Algebra Curs 3 – Spaţii euclidiene 1

CURS 3

SPAŢII EUCLIDIENE
Definiţii.
1. Fie V / IR un spaţiu vectorial real. Aplicaţia  ,  : V  V  IR se numeşte produs scalar
real dacă:
1.1)  x , y    y, x  ,  x , y  V ;
1.2)   x , y     x , y  ,  x , y  V ,    IR ;
1.3)  x  y , z    x , z    y , z  ,  x , y, z  V ;

1.4)  x, x   0 ,  x  V ;  x, x   0  x  0 V

2. Fie V / C un spaţiu vectorial complex . Aplicaţia  ,  : V  V  C se numeşte produs

scalar complex dacă :
2.1)  x , y    y, x  ,  x , y  V ;
2.2)   x , y     x , y  ,  x , y  V ,    C ;
2.3)  x  y, z    x , z    y, z  ,  x , y, z  V ;
2.4)  x , x   IR  ,  x  V ;  x , x   0  x  0 V .
3. Un spaţiu vectorial V / K pe care s-a definit un produs scalar se numeşte spaţiu
prehilbertian sau euclidian real dacă K  IR sau spaţiu euclidian complex dacă K  C .
Proprietăţi ale produsului scalar
1)  x ,  y     x , y  ,  x , y  V ,    K , unde  este conjugatul lui  ;
2)  x , y  z   x , y    x , z  ,  x , y, z  V ;
3)  x ,0 V   0 V , x  0 ,  x  V .

Exemple.
0. Să se verifice dacă  x , y  x 1 y1  x 2 y 2 , x  x1 , x 2 , y  y1 , y 2   C 2 este produs scalar
complex.
1. V  IR n , x, y  IR n , x  x 1 ,..., x n  , y  y 1 ,..., y n  ,  x , y  x 1 y1  x 2 y 2  ...  x n y n
este produs scalar real numit produsul scalar canonic .
2. V  C n ,  x , y  x 1 y1  x 2 y 2  ...  x n y n este un produs scalar complex numit produsul
scalar canonic .
3. V  Μ mxn IR  ,  A, B   a 11b11  a 12 b12  ...  a mn b mn ,  A  a ij , B  b ij   M mn IR  ;
4. V  Μ mxn C ,  A, B   a 11 b11  a 12 b12  ...  a mn b mn ,  A  a ij , B  b ij   M mn C  ;
5. V  IR n x  , p  a 0  a1x  ...  a n x n , q  b 0  b1x  ...  b n x n ,

 px   qx dx

1
 p, q  a 0 b 0  a 1b1  ...  a n b n sau  p, q  sunt produse scalare reale .
1
Algebra Curs 3 – Spaţii euclidiene 2

6. V  C n x ,  p, q  a 0 b 0  a 1 b1  ...  a n b n , p  a 0  a1x  ...  a n x n ,

q  b 0  b1x  ...  b n x n .
Definiţie. Fie V/K spaţiu vectorial. Aplicaţia : V  IR se numeşte normă dacă are

următoarele proprietăţi:
 x  0 , x  V ; x  0  x  0 V ;

 x  y  x  y ,  x,yV ;

  x   x ,   K , x  V .

Definiţie. Un spaţiu vectorial V/K pe care s-a definit o normă se numeşte spaţiu vectorial
normat (real sau complex ).
Exemplu. : IR n  IR , x  max  x i  ,  x  x ,..., x   IR
1 n
n
.
1i  n

Teoremă (inegalitatea Cauchy-Schwartz). Fie V/K un spaţiu euclidian real sau complex
(prehilbertian) . Atunci pentru orice x , y  V

 x , y    x , x   y, y 

Teorema 1. Aplicaţia : V  IR , x  x , x este o normă (numită euclidiană).

Exemple de norme euclidiene

1. : IR n  IR , x  x 12  x 22  ...  x 2n ,  x  x 1 ,..., x n   IR n .

2 2 2
2. : Cn  C , x  x 1 x 1  x 2 x 2  ...  x n x n  x1  x 2  ...  x n ,

 x  x 1 ,..., x n   C n

3. : M n IR   IR , A  2
a 11 2
 a 12  ...  a 2nn ,  A  a ij   M n IR 

: M n C  IR , A  ,  A  a ij   M n C  .
2 2 2
4. a 11  a 12  ...  a nn

Exercițiu. Fie x  2,3,4,1 , y  4,3,1,0  IR 4 . Calculează  x, y  cu produsul scalar

canonic și x cu norma euclidiană.

