IZOMETRII ȘI EXPRIMAREA LOR ANALITIC

f :E  F
La lecțiile de algebră s-a studiat noțiunea de funcție unde E poate fi egal uneori cu F.
f  x  y
În geometrie se studiază funcții (aplicații) care asociază fiecărui punct M al unei figuri F, un punct
determinat P al altei figuri F  .O figură este în general formată din puncte,drepte,semidrepte
,segmentesegmente,unghiuri,triunghiuri,cercuri,etc

f :p p
Fie p un plan. O funcție sau o restricție a acesateia se numește transformare geometrică
f M   M  p
.Mulțimea tuturor punctelor M  / f  M   M  se numește imaginea lui f și se notează f  p   p.
Un punct M 0  p cu proprietatea că f  M 0   M 0 se numeste punct fix al functiei f .

f :p p
Transformarea geometrică poate fi:
f M   M  p

1.injectivă, dacă M1  M 2  f  M1   f  M 2   f  M 1   f  M 2   M 1  M 2

2.Surjectivă, dacă M   p  M  p încât f  M   M .
3.bijectivă, dacă functia f este injectivă si surjectivă  f  p   p are o singură solu?
tie unică
COMPUNEREA TRANSFORMĂRILOR ( produsul de transformari)

f :p p g:p p
Dacă si sunt două transformări geometrice
f M   M  g  M    M 

g f : p  p
atunci se numeste transformarea produs a două transformări
g f  M   M 

Produsul transformărilor este asociativ

h g f   h g  f

Transformările bijective împreunnă cu operația de compunere (produs) formează o

1
 structură de grup

   f : p  p  
F =  f /  este bijectivă  ,  este grup
   f  M   M   
f1 , f 2  F  f1 f 2  F
1.   f1 , f 2 , f 3  F   f1 f 2  f 3  f1  f2 f3  p este planul
2.    f : p  p bijectivă,   f 1 : p  p  F. încât f f 1  f 1 f  1p
1p : p  p
unde este elementul neutru.
1p  M   M

Translații
tv : p  p
Transformarea se numește translație
tv  M   M  dacă MM   v unvector dat

Fiecărui punct M  p i se asociază un punct și unul singur M   p determinat de fazptul că vectorul

MM   v .

t0 : p  p 1p : p  p
Translația de vector nul = este elementul neutru în grupul translatiilor .
t0  M   M 1p  M   M

Exemplu: Fiind dat triunghiul ABC și triunghiul ABC care se obține din ABC printr-o translație,cu
vectorii AA, BB, CC  echipolenți ( fac parte din clasa vectorului v ) Mulțimea translațiilor:

  t :p p  
T  t v / v bijectivă   este grup abelian.
  tv  M   M   
   tv1 , tv2  tv1 tv2  tv1  v2  T
1.    t v1 ,t v2 ,t v3  T ; t v1 t v2  t v3 =t v1 t v2 t v3   este asociativă 
2.   t 0  T ,    tv  T , încât tv t 0  t 0 tv  t v  are element neutru 
3.    t v  T ,   t v , astfel că t v t v  t v t v  t v-v  t 0  are elemente simetrice 
4.    t v1 , t v2  T , t v1 t v2  t v2 t v1

2
 Exprimarea Analitică a translațiilor.
Raportăm planul p reprul cartezian O; i ; j  și fie punctele
h
M  x1 , y1  , M   x2 , y2  iar v  hi  kj care se mai scrie v=   .
k 
h  x  x1  h
Translatia de vector v=   este caracterizată prin relatiile:  2
k   y2  y1  k

 x  x  h  x2  x1  h h tv : p  p
Din relațiile:  2 1  unde v=   exprimare analitică a transformării
 y2  y1  k  y2  y1  k k  tv  M   M 

Translația păstrează distanța dintre dintre puncte d  M1M 2   d  M1M 2  . Translația este
izometrie

 x  x2  h  x  x  h  x2  x1  x2  h  x1  h  x2  x1
Avem :  2 si  1 1 
 y2  y2  k  y1  y1  k  y2  y1  y2  k  y1  k  y2  y1
 x  x  x2  x1
 d  M 1M 2    x2  x1    y2  y1    x2  x1    y2  y1   d  M 1M 2 
2 2 2 2
Deci :  2 1
 y2  y1  y2  y1
Exprimarea analitică a compunerii a două translații.

tv1 : p  p t v2 : p  p tv1 tv2 : p  p

Fie translatiile si   tv1 tv2  t v1  v2
tv1  M   M 1 t v2  M 1   M 2 t v1 t v2 M   M 2

3
 a c a  c   a  c 
Dacă v1    si v2     v1  v2         .
b d  b d  b  d 
x  x  a 
t v1   1 
 y1  y  b   x2  x  a  c
  tv2 tv1  t v1  v2  
 x  x1  c   y2  y  b  d
t v2   2 
 y2  y1  d 

Aplicație.

