COMUNICATIA CU UN

EXPERIMENT

Sistemul de achizitie de
date:
Data Acquisition -DAQ
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL

Prelucrare analitică – funcțiile analitice definesc clar relații funcționale

dintre parametrii de intrare;
- analiză spectrală;
- filtrare;
Modulul de
- transformate;
procesare a
- detecție de vârf
datelor
Tehnicile inteligenței artificiale – utilizate pentru a îmbunătăți eficiența,
capabilitatea si caracteristicile instrumentelor pentru măsurare,
identificare de sistem si control; exploatează capabilitățile de calcul
avansate ale sistemelor de calcul
- rețele neurale;
- logica fuzzy;
- sisteme expert;
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL

Instrumentatia computerizata a permis, de asemenea ca datele masurate sa

fie stocate pentru a putea permite o prelucrare off-line a acestora.
Tehnologii disponibile pentru baze de date

Baza
de
date

XML este un standard pentu descrierea structurii si continutului documentelor,

ce permite organizarea datelor in functie de tag-uri. Sistemele de management
al bazelor de date de tip SQL Server sau Oracle permit importul si exportul de
date in format XML.
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL

-IV sunt integrate rapid cu alte sisteme informatice medicale (exemplu: sistemul
informatic al spitalelor);
-Utilizate pentru a realiza tablouri de comandă, ajutoare pentru instrumente de
decizie, alertări în timp real si predicția unor situații speciale;
Interfață cu sistemul
informatic medical -LabView asigură mecanisme pentru componente la comandă, ca de exemplu
ActiveX obiect ce permit comunicarea cu alte sisteme informatice, ascunzând
detalii ale comunicației față de codul interfeței virtuale;
-În aplicațiile Web de telemedicină integrarea este implementată utilizând URLs
(Unified Resource Locators) – fiecare IV este identificat cu URL-ul său,
primițând configurarea prin parametri, IV poate stoca rezultatele prelucrării într-o
bază de date identificată de URL;
-Există standarde de comunicații între aplicații medicale (OMG-Object
Management Group Healthcare DTF defineste standarde si interfețe pentru
obiecte din sistemul de sănătate, ca COBRAmed standard)
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL

-Influenţează eficienţa si precizia cu care este efectuată măsurătoarea de către

un operator;

-Facilitează interpretarea rezultatului măsurătorilor;

Interfaţă utilizator -
afisare si control
-Interfeţele cu calculatorul sunt mai usor de modificat decât interfeţele
convenţionale cu instrumentele de măsură este posibil să se utilizeze mai
multe efecte de prezentare si să se seteze interfaţa pentru fiecare utilizator

Clasificare interfeţe
•Interfeţe pentru terminale;
•Interfeţe grafice;
•Interfeţe multimodale;
•Interfeţe pentru realitate virtuală
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL

Clasificare interfeţe •nu mai sunt utilizate pentru

•Interfeţe pentru terminale; desktop PC;
•Interfeţe grafice; •Utilizate pentru
•Interfeţe multimodale; •telefoane mobile (SMS);
•Interfeţe pentru realitate virtuală •PDA
Interfaţă utilizator -
afisare si control -Primele programe pentru control au avut interfeţe pentru terminale
orientate pe caracter (calculatoarele nu erau capabile să realizeze grafice
complexe);
-resursele sistemului mici s-au implementat pe multe platforme;
-comunicaţia dintre utilizator si calculator este numai pe bază de text;
-prezentarea este pe un ecran cu rezoluţie fixă, de ex. 25 linii si 80 coloane
pe un calculator obisnuit, unde fiecare celulă reprezintă un caracter dintr-o
mulţime de caractere fixate, ca de exemplu caractere ASCII;
-sunt posibile si efecte suplimentare (culoare pentru fundal, efect de
pâlpâire)
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL

Clasificare interfeţe
•Interfeţe pentru terminale;
•Interfeţe grafice - GUI;
•Interfeţe multimodale;
Interfaţă utilizator - •Interfeţe pentru realitate virtuală
afisare si control
-Permit o interacţiune om-calculator mai intuitivă;
-IV este mai accesibil;
-Permit realizarea unor reprezentări grafice necesare complexe: grafice,
diagramă, tabele ce pot fi create cu usurinţă cu instrumenteale interfeţei
catre utilizator;
-Se extinde în multe moduri funcţionalitatea unui diagnostic imagistic
convenţional (adăugând un instrument de culoare)
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL
Clasificare interfeţe
•Interfeţe pentru terminale;
•Interfeţe grafice - GUI;
•Interfeţe multimodale (îmbunătăţeste considerabil calitatea);
•Interfeţe pentru realitate virtuală
Interfaţă utilizator -
-Combinarea multimodală a unor modalităţi complementare:
afisare si control Sonorizare – relaţia dintre vizualizare si sonorizare este o problemă
complexă datorită naturii cognitive a informaţiei prelucrate;
- (sonorizare sau canale
-Eficienţa sonorizării, ca modaliatate de prezentare
senzoriale - reacţia haptică, auditivă, depinde de alte modalităţi de prezentare;
contact si forţă); -Utilizată în diferite aplicaţii biomedicale: analiza
EEG
Reacţia haptică
-include modalitǎţi de realizare prin contact si forţǎ o modalitate de
prezentare importantă deoarece contactul fizic dintre medic si
pacient este parte din modul standard de examinare
-nu este disponibilă pe cale largă;
Interfaţa Rudgers Master II

