Curs 1 Infografica PDF

SÂRBU Nicoleta, MANEA Raluca
INFOGRAFICĂ
Editia I
2017
CUPRINS
PARTEA I
1 PREZENTAREA GENERALĂ – PROGRAMUL AUTOCAD 5
– VERSIUNEA 2016
1.1 Introducere 5
1.2 Lansarea în execuţie a programului AutoCAD 5
1.3 Ecranul AutoCAD 5
1.4 Bara de titlu 7
1.5 Bara de meniuri 7
1.6 Bara de instrumente standard 8
1.7 Bara de desen 8
1.8 Bara de instrumente de editare 9
1.9 Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor 9
1.10 Bara de proprietăți-Layers 9
1.11 Bara de proprietăți 10
1.12 Spațiul de desen 10
1.13 Cursorul 10
1.14 Sistemul de axe de coordonate 10
1.15 Bara de comandă 11
1.16 Bara de stare 11
1.17 Descriere Mouse 12
1.18 Deschiderea unui desen existent 13
PARTEA a II a
2 COMENZI PENTRU DESENARE 14
2.1 Meniul DRAW 14
2.2 Comanda LINE 15
2.3 Comanda RECTANGLE 25
2.4 Comanda POLYGON 26
2.5 Comanda CIRCLE 27
2.6 Comanda CLOUD 28
2.7 Comanda ARC 29
2.8 Comanda SPLINE 30
2.9 Comanda POLILINE 30
2.10 Comanda ELIPSE 31
2.11 Comanda HATCH 32
2.12 Comanda GRADIENT 33
2.13 Comanda DONUT 34
2.14 Comanda REGION 35
3 COMENZI PENTRU EDITARE – MENIUL MODIFY 36
3.1 Comanda COPY 37
3.2 Comanda MIRROR 38
3.3 Comanda OFFSET 38
3.4 Comanda MOVE 40
3.5 Comanda ROTATE 40
3.6 Comanda SCALE 41
3.7 Comanda TRIM 42
3
3.8 Comanda EXTEND 42
3.9 Comanda BREAK 43
3.10 Comanda CHAMFER 43
3.11 Comanda FILLET 44
3.12 Comanda EXPLODE 45
4 COMENZI DE DIMENSIONARE, SCRIERE TEXT, 47
TABELE, LEADERS – MENIUL ANNOTATION
4.1 Comanda LINEAR 48
4.2 Comanda ALIGNED 49
4.3 Comanda ANGULAR 49
4.4 Comanda ARC LENGTH 49
4.5 Comanda RADIUS 50
4.6 Comanda DIAMETER 50
4.7 Comanda BASELINE 51
4.8 Comanda CONTINUE 52
4.9 Comanda CENTER MARK 52
4.10 Comanda DIMENSION STYLE 53
4.11 Comanda MULTILINE TEXT 58
4.12 Comanda TEXT STYLE 58
4.13 Comanda LEADER 60
4.14 Comanda TABLE 60
PARTEA a III a
5 COMENZI DE AFIŞARE A DESENULUI 61
5.1 Comanda PAN 61
5.2 Comanda ZOOM 62
6 CREAREA STRATURILOR 64
6.1 Comanda LAYER 64
6.2 Comanda COLOR 66
6.3 Comanda LINETYPE 67
6.4 Comanda LINEWEIGHT 68
6.5 Comanda POINT STYLE 69
6.6 Comanda UNITS 70
6.7 Comanda TABLE STYLE 70
6.8 Crearea unui şablon A3 72
7 COMENZI PENTRU OBŢINEREA INFORMAŢIILOR DIN 73
DESEN
7.1 Comanda STATUS 73
7.2 Comanda TIME 73
7.3 Comanda DISTANCE 74
7.4 Comanda AREA 75
7.5 Comanda ID Point 76
7.6 Comanda LIST 76
PARTEA a IV a
8 PROBLEME REZOLVATE ŞI 78
PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE
BIBLIOGRAFIE 105
4
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ – PROGRAMUL AUTOCAD
VERSIUNEA 2016
1.1.Introducere
AutoCAD – Computer Aided Design – este unul dintre cele mai

utilizate medii de grafică şi proiectare asistată de calculator, folosit de
ingineri. Activitatea de proiectare a unui inginer, indiferent de
specializarea sa, nu mai poate fi concepută fără „ajutorul”
calculatorului şi a programelor specializate de desen.
Avantajele programului AutoCAD:
- este compatibil cu alte programe oferind posibilitatea să
exportăm/importăm desene;
- reduce timpul de lucru în proiectare;
- facilitează actualizarea desenelor și printarea acestora la scări
de reprezentare diferite
1.2.Lansarea în execuţie a programului AutoCAD
Programul se lansează în execuţie cu dublu click pe iconiţa

specifică din meniul Windows, moment în care se deschide fereastra
de desen, intitulată Drawing1.dwg, în care putem începe desenarea.
Figura 1. Iconiţa de lansare AutoCAD 2016
1.3.Ecranul AutoCAD
După lansarea în execuție a programului pe ecran apare

