Spaţii euclidiene

1. Produs scalar. Spaţii euclidiene. Definiţie. Exemple

Definiţie. Fie un spaţiu vectorial real. Se numeşte produs scalar pe o aplicaţie

care satisface următoarele axiome:

şi .

Definiţie. Pentru orice , scalarul se numeşte produsul scalar al vectorului

cu .

Definiţie. Un spaţiu vectorial real înzestrat cu un produs scalar se numeşte spaţiu

euclidian şi se va nota prin

Exemple

1. Spaţiul ℝ n înzestrat cu produsul scalar definit prin

n
< x, y >= ∑ xi yi , x = ( x1 , x2 ,..., xn ) , y = ( y1 , y2 ,..., yn ) ∈ ℝ n
i =1

formează un spaţiu euclidian numit spaţtiu euclidian canonic şi notat adeseori cu E n .

2. Spaţiul C ([ a, b]) al funcţiilor reale continue pe intervalul înzestrat cu produsul scalar

definit prin
b
< f , g >= ∫ f ( x) g ( x)dx , ∀f , g ∈ C ([ a, b])
a

formează un spaţiu euclidian (C ([ a, b]), < ⋅, ⋅ >) .

Teoremă (inegalitatea Cauchy - Buniakowski - Scharwz)

Fie un spaţiu euclidian. Atunci:

< x, y > 2 ≤< x, x >< y, y > ,

Demonstraţie. Fie şi Conform axiomei 4 din definiţie < x − λ y , x − λ y >≥ 0.

Pe de altă parte, folosind celelalte axiome deducem că:

< x − λ y , x − λ y > = < x , x > − 2λ < x , y > + λ 2 < y , y > .

Observăm că în membrul drept apare un trinom de gradul II în λ care trebuie să fie nenegativ
pentru orice Acest lucru implică: 4 |< x, y >|2 −4 < x, x >< y, y >≤ 0 , adică ceea ce trebuia
demonstrat.

Exemplu Fie V = ℝ 2 spaţiu vectorial real, x = ( x1 , x2 ), y = ( y1 , y2 ) doi vectori din ℝ 2 . Să arătăm

că aplicaţia

definită prin < x, y >= x1 y1 + x2 y2 este un produs scalar.

Vom verifica proprietăţile din definiţia produsului scalar:

< x, y >= x1 y1 + x2 y2
i) ⇒ < x, y >=< y, x >, ∀x, y ∈ ℝ 2 .
< y, x >= y1 x1 + y2 x2

< x + y, z >=< ( x1 + y1 , x2 + y2 ), ( z1 , z2 ) >= ( x1 + y1 ) z1 + ( x2 + y2 ) z2 =

ii) = x1 z1 + y1 z1 + x2 z2 + y2 z2 = ( x1 z1 + y1 z1 ) + ( x2 z2 + y2 z2 ) =
=< x, z > + < y, z >, ∀x, y, z ∈ ℝ 2 .

< λ x, y >=< λ ( x1 , x2 ), ( y1 , y2 ) >=

iii) =< (λ x1 , λ x2 ), ( y1 , y2 ) >= λ x1 y 1 +λ x2 y2 =
= λ ( x1 y 1 + x2 y2 ) = λ < x, y >, ∀x, y ∈ ℝ 2 , ∀λ ∈ ℝ.

< x, x >= x12 + x22 ≥ 0, ∀x ∈ ℝ 2

iv) x = 0
< x, x >= 0 ⇔ x12 + x22 = 0 ⇔  1 ⇔ x = (0, 0) ∈ ℝ 2 .
 x2 = 0

2. Normă. Spaţii normate. Definiţie. Exemple

Definiţie. Fie un spaţiu vectorial real. Se numeşte normă pe o aplicaţie

care satisface următoarele axiome:

şi ⇔ x = 0V ;

(inegalitatea triunghiului).

Definiţie. Pentru orice , scalarul se numeşte norma (modulul sau lungimea)

vectorului .

Definiţie. Un spaţiu vectorial real înzestrat cu o normă se numeşte spaţiu vectorial

normat şi se va nota prin

Definiţie. Un vector cu norma egală cu unitatea se numeşte versor .

