1

Algebră Curs 7
FORME BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Fie V/K un spaţiu vectorial .

Definiţii.
1. Aplicaţia F : V  V  K este o formă biliniară dacă este liniară în ambele variabile, adică
F x   y, z   Fx , z    Fy, z 
Fx , y   z   Fx , y   Fx , z    ,   K ,  x , y, z  V
2. Forma biliniară F se numeşte simetrică dacă Fx, y   Fy, x  ,  x , y  V .
3. Forma biliniară F se numeşte antisimetrică dacă F x, y   F y, x  ,  x , y  V .
4. Mulţimea tuturor formelor biliniare se notează
B K V    F : V  V  K F biliniara
Propoziţia 1. BK V  este un spaţiu vectorial peste corpul K în raport cu operaţiile de adunare
a funcţiilor , respectiv de înmulţire a unei funcţii cu un scalar.
Exemple.
a) Produsul scalar real F : IR 3  IR 3  IR , F x , y   x1y1  x 2 y 2  x 3 y3 ,
 x  x1 , x 2 , x 3  , y  y1 , y 2 , y3   IR 3 este o formă biliniară :
F x   y, z   x 1  y1 z1  x 2   y 2 z 2  x 3   y 3 z 3 
 x 1 z1  x 2 z 2  x 3 z 3   y1 z1  y 2 z 2  y 3 z 3   Fx, z   Fy, z 
Fx, y  z   x 1 y1  z 1   x 2 y 2   z 2   x 3 y 3   z 3  
 x 1 y1  x 2 y 2  x 3 y 3   x 1 z1  x 2 z 2  x 3 z 3   Fx, y   Fx, z 
 ,   IR ,  x , y, z  z 1 , z 2 , z 3   IR 3
b) Produsul scalar complex F : C 3  C 3  C , F x , y   x1y1  x 2 y 2  x 3 y3 ,
 x  x1 , x 2 , x 3  , y  y1 , y 2 , y 3   C 3 nu este o formă biliniară :
Fx , y   z   x 1  y1   z1   x 2  y 2   z 2   x 3  y 3   z 3 
 F x , y    F x , z    x 1 y1   x 2 y 2   x 3 y 3   x 1 z1   x 2 z 2   x 3 z 3
deci Fx, y  z   Fx, y   Fx, z 
b
Considerăm în continuare că dimK V  n şi B   e1 , e 2 ,..., e n  V .

Matricea asociată unei forme biliniare

n n
Fie F  BK V  . Pentru  x   x i e i , y   y j e j  V avem
i 1 j1

 
F x, y   F  x i e i ,  y j e j    x i y j F e i , e j 
n n n n

 i 1 j1  i 1 j1
Notăm a ij  F e i , e j   K . Atunci expresia analitică a formei biliniare F este
n n
F x, y    a ij x i y j
i 1 j1

Matricea A  a ij 1i , j n este matricea asociată formei biliniare F în baza B.

 2
Algebră Curs 7

 x1 
 
Observaţii. 1. Putem scrie Fx , y   x   A  y B ,  x , y  V , unde x  B
t
B     , respectiv
x 
 n
 y1 
 
y B     sunt vectori coloană formaţi cu coordonatele lui x şi y în baza B .
y 
 n
n n n n n n
2. Egalitatea  a ij x i y j   b ij x i y j are loc pentru orice x   x i e i , y   y je j  V
i 1 j1 i 1 j1 i 1 j1

dacă şi numai dacă a ij  b ij ,  i, j  1, n .

Exemplu. Se dă forma biliniară F : IR 3  IR 3  IR , Fx , y   2x 1 y1  3x 1 y 2  4x 1 y 3 
 5x 2 y1  2 x 2 y 2  2 x 3 y 2  x 3 y 3 . Să se scrie matricea ei faţă de baza canonică a lui IR 3 .
Rezolvare.
a) a ij este coeficientul lui x i y j , deci a 11  2 , a 12  3 , a 13  4 , a 21  5 , a 22  2 ,
a 23  0 , a 31  0 , a 32  2 , a 33  1 . Matricea lui F este
 2 3  4
 
A   5 2 0 
 0 2 1
 
Propoziţia 2. Dacă dimK V  n , atunci BK V  este izomorf cu spaţiul vectorial al matricilor
pătratice M n K  .
Consecinţă. dim B K V   dim M n K   n 2
Propoziţia 3. Fie forma biliniară F  B K V  cu matricea A  a ij  faţă de baza
B   e1 , e2 ,..., en . Atunci
1) F este simetrică dacă şi numai dacă A este simetrică ;
2) F este antisimetrică dacă şi numai dacă A este antisimetrică .
Demonstraţie.
n n n n n n
1) F x, y    a ij x i y j , F y, x    a ij y i x j   a ji x i y j . Atunci F x, y   F y, x  ,
i 1 j1 i 1 j1 i 1 j1
n n n n
 x , y  V   a ij x i y j   a ji x i y j  a ij  a ji
i 1 j1 i 1 j1