Rezolvare.  x , y  = 2  4  3  3  4   1  1  0  5 , x  2 2   32  4 2  12  30 .

Exercițiu. Fie x  2,3i,4,1 , y  4  i,3i,1  2i,0  C 4 . Calculează  x, y  cu produsul

scalar canonic și y cu norma euclidiană.

Rezolvare.  x, y  = 2  4  i   3i  3i  4   1  2i   1  0  8  2i  9  4  8i  6i  5 ,
Algebra Curs 3 – Spaţii euclidiene 3

y  4  3i 4  3i   3i  3i   1  2i  1  2i   0  39 .

 2  3  4 3
Exercițiu. Fie A    , B     M 2 IR  . Calculează  A, B  cu produsul scalar
4 1   1 0
canonic și A cu norma euclidiană.

Rezolvare.  A, B  = 2  4  3  3  4   1  1  0  5 , A  2 2   32  4 2  12  30 .

 2  3i   4  i 3i 
Exercițiu. Fie A    , B     M 2 C  . Calculează  A, B  cu produsul
4 1    1  2i 0 
scalar canonic și B cu norma euclidiană.

Rezolvare.  A, B  = 2  4  i   3i  3i  4   1  2i   1  0  8  2i  9  4  8i  6i  5 ,

B  4  3i 4  3i   3i  3i   1  2i  1  2i   0  39 .

Definiţii. Fie V/K un spaţiu euclidian real sau complex .

1. Vectorii x şi y sunt ortogonali şi scriem x  y   x , y   0 .

2. Fie sistemul de vectori S  v1 ,..., v k   V . S se numeşte sistem ortogonal dacă

v i  v j , i  j , i , j  1 , k .

3. S se numeşte sistem normat dacă v i  1 ,  i  1, k .

4. S se numeşte sistem ortonormat dacă S este un sistem ortogonal şi normat 

 v i  1 0 , i  j
   v i , v j     v i , v j    ij , i, j  1, k
 v i , v j  0 , i  j 1, i  j

Exercițiu. Fie IR 3 x  / IR spațiu euclidian real cu produsul scalar

 p, q  a 0 b 0  a 1b1  a 2 b 2  a 3 b 3 p  a 0  a 1 x  a 2 x 2  a 3 x 3 , q  b 0  b1 x  b 2 x 2  b 3 x 3

și fie p    5x  x 2  3x 3 , q  2  3x  5x 2  x 3  IR 3 x  . Să se determine   IR pentru

care p și q sunt ortogonali.

Rezolvare.  p, q  =  2    5  3   1   5  3  1  0    23 / 2 .

Exercițiu. Fie spațiul euclidian IR 3 / IR cu produsul scalar canonic și sistemul de vectori

S  v1  1, ,1, , v 2  ,1,1 , v 3  1,2,  . Să se determine scalarii reali a.î. S să fie un
Algebra Curs 3 – Spaţii euclidiene 4

sistem ortogonal.

 v1  v 2  v1 , v 2  0     1  0   0
   
Rezolvare. Avem condițiile v 2  v 3   v 2 , v 3  0    2    0    1
v  v  v , v  0 1  2    0   1
 1 3  1 3  

Teorema 2. Fie V/K un spaţiu euclidian şi fie sistemul de vectori S  v1 ,..., v k   V

ortogonal astfel încât v i  0 V ,  i  1, k . Atunci S este liniar independent .

Procedeul Gramm-Schmidt pentru construcţia

unei baze ortonormate într-un spaţiu euclidian

Teorema 3.

Fie V/K un spaţiu euclidian cu dim V  n .Atunci există o bază ortonormată a lui V.

Demonstraţie. Fie B  v1 ,..., v n   V o bază oarecare a lui V. Construim o bază ortogonală

B  u 1 ,..., u n   V . Notăm

u 1  v1

u 2  v 2  u 1

u 3  v 3  1 u 1   2 u 2

u k  vk  1u1   2 u 2  ...   k 1u k 1

u n  v n  1u1  ...  n 1u n 1

 u k , u 1   0  u n , u 1   0
 u 3 , u 1   0  
Punem condiţiile  u 2 , u 1   0 ,  ,…, ... , …, ... .
 u 3 , u 2  0  u , u   0  u , u   0
 k k 1  n n 1

Obţinem  , 1 ,  2 ,  1 ,... . Se arată că vectorii astfel definiţi sunt liniar independenţi folosind

teorema 2 . S-a obţinut baza ortogonală B . Definim B  w 1 ,..., w n  în modul următor

u1 u
w1  ,…, w n  n , cu u i   u i , u i 
u1 un
Algebra Curs 3 – Spaţii euclidiene 5

Atunci w i  1 şi w i  w j , i≠ j , de unde rezultă că B este o bază ortonormată.