Propoziţie Fie un spaţiu euclidian. Atunci aplicaţia

definită prin || x ||= < x, x > , este o normă pe şi se numeşte norma euclidiană.

Demonstraţie. Arătăm că || x ||= < x, x > verifică axiomele din definiţia normei.

|| x ||= < x, x > ≥ 0

i) .
|| x ||= 0 ⇔ < x, x > = 0 ⇔ < x, x >= 0 ⇔ iv)
produs scalar x = 0V

ii) || λ x ||= < λ x, λ x > = λ 2 < x, x > = λ 2 < x, x > =| λ ||| x ||, ∀x ∈ V , ∀λ ∈ ℝ.

|| x + y ||2 =< x + y, x + y >=< x, x > + < x, y > + < y, x > + < y, y >=
iii) =< x, x > +2 < x, y > + < y, y >≤inegalitateaC . B.S . || x ||2 +2 || x || ⋅ || y || + || y ||2 =
= (|| x || + || y ||) 2

Aşadar,

Consecinţă În spaţiul ℝ n înzestrat cu produsul scalar canonic, norma unui vector

n
x = ( x1 , x2 ,..., xn ) ∈ ℝ n revine la || x ||= ∑x
i =1
2
i .

Exemple
1. Calculaţi norma vectorului x = (1, −2, 2) .

|| x ||= 12 + ( −2) 2 + 2 2 = 3 .

1 2 2
2. Calculaţi norma vectorului x = ( , − , ) .
3 3 3

Deoarece , rezultă că vectorul mai sus considerat este versor.

Din cele de mai sus se observă că orice produs scalar al unui spaţiu euclidian induce o normă. În
continuare, vrem să vedem în ce condiţii o normă provine dintr-un produs scalar, adică este
normă euclidiană.

Propoziţie Fie spaţiu vectorial normat. Norma definită pe este o normă euclidiană
2 2 2 2
dacă şi numai dacă are loc relaţia || x + y || + || x − y || = 2(|| x || + || y || ) pentru orice
(relaţie cunoscută sub numele de identitatea paralelogramului).

3. Ortogonalitate. Unghiul dintre 2 vectori

Definiţie. Fie un spaţiu euclidian. Vectorii se numesc ortogonali dacă

şi notăm x ⊥ y .

Exemple

1. Vectorii x = (2, −1), y = (1, 2) ∈ ℝ 2 sunt ortogonali deoarece < x, y >= 2 ⋅1 + ( −1) ⋅ 2 = 0 .

2. Vectorii x = (1, 2, −1), y = (−1,1,1) ∈ ℝ3 sunt ortogonali deoarece

< x, y >= 1 ⋅ ( −1) + 2 ⋅1 + (−1) ⋅1 = 0 .

Definiţie. Fie un spaţiu euclidian. Spunem că sistemul de vectori

{x1 , x2 ,..., xm } ⊂ V este ortogonal dacă < xi , x j >= 0 pentru orice i ≠ j , 1 ≤ i, j ≤ m.

Observaţie. Aşadar, sistemul de vectori {x1 , x2 ,..., xm } ⊂ V este ortogonal dacă vectorii săi sunt
ortogonali doi câte doi.

Teoremă (generalizarea teoremei lui Pitagora)

Fie un spaţiu euclidian şi doi vectori din Atunci

x ⊥ y ⇔ || x + y ||2 =|| x ||2 + || y ||2 .

Teoremă Orice sistem finit de vectori nenuli {x1 , x2 ,..., xm } ⊂ V , ortogonali doi câte doi (i.e.
< xi , x j >= 0, ∀i ≠ j , 1 ≤ i, j ≤ m ) este liniar independent.

Definiţie Fie doi vectori nenuli. Se numeşte unghi al vectorilor , unicul număr
< x, y >
real α ∈ [0, π ] astfel încât cos α = .
|| x || ⋅ || y ||

Observaţie Definiţia are sens deoarece din inegalitatea Cauchy - Buniakowski - Scharwz avem:

< x, y >
−1 ≤ ≤1.
|| x || ⋅ || y ||

Relaţia anterioară mai poate fi scrisă şi sub forma:

< x, y >=|| x || ⋅ || y || ⋅ cos α ,

adică avem

Teoremă Produsul scalar a doi vectori este egal cu produsul lungimilor lor prin cosinusul
unghiului dintre ei.