Se dă triunghiul ABC cu A  3, 2 ; B  2, 1 ; C 1,5 și translația de axe determinat de vectorul OO unde

a). A  tOO  A  , B  tOO  B  , C   tOO  C  .

O  0,0 si O 1, 2 . Să se găsească:
b).tOO  AB   AB; tOO  AC   AC ; tOO  BC   BC 

Să se arăte că transformata prin translație a unei drepte est o altă dreaptă paralel cu prima.

x  3  1  4  x  2  1  1
a).   A  x, y   A  4, 4  ;   B  x, y   B  1,1 ;
y  2  2  4  y  1  2  1 
x  1  1  2 
  C   x, y   C   2, 7 
y  5  2  7 
Avem : tOO  A   A  4, 4  ; tOO  B   B  1,1 ; tOO  C   C   2, 7 

x y 1
1 1 2 1 2 1
b).Ecuatia dreptei AB : 4 1 1  0  x y   0  -3x  5 y -1  0
2 1 3 1 3 2
1 2 1
Ecuatia dreptei AB :3x  5 y  1  0.
Transformata dreptei AB este AB  M   x, y  / 3x  5 y  1  0  M   x, y  / 3  x  1  5  y  2   1  0 
 M   x, y / 3x  5 y  8  0  AB AB

4
 Rotatia
Fie   măsura  MOM  orientat fixat.

r: p p măs  MOM    

Transformarea geometrică încât  se numește rotație de un anumit centru O
r M   M  
 d  OM   d  OM  

r O  O

Dacă toate punctele unei figuri sunt transformate printr-o rotație de centru o și de un același unghi  ,se
obține o altă figură din prima.

Rotația de centru O și de unghi  păstrează distanțele dintre puncte.

Demonstrație.

OA  OA 
 r  A  A unde d  OA   d  OA  si măs  AOA    
Fie   OB  OB   OAB  OAB 
r  B   B unde d  OB   d  OB  si măs  BOB   
AOA  BOB
 AB  AB  d  AB   d  AB 

Rotația este deci o izometrie.

Proprietăți ale rotației.
1.Rotația de același centru și același unghi dat,transformă o dreaptptă d într-o altă dreaptă d 
care face cu dreapta dată un ungi egal cu unghiul de rotație.

2.Păstrînd sensul de rotaț ie,se păstrează și ordinea punctelor transformate.

3.Rotaț ia transformă un segment de dreaptă în alt segment de dreaptă.

4.Rotaț ia de același centru și același unghi dat transformă un unghi într-un unghi congruent.
5
5. Rotaț ia de același centru și același unghi dat transformă un poligon tot într-un poligon
congruent cu cel dat.

Rotaț ia transformă un cerc într-un alt cerc congruent cu cercul dat.

Grupul mulțimii rotațiilor

 d  OM   d  OM   
 r: p p 
Notăm mulțimea rotațiilor cu R   / măs  MOM     
 r M   M  r O   O 
 

R ,  este grup abelian.

  r , r
1 2
R  r1 r2  r1 2 R
Demonstratie
Fie rotatiile de acelasi centru O si de unghiuri date 1 , 2 notate cu r1 , r2
 r  M   M  unde d  OM   d  OM   si măs  MOM    1
Avem :  1 
r2  M    M  unde d  OM    d  OM   si măs  M OM     2

 r2 r2   M   r  r  M    r  M   M ; r
2 1 2 2 r1  r1 2 unde d  OM   d  OM   si măs  MOM    1   2

1.    r1 , r2 , r3 R , r

1 r2  r3  r1 r2 r3  operatia este asociativă.
2.   r0 R ,    r R a.î. r r0  r0 r  r operatia admite element neutru
3.    r R ,   r R a.î. r r  r r  r0 operatia admite elemente simetrice
4.    r1 , r2 R , r1 r2  r2 r1 operatia este comutativă

Exprimarea analitică a rotațiilor.