următoarea fereastă:
Figura 2. Ecranul programului AutoCAD
5
Dacă dorim să schimbăm culoarea zonei în care desenăm, putem
face acest lucru tastând în fereastra de comenzi: OPTIONS
Figura 3. Ferestra de comenzi
Figura 4. Fereastra Options
În acestă fereastră megem pe eticheta Display, dăm clik pe

butonul Colors iar pe ecan apare fereastra Drawing Window Colors
Figura 5. Drawing Window Colors
6
Din butonul Color situat în colțul din dreapta sus al ferestrei
alegem WHITE. Dăm clik pe eticheta Aplly&Close iar culoarea zonei
de desenare se va modifica.
3 2 1
4 5 6 7 8
9
10
11 12 13
Figura 6. Ecranul programului AutoCAD după modificare
1.4.Bara de titlu
În bara de titlu (figura 6) este afişat numele programului şi

denumirea fişierului în care se lucrează ( Ex. Autodesk AutoCAD
2016, fişierul este Drawing1, extensie dwg).
Figura 7. Bara de titlu
1.5 Bara de meniuri
În această bară (figura 8) vom regăsi toate meniurile de lucru:

Home, Insert, Annotate, Parametric, View, Manage, Output, Add-ins,
A360, Express Tools, Featured Apps, BIM 360, Performance.
Figura 8. Bara de meniuri
7
1.6 Bara de instrumente standard
Această bară (figura 9) conţine comenzile principale ale

programului: Open, Save, Plot, Undo, Zoom, tipul de scriere, tipul de
dimensionare, etc şi permite accesarea lor directă.
Figura 9. Bara de instrumente standard
Semnificaţia comenzilor principale este descrisă în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.1
Simbolul Denumirea comenzii Semnificaţia comenzii
New Deschiderea unui desen nou
Open Deschiderea unui desen deja
existent
Save Salvarea desenului realizat
Savev As Salvarea desenului realizat sub o
altă denumire
Plot Printarea desenului creat
Undo, Redo Revine la comanda anterioară
1.7. Bara de desen
Aceasta conţine toate comenzile din meniul „Draw”: Line,

Polyline, Circle, Arc, Rectangle, Ellipse, Hatch, Region, Donut.
Figura 10. Bara de desen
8
1.8. Bara de instrumente de editare
Bara de instrumente de editare conţine comenzile din meniul

„Modify” de tip: copiere, mutare, rotire, extindere, tăiere, ștergere etc.
Figura 11. Bara de instrumente de editare
1.9. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor
Aceasta conţine comenzile din meniul „ Annotation” ca de

exemplu: scrierea uni text, cotarea segmentelor orizontale/verticale,
cotarea unui segment înclinat, cotarea unghiurilor, cotarea unui cerc/arc
de cerc.
Figura 12. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor
1.10. Bara de proprietăţi - Layers
Se referă la Layerele (straturi) pe care se poate lucra. În

proiectare se poate utiliza un layer pentru reprezentarea unei teme. Se
poate stabili astfel tipul de linie, grosimea și culoarea obiectelor din acest
strat.
Figura 13. Bara de proprietăţi - Layers

9
1.11. Bara de proprietăţi
În sesiunea de lucru curentă putem mofidifica din bara de

proprietăți următoarele: tipul de linie (după încărcarea acestora),
grosimea respectiv culoarea obiectelor desenate.
Figura 14. Bara de proprietăţi
1.12. Spaţiul de desen
Este zona în care se poate face desenul (9), fiind considerat

nelimitat, vizualizarea se face doar pe o porţiune, dar desenul se poate
executa într-un spaţiu infinit.
1.13. Cursorul
Cursorul – este cel cu care se execută desenul, şi poate lua

dimensiuni şi forme diferite.
10
Figura 15. Cursorul
1.14. Sistemul de axe de coordonate
În AutoCAD se utilizează două sisteme de axe de coordonate

rectangulare şi tridimensionale, având orientări diferite:
 sistemul de coordonate universal, WCS – World
Coordinate System;
 sistemul de coordonate utilizator UCS – User
Coordinate System.
La lansarea programului cele două sisteme se suprapun.
Sistemul WCS este fix iar sistemul UCS poate fi orientat liber, în
funcţie de preferinţele utilizatorului.
10
11
Figura 16. Sistemul UCS
Sistemul de coordonate universal are următoarele caracteristici:

* axa X este paralelă cu latura orizontală a ecranului de lucru, având
sensul pozitiv de la stânga la dreapta;
* axa Y este paralelă cu latura verticală a ecranului, având sensul pozitiv
de jos în sus;
* axa Z este perpendiculară pe suprafaţa ecranului fiind orientată spre
operator.
Când utilizăm sistemul XOY vom crea desene bidimensionale, iar
atunci când folosim şi axa Z vom realiza desene în sistem tridimensional.
Sistemul de coordonate universal nu poate fi redefinit şi stă la
baza tuturor celorlalte sisteme de coordonate create de utilizator.
În cadrul unui sistem de coordonate, un punct se poate defini în 3
moduri: prin coordonate absolute X şi Y, prin coordonate relative X şi
Y şi prin coordonate polare distanţă şi unghi.
1.15. Bara de comandă
În această bară se poartă dialogul dintre operator şi program, aici

se pot iniţia toate comezile. Comanda este urmată de tasta Enter pentru
lansarea în execuție a acesteia.
12
Figura 17. Bara de comandă
1.16. Bara de stare
Bara de stare prezintă starea modurilor de lucru – coordonatele,

desenul ortogonal (ORTHO), setarea punctelor caracteristice ale unei
drepte (OSNAP), etc.
13
Figura 18. Bara de stare
11
Semnificaţia comenzilor din această bară este următoarea:
Tabelul 1.2
Simbolul Denumirea comenzii Semnificaţia comenzii
Snap Mode Stabileşte dimensiunile pasului de
deplasare a cursorului în cadrul
desenului
Grid Display Determină suprapunerea peste
desen a unei reţele ajutătoare de
puncte
Ortho Mode Prin activarea acestui buton
desenarea se va face numai pe
verticală şi orizonatală
Polar Tracking Se realizează desenarea rapidă în
coordonate polare
Object Snap Activează diverse puncte
caracteristice ale unui desen, linie
desenată
Object Snap Tracking Urmărirea prinderii obiectelor
desenate
Show/Hide Lineweight Arată / ascunde grosimea liniei
Model or paper space Spaţiul de lucru
1.17 Descriere Mouse
Din mouse se poate realiza practic întreg desenul. Acesta are 2

butoane şi rotiţa scrool.
Buton stânga – se foloseşte la setarea punctelor şi realizarea
desenului propriu – zis;
Buton dreapta – se foloseşte la trecerea într-o altă etapă în
executarea unei comenzi. Când se activează butonul dreapta se va
deschide fereastra din figura 13 în care se poate activa ultima comandă
sau comenzile anterioare sau se pot executa o serie de alte comenzi;
Rotiţa scrool – se foloseşte la deplasarea desenului pe ecran.
Figura 19. Activarea butonului dreapta al mouse - ului
12
1.18. Deschiderea unui desen existent
Dacă avem un desen deja realizat şi salvat îl putem deschide din

din bara de instrumente standard Open deschizându-se fereastra
următoare:
Figura 20. Deschidere de desen existent
În această fereastră avem posibilitatea de selectare a folderului şi

alegerea desenului dorit. Înainte de deschidere avem şi varianta de
previzualizarea cu comanda Preview din dreapta ecranului.
13
CAPITOLUL 2
COMENZI PENTRU DESENARE
2.1.Meniul DRAW
Comenzile utilizate la desen se regăsesc în meniul Draw (figura

1). Preluarea comenzilor din bară aduce informaţii suplimentare.
Figura 1. Meniul Draw

Principalele comenzi din acestă bară sunt descrise în tabelul următor:
Tabelul 2.1
Simbolul Denumirea Semnificația comenzii
comenzii comenzii
Line Desenează o succesiune de segmente de
dreaptă
Polyline Deseneză obiecte compuse din segmente

de dreaptă sau arce de cerc fiind
considerate o singură entitate
Circle Trasarea cercurilor prin mai multe metode
Arc Trasarea arcelor de cerc prin mai multe

metode
Rectangle Trasarea unei polilinii în formă de
dreptunghi
Ellipse Trasarea unei elipse prin mai multe
metode
Hatch Hașurarea (acoperirea) unei suprafețe
delimitate cu un model ales
Region Utilizată pentru a transforma obiecte în
regiuni
Donut Desenează o coroană circulară plină
Polygon Realizează un polygon cu n laturi
Cloud Desenează un contur închis de forma unui

nor
Spline Creează o curbă lină constituită pe baza
unui număr de puncte de control
14
2.2.Comanda LINE
Desenarea liniilor se realizează cu comanda LINE în mai multe variante:

1. prin preluarea comenzii LINE din meniul DRAW;
2. prin scriere de la tastatură în bara de comandă (12) denumirea
comenzii.
A. Linia de desenat nu este definită de coordonate
1. Preluarea comenzii din meniul Draw
Inițiere comandă
Figura 2. Iniţializarea comenzii Line
Se va prelua comanda cu mousul, click stânga din meniu şi

se poate observa iniţializarea comenzii prin transformarea cursorului într-
o cruce simplă. Dacă se doreşte desenarea unei linii oarecare fără a se
cunoaşte coordonatele punctului de pornire se va da click stânga pe
ecran, se deplasează mousul pe direcţia în care dorim desenarea liniei,
se tastează dimensiunea liniei (în orice unitate de măsură dorim) şi se dă
Enter. Se observă că linia s-a desenat, iar comanda ramâne în cursor.
Putem continua desenarea pe altă direcţie procedând la fel (tastăm
lungimea şi Enter) sau putem anula comanda prin click dreapta mouse şi
comanda Cancel.
2. Iniţializarea comenzii prin scriere de la tastatură în bara de