Senzori Hall si IR permit:

• determinarea parametrului miscǎrii flexie / extensie;
• deplasǎrile din cuplele cinematice de translaţie
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL
Interfaţă utilizator -
afisare si control
- (sonorizare sau canale
senzoriale - reacţia haptică,
contact si forţă);
Clasificare interfeţe
•Interfeţe pentru terminale;
•Interfeţe grafice - GUI;
•Interfeţe multimodale;
•Interfeţe pentru realitate virtuală
-Mediile virtuale permit să se pătrundă în practica medicală a viitorului
-Multe dintre scopurile tenologiei realităţii virtuale reflectă pe cele ale IV;
-Sistemele realităţii virtuale nu impică în mod necesar utilizarea IV, dar
conduc la dezvoltarea de noi condiţii în care medicul va avea nevoie la a
accesa date sub forme radical diferite;
-Combinarea dintre o prezentare virtuală si obiecte din lumea reală crează
interfeţe mărite ale realităţii (realitatea mărită poate permite ca imaginea
computerizată a unei tumori obţinută de la înregistrările MRI să fie
suprapusă peste imaginea reală din timpul operaţiei a pacientului)
 ARHITECTURA UNUI INSTRUMENT VIRTUAL

Integrarea funcţională a modulelor IV

-determină flexibilitatea IV;
-o aplicaţie unică cu toate modulele software ale IV integrate logic si fizic (modalitatea cea mai
simplă si cea mai flexibilă, mentenanţa dificilă);
-organizare modulară (metoda orientată pe obiect – fiecare modul este implementat ca un obiect cu
interfaţă definită clar, integrat cu celelalte obiecte prin schimb de mesaje);
-cuplare structurală (pentru controlere neconvenţionale, abordare stratificată pentru integrarea
funcţională a modulelor senzor)
-ex. sisteme electrofiziologice ce interacţionează: datele, semnale EEG de la un modul senzor
hardware, trec prin/până la două nivele de prelucrare înainte de a fi trecute prin aplicaţie; al
doilea nivel, opţional, permite o organizare mai flexibilă a datelor supuse procesării si o
integrare de tipul plug-and-play pentru mecanismele de procesare complexe într-un IV
 3. MEDII DE DEZVOLTARE PENTRU IV

-dezvoltarea IV este legată de dezvoltarea software-ului;

tipuri: Limbaje convenţionale de programare
Medii grafice de programare.

-orice mediu de programare disponibil (1970-1980 BASIC, după 1980 programare în C – prima
versiune LabVIEW în C);

-în trecut, atenţie la detalii de la nivele de jos, adică la resursele de comunicaţii si la managementul
memoriei;

-în prezent, atenţie la logica funcţională a IV (sistemele de operare asigură pentru aplicaţii interfeţe
programabile standardizate – API pentru comunicaţii sau API grafice, GUI API); orice limbaj de
programare ce poate folosi API – Visual Basic, Visual C++, Delphi sau Java;
3. MEDII DE DEZVOLTARE PENTRU IV

-biblioteci software ce sunt disponibile gratis pentru mai multe platforme (FFTW bibliotecă open-source
multiplatformă pentru analiza FFT, OpenGL ce permite dezvoltarea multiplatfomă a prezentărilor grafice
3D)

-Java utilzat pentru instrumente virtuale medicale datorită independenţei faţă de platformele de folosire
(exemple: pentru integrarea aplicaţiilor de păstrare a înregistrărilor pacienţilor, facturilor si cele farmaceutice
care sunt compatibile cu sandardul de schimbare a formatului datelor Health Level 7, HL7; pentru a distribui
informaţii între diferiţi furnizori de sisteme de sănătate si companii de asigurări)
3. MEDII DE DEZVOLTARE PENTRU IV
tipuri: Limbaje convenţionale de programare
Medii grafice de programare.

- permit utilizarea de către utilizatori fără experintă în programre;

Laboratory Virtual Instrument Engineering Workbench (LabVIEW)

-Scop LabVIEW 1.0 de a asigura un instrument software pentru ingineri de a dezvolta sisteme
dedicate;
-este un sistem de programare de uz general;
-biblioteci de funcţii pentru orice sarcină de programare;
-biblioteci pentru achiziţii de date, control al instrumentelor, analiză de date, prezentare de date
si memorare de date;
-dezvoltat pentru diferite dispozitive si interfeţe standard;
-Limbaj de programare grafic, limbaj G:
-programul format din diagrame bloc;
- utilizează data-flow programming model la care execuţia este determinată de circulaţia
datelor între blocuri;
PRINCIPIILE INSTRUMENTAŢIEI VIRTUALE