6
  d  OM   d  OM  
Fie punctele M  x, y  si M   x, y  unde r  M   M  cu 
măs  MOM      0
Dacă d  OM   d  OM    OM  OM 

OM  xi  yj si OM   xi  yj . Să determinăm coordonatele acestor vectori. după figură

 x  OM  cos      OM cos  cos   OM sin  sin   x cos   y sin 

 x  OM cos  
  x y
 si 
 y  OM sin   y  OM  sin      OM sin  cos   OM cos  sin   y cos   x sin 

 y x

r : p  p
de acelasi centru O  0, 0  si măs  MOM     este caracterizată
r  M   M 
 x  x cos   y sin 
de relatiile: 
 y  x sin   y cos 

r : p  p  x  x cos   y sin   cos   sin  

Rotatiei   îi putem asocia matricea r   
r  M   M   y  x sin   y cos   sin  cos  

Proprietăți grupale
r r  r0  r r
 cos   sin    cos     sin      cos   sin    cos  sin  
r r      
 sin  cos    sin    cos      sin  cos     sin  cos  
 cos 2   sin 2  cos  sin   sin  cos    1 0 
    r0
 sin  cos   sin  cos  sin 2   cos 2   0 1

r1 r2  r1 2

 cos 1  sin 1   cos  2  sin  2 

r1 r2    
 sin 1 cos 1   sin  2 cos  2 
 cos 1 sin  2  sin 1 cos  2   cos 1   2   sin 1    
 cos 1 cos  2  sin 1 sin  2
  r
 sin 1 sin  2  cos 1c0 s 2   sin 1   2  cos 1   2   1 2
 sin 1 cos  2  cos 1 sin  2
 cos 1  sin 1   cos  2  sin  2   cos 1   2   sin 1    
Deci :    
 sin 1 cos 1   sin  2 cos  2   sin 1   2  cos 1   2  
 x  x cos 1  y sin 1  x  x cos  2  y sin  2  x  x cos 1   2   y sin 1   2 
Dacă compunem relaiile:   
 y  x sin 1  y cos 1  y  x sin  2  y cos  2  y  x sin 1   2   y cos 1   q 
 x  x cos 1  y sin 1
Pentru a rezolva sistemul liniar de ecatii:  rezolvăm ecuatia matriceală AX  B unde
 y  x sin 1  y cos 1
 cos   sin    x  x 
A ; X   ; B   
 sin  cos    y y 
Probleme rezolvate.
7
Se dă pătratul de vâfuri A  1.0 ; B 1,0 ; C 1, 2 ; D  1, 4  . Să se determine imaginea sa prin rotaț ia
r și de centru O.

4

Rezolvare.

       2 2  2 2
 cos   4   sin   4      x  x y
     2 2 
Avem r    
4 4
       2 2  2 2
 sin    cos         y   x
4
y
  4  4   4 4   4 4

 2 2 2
 x    1  0  
  2 2
Pentru A  1, 0     r   A   A  
4 2 4
, 
 y   2 2 2 
 4 4 
  1  0 
4
 4 4 4
 2 2 2
 x   1  0 
Pentru B 1, 0   
 4  r B  B  2 ,  2 
  
4 2
 
 y   2  1  2  0   2

 4 4 
  4

4 4 4
 2 2 3 2
 x   1  2 
Pentru C 1, 2   
 4  r A  C  3 2 , 2 
  
4 2
 
 y   2  1  2  2  2

 4 4 
  4

4 4 4
 2 2 2
 x    1  2 
Pentru D  1, 2 
 4  r D  D  2 , 3 2 
  
  4 2
 
 y   2 2 3 2 
 4 4 
  1  2 
4
 4 4 4

2). Se consideră rotaț ia bde centrul O r .

3

- care este imaginea dreptei d : x  y  1  0 prin rotaț ie.