Observaţie Această proprietate se ia de obicei ca definiţie pentru produsul scalar în geometria

elementară.

Exemplu Să se determine unghiul dintre vectorii: x = (2,1, 0), y = (1, −1, 2) ∈ ℝ3 .

< x, y > 1 1
Din calcule: cos α = = ⇒ α = arccos
|| x || ⋅ || y || 30 30

4. Baze ortonormate. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt

Definiţie Fie un spaţiu euclidian de dimensiune . O bază {v 1 , v2 ,..., v n } a lui se

numeşte ortogonală dacă vi ⊥ v j pentru orice i ≠ j . Dacă în plus, || vi ||= 1 , 1 ≤ i ≤ n , atunci baza
se numeşte ortonormată.

Definiţie echivalentă O bază {v 1 , v2 ,..., v n } a lui se numeşte ortonormată dacă şi numai dacă
⌣
0, daca i ≠ j
< vi , v j >= δ ij =  ⌣ .
1, daca i = j

Exemplu Vectorii v1 = (1, 0, 0), v2 = (0,1, 0), v3 = (0, 0,1) ∈ ℝ 3 formează o bază ortonormată în ℝ3 .

Definiţie Fie v si w doi vectori nenuli. Se numeşte proiectia lui v pe w :

 < v, w >
prwv = w.
|| w ||2

Exemplu Determinaţi proiecţia lui v pe w dacă v = (1, −1, 3) si w = (1, 2,1) .

< v, w > 2 1 2 1
prwv = 2
w = (1, 2,1) = ( , , ) .
|| w || 6 3 3 3

Teoremă (Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt)

Fie un spaţiu euclidian şi {v 1 , v2 ,..., v n } o bază a lui . Atunci există {e1 , e2 ,..., en }
bază ortonormată a lui

Demonstraţie (schiţă)

Considerăm {v 1 , v2 ,..., v n } o bază a lui

I. Construim baza ortogonală {w1 , w2 ,..., wn } folosind relaţiile:

w1 = v1

w2 = v2 − prw1 v2

w3 = v3 − prw1 v3 − prw 2 v3

⋮
n
wn = vn − ∑ prw j vn .
j =1

II. Construim baza ortonormată {e1 , e2 ,..., en } normând baza ortogonală anterior obţinută.

w1
e1 =
|| w1 ||

w2
e2 =
|| w2 ||

wn
en = .
|| wn ||
Exemplu Folosind procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt, să se ortonormeze baza

{v1 = (1,1, 0), v2 = (0, −1, 2), v3 = (3,1, 2)} .

I. Construim, mai întâi, baza ortogonală {w1 , w2 , w3 } :

• w1 = v1 = (1,1, 0)
• w2 = v2 − prw1 v2

< v2 , w1 > −1 1 1
prw1 v2 = 2
w1 = (1,1, 0) = ( − , − , 0)
|| w1 || 2 2 2

1 1 1 1
w2 = (0, −1, 2) − ( − , − , 0) = ( , − , 2)
2 2 2 2

• w3 = v3 − prw1 v3 − prw 2 v3

< v3 , w1 > 4
prw1 v3 = 2
w1 = (1,1, 0) = (2, 2, 0)
|| w1 || 2

< v3 , w2 > 5 1 1 5 5 20
prw2 v3 = w2 = ( , − , 2) = ( , − , )
|| w2 ||2
9 2 2 9 9 9
2

5 5 20 4 4 2
w3 = (3,1, 2) − (2, 2, 0) − ( , − , ) = ( , − , − ) .
9 9 9 9 9 9

1 1 4 4 2
Am obţinut {w1 = (1, −1, 0), w2 = ( , − , 2), w3 = ( , − , − )} bază ortogonală în ℝ3 .
2 2 9 9 9

II. Construim baza ortonormată {e1 , e2 , e3} normând baza ortogonală {w1 , w2 , w3 } .

w1 2 2
• e1 = =( , , 0)
|| w1 || 2 2
w2 2 2 2 2
• e2 = =( ,− , )
|| w2 || 6 6 3
w3 2 2 1
• e3 = = ( ,− ,− ).
|| w3 || 3 3 3