Principiul compatibilităţii de intrare/ieşire

1. compatibilitatea fizică intrare/ieşire - ce presupune ca orice aparat nou construit să respecte funcţionarea
"la borne" a instrumentelor din clasa din care face parte;
2. compatibilitatea la utilizare - se referă la nivelul de lucru cu utilizatorul şi presupune ca prezentarea
datelor către utilizator şi modul de organizare a comenzilor să păstreze, pe cât se poate, caracteristicile
clasei de aparate din care face parte instrumentul.
 PRINCIPIUL CELOR TREI "AUTO"

•auto-scalarea - există şi la instrumente fără microcontrolor propriu şi facilitează utilizarea

aparatului mai ales în condiţii de testare, depanare sau punere în funcţiune;

a) b)
a) Limitarea erorii prin comutare a domeniilor de măsurare,
b) auto-scalarea.
 PRINCIPIUL CELOR TREI "AUTO"

• auto-calibrarea - permite creşterea încrederii în indicaţia aparatului şi implicit, a exactităţii

măsurărilor;
PRINCIPIUL CELOR TREI "AUTO"

1. auto-testarea - este specifică instrumentelor complexe sau sistemelor de

măsurare, îmbunătăţind mult fiabilitatea acestora şi cea a procesului de
măsurare.
PRINCIPIUL INFORMATIZĂRII

Principalele aspecte ale informatizării instrumentelor de

măsurare cuplate la calculator.
 PRINCIPIUL INFORMATIZĂRII
1. achiziţia datelor - se referă la activităţile echipamentelor în procesul de prelevare a informaţiilor din
procesul măsurat. Caracteristice acestui nivel sunt activităţile de conversie analog-digitală (A/D) şi
digital-analogică (D/A), intrările şi ieşirile de date (DIO), software-ul de control nemijlocit al
echipamentului de măsurare (driver) şi interfeţele care permit transmisia datelor la alte sisteme (interfeţe
paralele GP-IB sau seriale RS232) sau realizarea unor sisteme complexe de măsurare ( VXI);
2. prelucrarea datelor - se realizează atât la nivelul aparatului de măsurare pentru corecţii sau prelucrări, în
vederea obţinerii unor informaţii ce rezultă indirect din măsurare (procesare semnale, statistici), cât şi la
nivelul calculatorului, în cazul unor sisteme de măsurare conduse de acesta.
3. prezentarea datelor - este nivelul la care informaţia de măsurare, prelucrată şi eventual transmisă, capătă
o formă accesibilă utilizatorului. Calitatea acestei prezentări, facilităţile de măsurare şi de operare ale
aparatului realizează cea mai mare parte din succesul său comercial, deoarece la acest nivel se stabileşte
cât de „prietenoasă” este interfaţa cu utilizatorul şi cât de bine au fost utilizate performanţele de măsurare
ale ansamblului.
 ROLUL MICROPROCESORUL SAU DIGITAL
SIGNAL PROCESSOR:

1. măsurarea propriu-zisă – microprocesorul sau DSP-ul participă activ la măsurare controlând

condiţionarea semnalului, temporizarea, auto-scalarea şi auto-calibrarea în timp real;
2. calcule matematice - pentru o anume prezentare a datelor (corecţii ale măsurărilor, procesări
digitale de semnale şi diverse operaţii matematice). Tot aici trebuie avut în vedere că aproape nici
un aparat digital modern de mare performanţă nu afişează direct ceea ce măsoară, ci un rezultat
corectat şi procesat al acestor măsurători
3. interfaţarea cu utilizatorul - microprocesorul supraveghează tastatura, sistemul de afişare,
avertizările, eventual auto-testarea;
4. interfaţarea cu alte sisteme - se poate utiliza una dintre magistralele standard de comunicaţie
seriale şi paralele.
AVANTAJE IV
 productivitatea crescută a testării şi măsurării;
 putere mai mare de calcul dată de PC care nu poate fi conţinută într-un instrument
convenţional;
 facilităţile software ale calculatorului, mai ales dacă se utilizează programe standard de
dezvoltare a aplicaţiilor (sisteme de operare, grafică etc.);
 posibilitatea de a folosi programe standard pentru dezvoltarea şi diversificarea sistemului, mai
ales pentru sistemele de testare automată;
 utilizatorul, folosind programe special dezvoltate pentru generarea programelor de testare
propriu zisă, îşi poate creşte mult productivitatea scrierii de aplicaţii;
 deoarece, de cele mai multe ori, programele de testare sunt scrise după proiectarea produsului
este foarte important, ca realizarea acestora să fie rapidă şi eficientă.
AVANTAJE IV

a) b)
Costurile implicate de instrumentaţia digitală cu:
a) logica cablată, b) logica microprogramată şi cuplată la PC.
• Virtual instrumentation can be defined as:
A layer of software and/or hardware added to a general
purpose computer in such a fashion that users can interact
with the computer as though it were their own custom-
designed traditional electronic instrument.

From Virtual Bio-instrumentation by Jon B. Olansen and Eric Rosow