- Să se determine dreapta h cu proprietatea că r  h  : x  4 y   1  0

3

8
 Rezolvare

       1 3  1 3
 cos  3   sin  3       x  x  y
     2 
r    2

2 2
       3 1   3 1
  y  x y
3
 sin   cos    
 3 3   2 2   2 2

 1 3  1 2 d : x  y 1  0
   x  x  y 
r 1  r   2 2    2 2 

 1 3 3 1 
  3 1   y   3 x  1 y  r  d  : x  y  x  y   1  0 

3
 2 2 2 2 
 2 2  
3
2 2
r  d  :
3
  
3  1 x  
3  1 y  2  0

r  h  : x  4 y  1  0. înlocuim pe x si ycu x si y
3

1 3  3 1  1 3
x y  4  x  y   1  0  x  y  2 3  x  2 y 1  0
2 2  2 2  2 2


 h : 1 4 3 x    
34 y20

Simetria în raport cu un punct.

Simetria în raport cu un punct O,este transformarea care face să corespundă fiecărui punct M  p un punct

1.M , O, M  sunt coliniare

M   p ,astfel încât:  . Punctul O se numește centrul de simetrie,iar punctul
 2. d  OM   d  OM  

M  simetricul punctului M în raport cu punctul O.

so : p  p  M , O, M  sunt coliniare
Se notează asfel ca 
so  M   M   d  OM   d  OM  

Proprietăți.
1.Simetria păstrează distanțele dintre puncte.

Fiind date punctele A,B simetricele lor în raport cu punctul O sunt A, B  . În baza definiției avem:
AO  OA 

OB  OB # AOB # AOC  AB  AB  d  AB   d  AB 
AOA  BOB


9
2. Simetria în raport cu un punct O, transformă o dreaptă d în altă dreaptă d  paralelă cu d

AO  OA  
  ABAB   paraleleogram  AB  d 
OB  OB  
  A, B, C   coliniare  A, B, C   d  d
OB  OB  
  BCBC   paraleleogram  BC  d 
OC  OC  
 

-Dacă dreapta d trece prin punctu O-centrul de simetrei,atunci simetria o transformă în aceiași dreaptă.

so  o   o si M  d  so  M   M   d

Produsul a două simetrii

s0 : p  p  so so : p  p
   so so  1o
so : p  p   so so  M   so  so  M    s  M    M
unde 1o  M   M simetria identică  element neutru 
so so  1o  1
so : p  p
Din   so  so se spune că este involutivă
so 1 so  1o  so  M   M 

b). Cazul cînd simetriile sunt de centre diferite,produsul simetriilor este echivalent cu o translație.

s 
so1  M   so2  so1  M    s02  M 1   M 2 
 
  so2 so1  M   t2 o1o2   M   M 2
o2

tMM  M   t2O O  M   M 2 
2 1 2

 so2 so1  t2 o o 

1 2

10
Exprimarea analitică

 x   x1
Din M1  x1 , y1  si M 2  x2 , y2    2
 y2   y1

Simetria în raport cu o dreaptă d

Simetria în raport cu o axă d  xx este transformarea prin care fiecărui punct M  p îi corespunde un alt

punct M   p astfel încât: 1. M  se găsește în planul p   d , M  

2. Dreapta MM  este perpendiculară pe axa d  xx

3. Punctele M si M  sunt egal depărtate de axa d  xx

Proprietăți

1.Prin simetria în raport cu o axă, distantele se păsatrează.Este izometrie.

2. Simetria de axă transformă o dreaptă în altă dreaptă

3.Simetria față de o axă păstrează ordinea punctelor

4.simetrica axei este ea înăși.

sd : p  p 
simetria fată de o dreaptă 
sd  M   M  
Cîte simetrii există față de o dreaptă?   Multimea sd ,1d  , formează grup
1d : p  p 
transformarea identică 
1d  M   M 

11
 Exprimarea analitică

IZOMETRII
Definiție:Se numește izometrie orice transformare geometrică
I:p p  Translatia
care îndeplineste conditia:d  A; B   d  I  A  ; I  B   . Acestea sunt:  Rotatia
I M   M  
Simetria de centru O

Simetria fată de o axă

Exprimarea analitică a izometriilor

Fie
 I  O   O

I:p p  I  A   A cu d  O, A   d  O, A   1
cu d  M 1 , M 2   d  M 1, M 2  . Fie 
I M   M   I  B   B cu d  O, B   d  O, B   1
OA  OB  OA  OB se păstrează unghiul