comandă denumirea comenzii.
Scrierea comenzii LINE în bară

Figura 3. Iniţierea comenzii prin scriere în bară
Se va tasta cuvântul „line” în bară şi apoi se dă Enter, având
15
acelaşi rezultat din cazul anterioa. Este suficient să se tasteze litera „l” şi
să se dea Enter şi are acelaşi efect.
B. Linia de desenat este definită de coordonate rectangulare (X, Y)
Dacă se cunosc coordonatele X şi Y ale capetelor de linie se va

prelua comanda prin oricare din cele 2 variante şi apoi în bara de
comandă apare: „Specify first point” însemnând că operatorul trebuie să
tasteze în bară valorile coordonatelor.
Specifică primul punct
Figura 4.Desenarea liniei prin tastarea coordonatelor în bara de comandă
Atenţie!
Coordonatele se separă între ele cu virgulă, iar dacă sunt valori

cu zecimale, partea întreagă se separă de zecimale prin punct.
De exemplu, dacă avem următoarele perechi de coordonate:
X=20 m, Y=25 m, se vor tasta: 20,25.
X=20.75 m, Y=30.98 m se vor tasta: 20.75, 30.98.
După ce s-au tastat coordonatele primului punct se dă Enter, iar
în bară se va cere să se specifice următorul punct: „Specify next point”
însemnând că vom tasta următoarea pereche de coordonate şi Enter.
Dacă se doreşte oprirea comenzii se va da click dreapta mouse şi
comanda Cancel sau Enter.
Figura 5.Desenarea liniei prin tastarea coordonatelor în bara de comandă
16
Dreapta AB este de coordonate:
XA = 20, YA =10;
XB =25, YB = 15.
Figura 6. Vizualizarea comenzilor executate în bară
Dacă se lucrează cu zecimale avem următoarea situație:
Dreapta AB este de coordonate:

XA = 50, YA =10;
XB =25, YB = 15.
C. Desenarea unei linii când se cunosc coordonatele rectangulare

ale unui capăt şi coordonatele relative (creşterile de coordonate X,
Y)
Varianta 1 – coordonatele relative sunt pozitive
De exemplu: punctul A este definit de

XA = 100, YA= 200, iar pentru generarea punctului
B cunoaştem XAB = 25 şi YAB = 35, se va
proceda astfel:
►Se preia comanda de linie cu oricare din
variantele prezentate,
►Se tastează coordonatele X şi Y ale punctului A,
►Se tastează Enter şi apare poziţionat pe ecran
punctul A,
►Se tastează apoi în bara de comandă @25,35 şi
Enter.
17
Varianta 2 – coordonatele relative sunt negative
Dacă coordonatele relative sunt negative se vor
tasta cu semnul minus.
De exemplu dacă avem următoarele valori:
XA = 100, YA= 200, XAB = -21 şi YAB = - 34
rezultă desenul.
Se observă că punctul B a fost desenat în sensul
negativ al axelor X şi Y.
Comenzile realizate în bară pot fi vizualizate mai jos:
D. Desenarea unei linii prin coordonate polare (distanţă şi unghi)
Când se cunosc coordonatele absolute ale unuia din capetele

segmentului, lungimea segmentului şi unghiul făcut de axa X cu
segmentul dat, procedeul de desenare este cel al coordonatelor polare.
Pentru realizarea desenului vom proceda astfel:
- se iniţializează comanda „line”,
- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale primului punct,
Enter;
- se tastează apoi @D<α, unde D este lungimea segmentului, iar α
este unghiul făcut de dreaptă cu axa OX măsurat în sens
trigonometric (invers acelor de ceas)
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici:
- XA = 100, YA = 200, D = 50, α = 300 vom obţine desenul din figura
10:
18
Figura 9. Desen obţinut cu cerinţa anterioară
Dacă se doreşte desenarea dreptei sub un unghi de 35o făcut în

sens orar cu axa OX se va introduce valoarea acestuia cu semnul minus.
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici
- XA = 100, YA = 200, D = 65, α = 350 se vor realiza următoarele
comenzi:
- se iniţializează comanda „line”,
- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale punctului A
100,200, se tastează Enter;
- se tastează apoi @65<-35 şi apare următorul desen (figura 11):
Figura 10. Desen obţinut prin coordonate polare

Observaţie!
Dimensiunea liniei şi mărimea unghiului sunt trecute pentru o
mai bună înţelegere a desenului.
Exemplu
Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD având următoarele valori:

XA = 175, YA = 220; XAB = 30, YAB = 45; XBC = -40, YBC = 60; DCD =
80, α = 50o
Pentru rezolvare se vor executa comenzile în următoarea succesiune:

- se preia comanda „Line”, se tastează valorile coordonatelor
punctului A: 175, 220 în bara de comandă şi Enter;
19
- tastăm @30,45, Enter,
- tastăm @-40,60, Enter,
- tastăm @80<50, Enter.
Succesiunea comenzilor în bara de comandă este:
Command: _line Specify first point: 175,220
Specify next point or [Undo]: @30,45
Specify next point or [Undo]: @-40,60
Specify next point or [Close/Undo]: @80<50
Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel
Desenul generat va fi următorul (figura 11):
Desenul realizat
Vizualizarea coordonatelor
Figura 11. Desen realizat pentru exerciţiul dat
Desenarea liniilor ortogonale
Prin desenarea liniilor ortogonale se înţelege trasarea acestora

pe o singură direcţie, orizontală sau verticală. Acest lucru se poate
realiza prin activarea butonului ORTHO (bara de stare (13)).
20
Figura 12. Iniţierea ortogonalităţii
Acesta poate fi activat prin apăsarea tastei F8 sau cu ajutorul

mousului cu click dreapta direct pe buton.
Când se activează F8 în bara de

comandă va apărea „Ortho on”
Pentru realizarea liniilor ortogonale procedăm astfel:

- preluăm comanda line,
- iniţializăm primul punct prin coordonate rectangulare,
- după iniţializare cursorul se deplasează pe una din cele două
direcţii, hotărâm pe care din ele dorim să desenăm linia şi tastăm
lungimea liniei şi Enter,
- se continuă în acelaşi mod pe altă direcţie.
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD, DE, definite astfel:
XA = 200, YA = 200, DAB = 50, DBC = 60, DCD = 70, DDE = 60
Comenzile ce se vor executa sunt:
Specify next point or [Undo]: 50
Specify next point or [Undo]: 60
Specify next point or [Close/Undo]: 70
Specify next point or [Close/Undo]: 60
Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel*
Se poate seta direcţia pe care vrem să desenăm liniile şi prin

definirea acestora cu coordonate polare:
Specify next point or [Undo]: @50<90
21
Specify next point or [Undo]: @60<0
Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel*
Setarea punctelor caracteristice - OSNAP
De cele mai multe ori avem nevoie să ne uşurăm munca trasând

drepte din anumite puncte caracteristice: capăt de segment,
perpendiculară pe un segment, la mijlocul unui segment, etc.
Pentru setarea acestor puncte se va activa butonul OSNAP din
bara de stare (13) prin click dreapta pe buton afişând ecranul de setare:
Figura 13. Iniţierea comenzii OSNAP
Activând „Settings” se va deschide următoarea fereastră „Drafting

Settings” în care se bifează toate caracteristicile ce le dorim:
Figura 14. Fereastra Drafting Settings

22
Semnificaţia acestora este următoarea:
Tabelul 2.2
Denumire Semnificaţie Simbol
Endpoint Capătul segmentului
Midpoint Jumătatea segmentului
Center Centrul cercului
Quadrant Punctele cardinale
Intersection Punctul de intersecţie a 2 sau

mai multe drepte
Extension Prelungirea unei drepte sub un
unghi pe o distanţă
Perpendicular Piciorul perpendicularei duse
dintr-un punct pe o dreaptă
Tangent Punctul de tangenţă la un cerc
Nearest Alegerea unui punct pe o

dreaptă dată
Node Punct izolat, aflat în interiorul
selectorului
Parallel Punct aflat pe o paralelă la o
entitate desenată
Aceste puncte pot fi activate în funcţie de ceea ce avem nevoie.

Activarea se face prin bifarea în căsuţa corespunzătoare (de exemplu
endpoint este bifat). Când se realizează desenele este important să ştim
capetele segmentelor pentru închidere sau pornire cu o linie nouă din
punctul de capăt. Când se realizează desenul, programul ne indică
punctele caracteristice:
Tabelul 2.3
Vizualizarea punctului de capăt

endpoint
23
Vizualizarea punctului de mijloc
midpoint
Vizualizarea piciorului
perpendicularei
perpendicular
Ştergerea unei linii
În cazul în care dorim să ştergem o linie, sau mai multe, putem

acţiona în mai multe moduri:
Tabelul 2.4
1 Se selectează linia sau
liniile prin click cu mousul
pe linie, aceasta se
transformă în linie punctată
şi apoi dăm Delete din
tastatură
2 Utilizând comanda Erase

din meniul Modify.
Se preia comnda cu
mousul, se selectează linia
şi se dă Enter.
3 Dacă s-a executat o linie

greşit se poate utiliza
comanda Undo care are
iconiţă în bara principală Iconița Undo
(3) sau în meniul Edit
24
2.3.Comanda RECTANGLE
Se utilizează la desenarea unui poligon rectangular cu 4 laturi