Exercițiu. Să se determine o bază ortonormată a lui IR 3 pornind de la baza

B   v1  1,0,1, v 2  0,1,2  , v 3  1,2,3
Rezolvare. Matricea formată cu coordonatele vectorilor din B este
1 0 1
 
 0  1 2
  1 2 3
 
b
și are rangul 3, deci B IR 3 . Introducem vectorii unei baze ortogonale:
u 1  v 1  1,0,1
u 2  v 2  u 1
u 3  v 3  1 u 1   2 u 2
 u 3 , u 1  0
astfel încât  u 2 , u 1  0 ,  . Atunci
 u 3 , u 2  0
  v3 , u1 
 1 
 v 2 , u1    u1 , u1  2
 ,     1 , 1  1 ,  2  .
 u1 , u1    v3 , u 2  3
2 
  u2,u2 
4
Atunci u 1  1,0,1 , u 2  1,1,1 , u 3  1,2,1 . Definim vectorii
3
w1  1 
u 1
1,0,1 , w 2  u 2  1 1,1,1 , w 3  u 3  1 1,2,1
u1 2 u2 3 u3 6
b
Atunci B  w 1 , w 2 , w 3  IR 3 este baza ortonormată.

Propoziţie. Fie V/K un spaţiu euclidian, fie bazele ortonormate B și B şi T matricea de

trecere de la B la B . Atunci T este ortogonală : T  T t  T t  T  I n .

Definiţii. Fie V/K un spaţiu euclidian şi sistemul de vectori S  V . Atunci

1. vectorul v  V se numeşte ortogonal lui S şi notăm v  S , dacă v  w , w  S ;

2. mulţimea tuturor vectorilor din V ortogonali lui S se numeşte S ortogonal şi se notează

S  v  V v  S  ;

3. Sistemele de vectori S , W  V sunt ortogonale şi scriem S  W dacă pentru orice x  S şi

y  W avem x  y .

Observaţii.

1. Dacă S , W  V şi S  W atunci S  W  0 V  .
Algebra Curs 3 – Spaţii euclidiene 6

s b
2. Dacă U  V şi B U  U . Atunci v  U dacă şi numai dacă v  B U .

s b b
3. Dacă U , W  V şi B U  u 1 ,..., u m  U , B W  w 1 ,..., w k  W , atunci U  W dacă

şi numai dacă B U  B W .

Propoziţie. Fie V/K un spaţiu euclidian şi sistemul de vectori S  V (care nu este neapărat

s
subspaţiu) . Atunci S   V .

s
Definiţie. Dacă S  V atunci S  se numeşte complementul ortogonal al lui S .

Teorema 5. (de existenţă a complementului ortogonal)

s
Fie V/K un spaţiu euclidian cu dim V  n , S  V , dim S  m  n . Atunci există un unic

subspaţiu S  astfel încât S  S   V .

Exercițiu. Fie spațiul euclidian M 2 IR  / IR cu produsul scalar canonic și sistemul de vectori

  3 2  0 5 
S  v1   , v 2    . Să se determine S  (mulțimea vectorilor din M 2 IR 
   1 0   2  4 

ortogonali pe S).

a b
Rezolvare. S   v  M 2 IR  v  S . Luăm v    și avem condițiile
c d

 c  2b  c  2b  
 a  b  
 v  v 3a  2 b  c  0

1



3
 S    3  b, c  IR  .
v  v 2 5b  2c  4d  0 5b  2c 
d  5b  2c  c  
 4  4  

Exercițiu. Să se afle complementul ortogonal al subspaţiului

U  x , y, z  2 x  y  z  0  IR 3 cu produsul scalar canonic din IR 3 .
s

Rezolvare. Găsim baza lui U. Scriem U sub forma U  x , y,2 x  y  x , y  IR =

U   x 1,0,2   y 0,1,1 x , y  IR . Atunci baza lui U este B   v1  1,0,2 , v 2  0,1,1 .
 v  v1  v, v1  0
Căutăm vectorii v  , ,    IR 3 astfel încât v  U  v  B   
v  v 2  v, v 2  0
  2   0   2
   . Deci U    2, ,     IR
    0    