OA  aOA  bOB  ai  bj ; OA  a 2  b 2 
2

  a b 1
2 2

d  O, A   d  O , A   OA  O A  1 
   

OB  cOA  dOB  ci  dj ; OB  c 2  d 2 
2

  c  d 1
2 2

d  O, B   d  O, B   OB  OB  1 

OA  OB  OA  OB  ac  bd  0
 a c 
 A=  
 ax  cy  x  h  b d   x  h 
Scriind sistemul   AX  B unde  si B   
bx  dy  y  k  X   x  y  k 
  
  y

Fie
M  x, y  ; M   x, y  unde I  M   M ; si O  h, k  .
Sepoate scri
OM   xi  yj
 
OM   OO  OM   hi  kj  I OM  hi  kj  I  xi  yj   hi  kj  xI  i   yI  j  

 hi  kj  x  ai  bj   y  ci  dj   hi  kj  axi  bxj  cyi  dyj   ax  cy  h  i   bx  dy  k  j

 x  ax  cy  h
Se obtine egalitatea: xi  yj   ax  cy  h  i   bx  dy  k  j  
 y  bx  dy  k

12
 
 a 2  b2  1 a 2  b2  1  a 2  b2  1
  
cu conditiile:  c 2  d 2  1 ; Rezolvăm acest sistem  c 2  d 2  1   c 2  d 2  1 
ac  bd  0  ac  bd a b
    k
d c
k 2  d 2  c 2   1
 a 2  b2  1  a b 1
2 2
 2
 2   c  d2 1
  c  d 1  
2
c  d 1
2 2
  k 2  1, k  1
a  kd ; b  ck a 2  k 2 d 2 ; b 2  c 2 k 2  a  kd
   b  ck

ad  a b 
pentru k  1 avem:  matricea ia forma A     det  A   1 
b  c  b a  

a  d a b  
pentru k  1 avem:  matricea ia forma A     det  A   1
 bc  b a  
 a 2  b 2  1
 det  A    ; A se numesc matrici ortogonale
  a  b   1
2 2

Expresiile analitice devin:

 a b  x  ax  by  h 
pentru A    cu det  A   1 avem:   
 b a  y  bx  ay  k 
 formate din rotatii,translatii sau simetrii
a b   x  ax  by  h 
pentru A    cu det  A   1 avem:  
b a   y  bx  ay  k 

13
 Puncte fixe ale izometriilor.

I:p p
Fie o izometrie unde M  x, y  si M   x, y   ale cărei relatii analitice sunt:
I M   M 

 x  ax  by  h  x  ax  by  h  x  x
I.  II.  ; M este punct fix dacă I  M   M  M  M   
 y  bx  ay  k  y  bx  ay  k  y  y
În aceste conditii relatiile de mai sus devin:
  a  1 x  by  h  0  a  1 x  by  h  0
I.  II.  deci M este punct fix al izometriei I , dacă coordonatele sale
bx   a  1 y  k  0  bx   a  1 y  k  0
verifică sistemul de ecuatii I si II care exprimă cele două drepte.
  a  1 x  by  h  0 a  1 b
este comptibil dacă a  1;  =   a  1  b 2  a 2  2a  1  b 2 
2
Sistemul I 
bx   a  1 y  k  0 b a 1
 
  a 2  b 2   2a  1  2 1  a  ; dacă 2 1-a   0  a  1. Dacă a  1    0
 1 
O deplasare are un singur punct fix, dacă si numai dacă a  1
 a  1 x  by  h  0
În cazul antideplasărilor M  x, y  este punct fix dacă coordonatele sale vewrifică sistemul II 
 bx   a  1 y  k  0
a 1 b    sistemul poate fi incompatibil
unde  =   a 2  1  b 2    a 2  b 2   1  1  1  0   =0  
b   a  1  1  sistemul poate fi compatibil nedeterminat
Antideplasările sau nu au nici - un punct fix sau au o infinitate de puncte fixe situate pe o dreaptă .
În cazul simetriilor axa de simetrie este formată numai din puncte fixe.

Prof. BUTA DUMITRU (pensionar)

Din Cîmpulung Argeș.

BIBLIOGRAFIE
1.Grupuri de transformări de A. Haimovici. Ediția Didactică și Pedagogică 1968.
2.Complemente de matematică pentru cercurile de elevi mde Ilie Stănescu și Ion Rădoi. Editura D.Ped.
Bucuresti 1970.

14