(dreptunghi sau pătrat). Comanda poate fi lansată din meniul Draw.
Realizarea desenului se poate face în mai multe moduri:
Tabelul 2.5
Cerinţa Comenzile executate Desenul realizat
Se cere să se Command: _rectang
deseneze dreptunghiul Specify first corner point or
definit prin coordonate [Chamfer/Elevation/Fillet/Thick
în colţurile A şi B ness/Width]: 200,300
XA =200, YA =300 Specify other corner point or
XB =300, YB =500 [Area/Dimensions/Rotation]:
300,500
Se cere să se Command: _rectang

deseneze dreptunghiul Specify first corner point or
pentru care se cunosc [Chamfer/Elevation/Fillet/Thick
următoarele: ness/Width]: 500,200
XA=500, YA=200 Specify other corner point or
L=70, l=80 [Area/Dimensions/Rotation]: d
Specify length for rectangles
<50.0000>: 70
Specify width for rectangles
<80.0000>: 80
Să se deseneze Command: _rectang

dreptunghiul căruia i se Specify first corner point or
cunosc următoarele: [Chamfer/Elevation/Fillet/Thick
XA=400, YA=500 ness/Width]:
Aria = 200 400,500
L = 50 Specify other corner point or
Obs.! Programul [Area/Dimensions/Rotation]: a
întreabă dacaă ari se Enter area of rectangle in
calculează în funcţie de current units <100.0000>: 200
lungime sau de lăţime Calculate rectangle
şi trebuie specificat. dimensions based on
[Length/Width] <Length>: l
Enter rectangle length
<70.0000>: 50
Desenul se poate executa cu uşurinţă dacă se urmăreşte dialogul

din bara de comenzi.
25
2.4.Comanda POLYGON
Această comandă se utilizează la realizarea unui poligon cu un

număr oarecare de laturi. Alegerea numărului de laturi se face din setări
în funcţie de dorinţa operatorului. Posibilităţile de realizare ale desenului
sunt mai multe, după cum urmează:
Tabelul 2.6
Să se deseneze un Command: _polygon Enter
poligon cu 7 laturi number of sides <6>: 7
având coordonatele Specify center of polygon or
punctului de centru [Edge]: 500,600
X=500, Y=600 Enter an option [Inscribed in
şi fiind înscris într-un circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu circle] <C>: i
95 Specify radius of circle: 95

şi fiind înscris într-un circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu circle] <I>: i
şi fiind circumscris unui circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu circle] <I>: c
unuia din punctele de [Edge]: e
pe contur A: X=700, Specify first endpoint of edge:
Y=200 700,200
şi având lungimea Specify second endpoint of
laturii de 60 edge: 60
26
Explicarea comenzilor din program este dată în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.7
Comanda din bară Semnificaţia comenzii Observaţii
Enter number of sides Se cere numărul de În setări erau specificate
<7>: 3 laturi al poligonului 7 laturi 7
Specify center of polygon Se cer coordonatele Se tastează valorile X şi
centrului poligonului Y ale centrului
poligonului
Enter an option [Inscribed Se cere să se specifice În setări era specificat I,
in circle/Circumscribed ce fel de poligon este care se poate schimba
about circle] (înscris sau circumscris cu C (corespunzător
unui cerc) poligonului circumscris)
Specify radius of circle: Se cere valoarea razei -
85 cercului circumscris
Specify center of polygon Se alege opţiunea Edge: Dacă se alege varianta
or [Edge]: e mărimea laturii Edge se poate tasta „e”
poligonului
Specify second endpoint Se cer coordonatele -
of edge: 60 unui al doilea punct sau
se poate tasta lungimea
laturii poligonului
2.5.Comanda CIRCLE
Această comandă se va utiliza la desenarea cercurilor. Variantele

de desen sunt şi în acest caz mai multe, în funcţie de coordonatele
centrului, modul de definire al cercului (prin 2 puncte sau prin 3 puncte),
punctul de tangenţă la cerc. Prezentarea acestor variante se poate
urmări în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.8
Se cere să se Command: _circle Specify
deseneze cercul de center point for circle or
centru O (600,400) şi [3P/2P/Ttr (tan tan
rază egală cu 50 radius)]: 600,400
Specify radius of circle or
[Diameter] <85.0000>: 50
27
deseneze cercul de center point for circle or
centru O (500,400) şi [3P/2P/Ttr (tan tan
diametru egal cu 86 radius)]: 500,400
Specify radius of circle or
[Diameter] <64.1420>: d
Specify diameter of circle
<128.2839>: 86
deseneze cercul ce center point for circle or
trece prin trei puncte [3P/2P/Ttr (tan tan
definite prin coordonate radius)]: 3p
astfel: Specify first point on circle:
A(200,400); 200,400
B(400,200); Specify second point on circle:
C(600,400). 400,200
Specify third point on circle:
600,400
deseneze cercul ce center point for circle or
trece prin 2 puncte de [3P/2P/Ttr (tan tan
coordonate cunoscute, radius)]: 2p
puncte diametral Specify first end point of
opuse: A(500,200); circle's diameter: 500,200
B(600,250). Specify second end point of
circle's diameter: 600,250
2.6.Comanda CLOUD
Se utilizează la desenarea unui contur închis de forma unui nor.