Schimbarea matricii formei biliniare la schimbarea bazei

Propoziţia 4. Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K , B   e1 , e2 ,..., en  şi
B   f1 , f 2 ,..., f n  două baze ale spaţiului V şi T matricea de trecere de la baza B la baza
B  det T  0  . Fie F  BK V  , A , A  matricile asociate formei biliniare F în bazele B ,
respectiv B . Atunci avem relaţia A   T t AT şi rang A   rang A .
Definiţie.
Rangul formei biliniare F este rangul matricii A asociate lui F într-o bază a lui V şi scriem
rang F  rang A . Forma biliniară F se numeşte nedegenerată dacă A este nesingulară.
 3
Algebră Curs 7
Definiţie. Fie V un spaţiu vectorial real. Aplicaţia f : V  IR se numeşte formă pătratică
dacă există forma biliniară simetrică F  BIR V  astfel încât f x   Fx, x  ,  x  V . Forma
biliniară F se numeşte polara lui f.

b
Propoziţia 5. Fie V un spaţiu vectorial real cu dim V  n şi B   e1 , e 2 ,..., e n  V . Fie
forma biliniară simetrică F  B IR V  cu matricea simetrică A  a ij  faţă de baza B şi
n
f : V  IR forma pătratică corespunzătoare . Atunci f x     a ij x i x j ,  x   x i e i  V .
n n

i 1 j1 i 1
A este matricea asociată formei pătratice f în baza B și este aceeaşi cu matricea asociată
polarei sale F în aceeaşi bază.

Schimbarea matricii asociate unei forme pătratice la schimbarea bazei.

Fie V / K un spaţiu vectorial, B   e1 , e2 ,..., en  şi B   f1 , f 2 ,..., f n  două baze ale spaţiului V
şi T matricea de trecere de la baza B la baza B  det T  0  . Fie f : V  IR o formă
pătratică, A şi A  matricile asociate formei pătratice f în bazele B, respectiv B . Atunci avem
relaţia A   T t AT .
Exemplu. Fie F : IR 3  IR 3  IR , x  x 1 , x 2 , x 3  , y  y1 , y 2 , y 3   IR 3 ,
F x , y   x 1 y1  mx1 y 2  nx 1 y 3  2 x 2 y1  5x 2 y 2  px 2 y 3  3x 3 y1  7 x 3 y 2  x 3 y 3 .
a) Să se scrie matricea lui F faţă de baza canonică din IR³.
b) Să se afle m,n,p pentru care F este simetrică și să se scrie forma pătratică asociată.
Rezolvare.
a) a ij este coeficientul lui x i y j , deci matricea lui F faţă de baza canonică din IR 3 este
 1 m n
 
A   2  5 p 
 3 7  1

b) F este simetrică dacă matricea ei este simetrică, adică a ij  a ji , rezultă m  2 , n  3 ,
p7.
c) f : IR 3  IR ,
f x   F x , x   x 1 x 1  2 x 1 x 2  3x 1 x 3  2 x 2 x 1  5x 2 x 2  7 x 2 x 3  3x 3 x 1  7 x 3 x 2  x 3 x 3 .
f x   x 12  5x 22  x 32  4 x 1 x 2  6 x 1 x 3  14 x 2 x 3 , x  x 1 , x 2 , x 3   IR 3 .
Forma pătratică f are aceeași matrice ca F.
Exemplu. Fie f : IR 3  IR , f x   2 x12  3x1x 2  5x1x 3  7 x 2 x 3  x 22  3x 32 ,
 x  x1 , x 2 , x 3   IR 3 . Se cere :
a) Să se scrie matricea lui f în baza canonică din IR³;
b) Să se determine forma biliniară asociată lui f .
Rezolvare.
a) a11  2 , a 22  1 , a 33  3 , a 12  a 21  3 / 2 , a 23  a 32  7 / 2 , a 13  a 31  5 / 2 . Deci
 2  32 52 
 
A    32 1 7
2 
 5 7  3 
 2 2

b) Fie x  x 1 , x 2 , x 3  , y  y1 , y 2 , y 3   IR 3 . Atunci

 4
Algebră Curs 7
Fx , y   a 11 x 1 y1  a 22 x 2 y 2  a 33 x 3 y 3  a 12 x 1 y 2  a 21 x 2 y1  a 13 x 1 y 3  a 31 x 3 y1  a 23 x 2 y 3  a 32 x 3 y 2

Fx , y   2 x1y1  x 2 y 2  3x 3 y3  32 x1y 2  32 x 2 y1  52 x1y3  52 x 3 y1  72 x 2 y3  72 x 3 y 2 sau

 2  3 2 5 2   y1 
   
F x , y   x  Bt  A  y B  x 1 x2 x 3    32 1 7
2    y2  ,
 5 7  3   y 3 
 2 2

Definiţii.
1) Doi vectori x , y  V se numesc ortogonali în raport cu forma biliniară F sau cu forma
pătratică f dacă F x, y   0 .
b
2) Baza B   e1 , e 2 ,..., e n  V se numeşte ortogonală în raport cu forma biliniară F sau
cu forma pătratică f dacă F e i , e j   0 ,  i  j .
b
Observaţie. Dacă baza B   e1 , e 2 ,..., e n  V este ortogonală în raport cu forma biliniară F
sau cu forma pătratică f atunci matricea lui F ( şi a lui f ) faţă de baza B are forma diagonală
 a 11 0  0 
 
 0 a 22  0 
A
    
 
 0 0  a 
 nn 

În acest caz forma biliniară F şi forma pătratică f au formele canonice

n n n n
Fx, y    a ii x i y i , f x    a ii x i2 ,  x   x i e i , y   y i e i  V .
i 1 i 1 i 1 i 1