Microbiologie

Curs 3
 Membrana plasmatică. Structură și funcție

Difuzia pasiva (apa, CO2, O2, molecule liposolubile)

• Nu necesita consum de energie

• Forta motrice este gradientul de concentratie
• Se realizeaza lent
• Este nespecifica
• Proteine de transport - aquaporine AqpZ la Escherichia coli

Sisteme specifice de transport

• Transportul simplu (energia este furnizata de gradientul protonic)

• Translocatia de grup (o serie de proteine)
• Transportul ABC (o proteina leaga substratul, proteina
transmembranara si o proteina ce hidrolizeaza ATP-ul)
Membrana plasmatică. Structură și funcție

??

Madigan et al., Brock Biology of Microorganisms, 2011

 Membrana plasmatică. Structură și funcție
Sisteme specifice de transport

• Transportul unei singure molecule

(uniport) – specific
• Transportul simultan, in acelasi sens
(simport)
• Transportul simultan, in directii opuse
(antiport)
Structura transportorilor membranari

Transportorii la E. coli
Madigan et al., Brock Biology of Microorganisms, 2011
 Membrana plasmatică. Structură și funcție
Sisteme specifice de transport
• Translocatia de grup (glucoza, fructoza, lactoza, acizi grasi, nucleotide,
aminoacizi)
• Molecula este modificata chimic prin fosforilare
• Fosforilarea se realizeaza prin sistemul fosfotransferazelor (proteine
citoplasmatice si membranare)
• Proteinele membranare (permeaze) asigura o viteza de transport mai
mare decat difuzia facilitata
• Prezinta specificitate redusa astfel incat patrund in celula si agenti
antibacterieni prin legare de peptide
• ?............ consum de energie (acumularea moleculei)

Madigan et al., Brock Biology of Microorganisms, 2011

 Membrana plasmatică. Structură și funcție
Sisteme specifice de transport
• Transport activ (unele glucide, aminoacizi, acizi organici, K+, Mg2+,
sulfat, fosfat)

• Consum de energie
• Proteine membranare de transport

Transportorul ABC (ATP-binding cassette)

Madigan et al., Brock Biology of Microorganisms, 2011
 Nucleoidul
Materialul genetic bacterian prezinta:
❑ Nucleoidul (corespunde cromosomului)
❑ Este circular, lungime de 1400 µm
❑ 2-4 cromosomi in celule tinere
❑ Gene esentiale
❑ Corpuscul dens si compact (izolat din celula ADN-ul se prezinta sub
forma cromosomului circular inchis covalent prin actiunea RN-azei si a
proteazelor, ARNm, ARNt, ARN-polimeraza)
❑ Plasmidele
❑ ADN dublucatenar
❑ Circular
❑ Gene accesorii
❑ Adaptare la conditiile de mediu
Impachetarea moleculei de ADN prin pliere si supraspiralizare (moleculele de ARN
avand rol in compactarea ADN) (Pettijohn si Hecht, 1974)
Catena ADN se pliaza in 40-50 domenii (intervin moleculele de ARNr, ARNt, ARN-
polimeraza) si in fiecare domeniu se produce o supraspiralizare
Macromolecula de AND apare sub forma unui corpuscul dens prin rasucire in jurul
propriei axe
Legaturile fosfodiesterice stabilite
intre dezoxiriboza si radicalul fosfat
confera flexibilitate structurii astfel
incat perechile de baze azotate se pot
roti in jurul axului central cu apr. 36
grade, astfel incat intr-o spira
completa de 360 de grade se afla
aproximativ 10 nucleotide. Astfel prin
rotirea catenelor in jurul axului central
se delimineaza un sant mare si un
sant mic.
STRUCTURA ATP
ADN – acid deoxiribonucleic
- 2 lanțuri de polinucleotide
antiparalele unite prin legaturi de
hidrogen intre bazele azotate
(principiul complementaritatii)
(adenină, timină, citozină, guanină)
- Structura secundara de tip dublu
helix

ARN – acid ribonucleic

- baze azotate (adenină, citozină,
guanină, uracil)

https://www.youtube.com/watch?v=o_-
6JXLYS-k
Principiul complementarității
ADN-ul prezinta o structura primara,
molecula fiind polarizata cu un radical
fosfat la capatul 5 prim si o grupare
hidroxil la capatul 3 prim si o structura
secundara (dublu helix).

STRUCTURA ADN
 Replicarea ADN
Procesul de replicare (copiere) a moleculelor de
ADN
* 1 molecula de ADN – 2 molecule de ADN
* ADN-ul bicatenar nou format contine o catena
veche (matrita) si o catena nou sintetizata
(replicare semiconservativa – Meselson si Stahl,
1958)
Replicarea ADN
 Replicarea ADN
Catenele matrita sunt antiparalele iar sinteza
catenei de ADN are loc DOAR in directia 5' – 3’:
❑ Catena care se sintetizeaza continuu in direcția
5' – 3’ se numeste leading – conducătoare, iar
cea care se sintetizeaza discontinuu din
fragmente scurte numite Okazaki (catena
lagging – intarziata)
Replicarea ADN
 Replicarea ADN

3’
5'
 Replicarea ADN
- ADN helicaza despiralizeaza dublul helix intr-o
regiune numita bifurcatia de replicare
 Replicarea ADN
- Inaintea bifurcatiei, helicazele separa cele 2 catene iar
proteinele SSB (single strand DNA binding protein)
stabilizeaza catena de ADN si previne formarea
dublului helix
- ADN giraza se deplaseaza inaintea bifurcatiei si
previne supraspiralizarea ADN
 Replicarea ADN
- Initierea replicării se realizeaza intr-o regiune de apr.
250 baze azotate, oriC = originea replicării
- oriC este recunoscuta de proteinele care initiaza
replicarea:
❑ DnaA (se fixeaza la originea replicarii si
denatureaza molecula de ADN)
❑ Helicaza DnaB – despiralizeaza dublul helix la
nivelul “furcii de replicare”, DnaC
❑ primaza (initiaza replicarea formand un ARN-
primer)
❑ ADN-polimeraze (sintetizeaza noua catena de
ADN)
- Primaza sintetizeaza ARNprimer
- ADN polimeraza III sintetizeaza noile catene
- ADN polimeraza I are activitate exonucleazica 5' – 3’
- ADN ligaza realizeaza legatura fosfodiesterica
Replicarea ADN
 ADN polimeraza
* sintetizeaza noua catena de ADN doar in
directia 5' – 3' prin formarea legăturii
fosfodiesterice
* citirea catenei matrita doar in directia 3' – 5'
* pentru sinteza catenei de ADN are nevoie de o
secventa scurta de ARN-primer
* nu poate sintetiza „ de novo”
• indeparteaza ARN-primer sau bazele azotate
indroduse gresit (mecanism de proof-reading)
https://www.youtube.com/watch?v=IjVLhoyfGAM&
t=267s
 Bibliografie
Madigan et al., Brock Biology of microorganisms, 2011 (13th ed.)
Hogg Stuart, Essential Microbiology, Ed. John Wiley & Sons Ltd, 2005