Rezultă o linie închisă şerpuită. Pentru realizarea desenului avem
următoarea succesiune de comenzi:
Tabelul 2.9
Se cere să se Command: _revcloud
deseneze un contur Minimum arc length: 15
închis de forma unei Maximum arc length: 15
linii închise şerpuite. Style: Normal
Specify start point or [Arc
length/Object/Style] <Object>:
Guide crosshairs along cloud
path...
Revision cloud finished
28
Prin utilizarea acestei Executarea comenzii se face
comenzi se poate la fel.
realiza orice tip de
contur dorim.
2.7.Comanda ARC
Se utilizează la desenarea unui arc de cerc, definit de 3 puncte

sau de centrul cercului din care provine. Posibilităţile de realizare sunt
următoarele:
Tabelul 2.10
Se cere să se Command: _arc Specify start
deseneze un arc de point of arc or [Center]:
cerc defnit de trei 400,200
puncte de coordonate Specify second point of arc or
cunoscute A(400,200); [Center/End]: 600,400
B(600,400); Specify end point of arc:
C(800,200). 800,200
Cele trei puncte sunt
capetele şi mijlocul
arcului de cerc.
Se cere să se Command: _arc Specify start
deseneze un arc de point of arc or [Center]: c
cerc cunoscând Specify center point of arc:
următoarele: 500,200
coordonatele centrului Specify start point of arc:
cercului O(500,200), 600,300
coordonatele punctului Specify end point of arc or
de început al arcului [Angle/chord Length]: a
A(600,300) şi unghiul Specify included angle: 50
la centru sub ântins de
arcul de cerc α=50o
29
2.8.Comanda SPLINE
Comanda Spline se foloseşte la desenarea unei curbe spline,

cuadrică sau cubică care trece prin puncte de coordonate cunoscute.
Tabelul 2.11
Se cere desenarea Command: _spline
curbei definite de Specify first point or [Object]:
punctele: A(180,210); 180,210
B(280,270); Specify next point: 280,270
C(360,170); Specify next point or [Close/Fit
D(440,250); tolerance] <start tangent>:
Pentru închidere se va 360,170
tasta „c ” Specify next point or [Close/Fit
tolerance] <start tangent>:
440,250
Specify next point or [Close/Fit
tolerance] <start tangent>: c
2.9.Comanda POLYLINE
Polilinia este o succesiune de linii şi/sau arce reunite într-o

singură entitate. În momentul în care se închide conturul acesta este
definit ca un contur închis spre deosebire de un contur realizat din linii
simple. Definirea fiecărei linii se face prin coordonatele punctelor de
capăt.
Tabelul 2.12
Se cere desenarea Command: _pline
poliliniei definite de Specify start point: 300,200
punctele: A(300,200); Specify next point or
B(350,250); [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Wi
C(410,225); dth]: 350,250
D(3750,200); Specify next point or
Închiderea se face în [Arc/Close/Halfwidth/Length/U
punctul de început prin ndo/Width]: 410,225
bifarea acestuia sau Specify next point or
tastarea coordonatelor. [Arc/Close/Halfwidth/Length/U
ndo/Width]: 375,200
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/Length/U
ndo/Width]:
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/Length/U
ndo/Width]: *Cancel*
30
2.10.Comanda ELLIPSE
Desenarea unei elipse se poate face alegând diverse variante. În

funcţie de mărimea axelor de simetrie, definind axa mare şi unghiul de
rotaţie în jurul ei, definind centrul elipsei şi punctele finale ale axelor, etc.
Toate aceste modalităţi sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 2.13
Se cere să se Specify axis endpoint of ellipse
deseneze elipsa or [Arc/Center]: 40,60
definită de punctele Specify other endpoint of axis:
A(40,60); B(66,60); 66,60
C(53,65) Specify distance to other axis
A şi B sunt capetele or [Rotation]: 53,65
semiaxei mari, iar C
este pe semiaxa mică
Se cere să se Command: _ellipse
deseneze elipsa Specify axis endpoint of ellipse
definită de punctele or [Arc/Center]: 70,40
A(70,40); B(87,40) şi Specify other endpoint of axis:
unghiul de rotaţie de 87,40
50o Specify distance to other axis
or [Rotation]: r
Specify rotation around major
axis: 50
deseneze elipsa pentru Specify axis endpoint of ellipse
care se cunosc or [Arc/Center]: c
următoarele Specify center of ellipse: 65,35
puncte:C(65,35); Specify endpoint of axis: 80,35
A(80,35); B(65,40) Specify distance to other axis
or [Rotation]: 65,40
deseneze elipsa pentru Specify axis endpoint of ellipse
care se cunosc or [Arc/Center]: c
coordonatele centrului Specify center of ellipse: 70,25
C(70,25), coordonatele Specify endpoint of axis: 85,25
capătului axei mari Specify distance to other axis
A(85,25) şi unghiul de or [Rotation]: r
rotaţie în jurul axei 65o Specify rotation around major
axis: 65
31
2.11.Comanda HATCH
Se utilizează pentru haşurarea unui poligon închis. Poligonul

trebuie generat prin polilinie.
Pentru utilizare se preia comanda din bara de desen sau se
tastează în bara de comandă „h”şi se dă Enter. Se va deschide fereastra
asociată comenzii:
Figura 15 Bara comenzii hatch
În această fereastră se poate alege tipul de haşură (Pattern),

