CURSUL 11.

METODE INDIRECTE

1
Metode indirecte
Vom considera, problema Cauchy.(1.1)
Considerăm ecuaţia diferenţială din (1.1), scrisă sub forma următoarei
ecuaţii integrale:
xi  p
 
y x i  p  y  xi  m    f x , y x dx (2.1)
xi m
Caracteristica generală a metodelor indirecte constă în înlocuirea (2.1), a
funcţiei f cu un polinom de interpolare, relativ la nodurile xi , xi  1 ,..., xi  r , spre
exemplu cu polinomul de interpolare Newton de spaţa a-II-a, adică
f i
N 2 x   f i  x  xi   ...
1! h
r fi not

r
x  xi ...x  xi  r  , unde f i  f xi , yi  . Deci: y xi  p   se aproximează prin:
r! h
xi  p
yi  p  y i m   N 2 x dx (2.2)
xi  m
Efectuând în (2.2), schimbarea de variabilă: x  xi  th se obţine:
r  j fi p
yi  p  yi m  h   t t  1...t  j  1dt .
j 0 j!  m
 Efectuând în (2.2), schimbarea de variabilă: x  xi  th se obţine:
r jf p
yi  p  yi m  h  i
t t  1...t  j  1dt .
j 0 j! m
Notând
p
1
j  t t  1...t  j  1dt (2.3)
j! m
putem scrie
r r
j
yi  p  yi  m  h   j  f i  yi  m  h   j fi  j (2.4)
j 0 j 0
unde
 j  j  1 r 
 j   1 j   j    j  1  ...    r  (2.5)
 j  j   j 
este rezultatul explicitării operatorului  j .
Deci, în concluzie:
r
yi  p  yi  1  h   j f i  j , i  0 (2.6)
j 0
0 , m  k, m  Z
 m 
Precizăm că     mm - 1...m  k  1 .
k
   , m  k
 k!
Metodele indirecte se clasifică în funcţie de valorile lui p , după cum urmează:
a) deschise  p  1 .
b) închise  p  0 .
Într-o metodă deschisă, primul nod în care acesta se aplică este xi  1 , unde
i  maxm , r. Aproximările y k , k  1,i sunt determinate printr-o metodă directă.
yi  1 se deduce în funcţie de yi ,..., yi  r , dacă m  r şi în funcţie de yi ,..., yi  m dacă
mr.
Metodele închise dau impresia, la prima evaluare, că sunt greu de utilizat în
situaţii practice, deoarece pentru aproximarea valorii yxi  1  este necesară
cunoaşterea, ca dată de intrare a valorii f i  1  f xi  1 , yi  1  pe care o putem
manevra, atâta timp cât nu se ştie yi  1 . Vom vedea că acest neajuns poate fi
elinimat prin folosirea ansamblului predictor-corector.
 Particularizând egalitatea (2.3) obţinem cele mai importante metode
indirecte, ce sunt utilizate în situaţii practice:
a) (1) p  1, m  0, r  0
yi  1  yi  hf xi , yi  - formula lui Euler.
(2) p  1, m  0, r  N , oarecare
 1 5 3 251 4
yi  1  yi  h  0 f i   1 f i   2 f i   3 f i   fi 
 2 12 8 720
95 5 19087 6 
  fi   f i  ... (2.7)
288 60480 
formula Adams-Bashforth.
(3) p  1, m  1, r  N , oarecare
 1 1 29
y i  1  y i  1  h 2 0 f i  0   1 f i   2 f i   3 f i   4 f i 
3 3 90
14 1139 6 
 5 fi   f i  ... (2.8)
45 3780 
formula lui Nyström.
b) (1) p  0 , m  1, r  N , oarecare
 1 1 1 3 19 4
yi  yi  1  h  0 f i   1 f i   2 f i   fi   fi 
 2 12 24 720
3 5 863 6 
  fi   f i  ... (2.9)
160 60480 
formula lui Adams-Moulton.

(2) p  0 , m  2, r  N , oarecare


1
yi  yi  2  h 2 f i  1   2 f i 
3 90

1 4
  5 fi  
37 6
3780

 f i  ...

(2.10)
formula lui Milne-Simpson.
(3) p  0 , m  2, r  0
h
yi  yi  2   f i  4 f i  1  f i  2 , i  2 (2.11)
3
formula lui Milne.
 Coeficienţii  j pentru Adams-Bashforth
j
0 1 2 3 4 5
r
3 1
1 
2 2
23 16 5
2 
12 12 12
55 59 37 9
3  
24 24 24 24
1901 2774 2616 1274 251
4  
720 720 720 720 720
4227 7673 9482 6798 2627 425
5   
1440 1440 1440 1440 1440 1440
 Coeficienţii  j pentru Adams-Moulton
j
0 1 2 3 4 5
r
1 1
1
2 2
5 8 1
2 
12 12 12
9 19 5 1
3 
24 24 24 24
251 646 264 106 19
4  
720 720 720 720 720
475 1427 798 482 173 27
5  
1440 1440 1440 1440 1440 1440
Pentru a putea utiliza metodele indirecte închise, este necesară aplicarea
ansamblului predictor-corector.
În etapa predictor, se rezolvă ecuaţia diferenţială din (1.1), cu ajutorul unei
metode directe şi se obţin valorile aproximative ale soluţiei exacte y în noduri:
yip 1 , yip 2 , etc…. În etapa următoare, corector, valorile determinate în prima etapă,
sunt introduse în membrul drept al algoritmului metodei închise, care se execută
până la obţinerea acurateţii dorite a soluţiei yic 1 , yic 1 ,etc…., în punctele date.
Evident, folosirea ansamblului predictor-corector, determină o creştere a
timpului de execuţie, dar rezultatele obţinute sunt mult mai precise.
Cele mai utilizate variante predictor-corector sunt:
(1)
 p h
 yi  1  yi  3 f i  f i  1  Adams - Bashforth r  1
2 (2.12)

yc 
 i  1 yi
h
2
  
 f xi  1 , yip 1  f i Adams - Moulton r  1

(2)
 p h
y
 i 1  y i  23 f i  16 f i 1  5 f i 2  Adams - Bashforth r  2
12 (2.13)

i
12
  i 1 i 1 
 y c  y  h 5 f x , y p  8 f  f Adams - Moulton r  2
 i 1  i i 1

 p h
y
 i 1  y i  55 f i  59 f i1  37 f i2  9 f i 3  Adams - Bashforth r  3
(3) 24

 i 1 i  
24

i 1 i 1 i 
 y c  y  h 9 f x , y p  19 f  5 f  f Adams - Moulton r  3
i 1 i2