unghiul sub care se face haşurarea, mărimea haşurii. Se bifează
poligonul ce se doreşte a fi haşurat iar suprafaţa se va haşura automat.
În imaginile de mai jos se pot observa diverse tipuri de haşuri.
Figura 16. Diverse tipuri de haşuri şi tonuri de culoare
32
În freastra Patteren putem deschide lista derulantă cu fiecare tip
de hașură, astfel încât să ne alegem varianta dorită:
Buton listă derulantă
Figura 17 Listă derulantă hașuri
2.12.Comanda GRADIENT
Din eticheta Pattern sau direct din Meniul Draw/Hatch putem

alege Gradient pentru a schimba culoarea.
Figura 18 Bara comenzii Gradient
33
În freastra Patteren putem deschide lista derulantă cu codul de
culoare și hașura dorită, astfel încât să ne alegem varianta dorită:
Buton listă derulantă
Figura 19 Lista derulantă a comenzii Gradient
2.13.Comanda DONUT
Această comandă desenează o formă de inel. După activarea

comenzii se cere definirea diametrului interior iar apoi diametrul exterior.
Figura 20 Comanda Donut
34
2.14.Comanda REGION
Comanda Region este utilizată pentru a transforma un obiect

format din mai multe elemente în regiune. O regiune reprezintă o
suprafață închisă.
De exemplu: dacă desenăm un dreptunghi cu comanda Line,
acesta va fi recunoscut ca fiind format din 4 elemente. După aplicarea
comenzii Region dreptunghiul va fi recunoscut ca fiind o regiune (un
obiect) – Figura 21
a) Înainte de aplicarea comenzii b) după aplicarea comenzii

Figura 21 Comanda Region
35

Curs 1 Infografica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 Infografica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SÂRBU Nicoleta, MANEA Raluca

AutoCAD – Computer Aided Design – este unul dintre cele mai

1.2.Lansarea în execuţie a programului AutoCAD

Programul se lansează în execuţie cu dublu click pe iconiţa

Figura 1. Iconiţa de lansare AutoCAD 2016

După lansarea în execuție a programului pe ecran apare

Figura 2. Ecranul programului AutoCAD

Figura 3. Ferestra de comenzi

Figura 4. Fereastra Options

În acestă fereastră megem pe eticheta Display, dăm clik pe

Figura 5. Drawing Window Colors

Figura 6. Ecranul programului AutoCAD după modificare

În bara de titlu (figura 6) este afişat numele programului şi

Figura 7. Bara de titlu

1.5 Bara de meniuri

În această bară (figura 8) vom regăsi toate meniurile de lucru:

Figura 8. Bara de meniuri

Această bară (figura 9) conţine comenzile principale ale

Figura 9. Bara de instrumente standard

Semnificaţia comenzilor principale este descrisă în tabelul de mai jos:

1.7. Bara de desen

Aceasta conţine toate comenzile din meniul „Draw”: Line,

Figura 10. Bara de desen

Bara de instrumente de editare conţine comenzile din meniul

Figura 11. Bara de instrumente de editare

1.9. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor

Aceasta conţine comenzile din meniul „ Annotation” ca de

Figura 12. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor

1.10. Bara de proprietăţi - Layers

Se referă la Layerele (straturi) pe care se poate lucra. În

Figura 13. Bara de proprietăţi - Layers

În sesiunea de lucru curentă putem mofidifica din bara de

Figura 14. Bara de proprietăţi

1.12. Spaţiul de desen

Este zona în care se poate face desenul (9), fiind considerat

Cursorul – este cel cu care se execută desenul, şi poate lua

Figura 15. Cursorul

1.14. Sistemul de axe de coordonate

În AutoCAD se utilizează două sisteme de axe de coordonate

Figura 16. Sistemul UCS

Sistemul de coordonate universal are următoarele caracteristici:

1.15. Bara de comandă

În această bară se poartă dialogul dintre operator şi program, aici

Figura 17. Bara de comandă

1.16. Bara de stare

Bara de stare prezintă starea modurilor de lucru – coordonatele,

Figura 18. Bara de stare

1.17 Descriere Mouse

Din mouse se poate realiza practic întreg desenul. Acesta are 2

Figura 19. Activarea butonului dreapta al mouse - ului

Dacă avem un desen deja realizat şi salvat îl putem deschide din

Figura 20. Deschidere de desen existent

În această fereastră avem posibilitatea de selectare a folderului şi

Comenzile utilizate la desen se regăsesc în meniul Draw (figura

Figura 1. Meniul Draw

Polyline Deseneză obiecte compuse din segmente

Arc Trasarea arcelor de cerc prin mai multe

Cloud Desenează un contur închis de forma unui

Desenarea liniilor se realizează cu comanda LINE în mai multe variante:

A. Linia de desenat nu este definită de coordonate

1. Preluarea comenzii din meniul Draw

Figura 2. Iniţializarea comenzii Line

Se va prelua comanda cu mousul, click stânga din meniu şi

Specify next point or [Close/Undo]: Cancel

Specify next point or [Close/Undo]: Cancel