Modelare şi Simulare

— An3_S2_2010 —

A Modelare şi Simulare – An4_Mi_Zifrid — Multiple Choice – 18 subiecte

B Modelare şi Simulare – An4_Mi_Zifrid — Adevarat / Fals – 26 subiecte
C Modelare şi Simulare – An4_Mi_Zifrid — Completion – 16 subiecte
D Cercetări Operaţionale – Arhiva – Matematica
E Info_idzi_modele_limbaje_simulare 2007–2008
verner
……AGENDA…… simularii (A) se modifica pe parcursul simularii conform relatiei de dinamica:
A A AEgen  AEelim , unde AEgen = multimea evenimentelor generate pe parcursul unui ciclu, iar
E 153
AEelim = multimea evenimentelor eliminate cu ocazia prelucrarii AEC (AEC = agenda evenimentelor
curente).

Agenda simularii (A) se modifica pe parcursul simularii conform relatiei de dinamica:

c. A A AEgen  AEelim , unde AEC = agenda evenimentelor curente, AEV=agenda eve-

E 68 C
nimentelor viitoare, AEgen = multimea evenimentelor generate pe parcursul unui ciclu,
iar AEelim = multimea evenimentelor eliminate cu ocazia prelucrarii AEC
Aplicând metoda coltului N-V să se determine o soluţie iniţială de bază a problemei de transport: ???

D 100 x11 80 x12 20 x13 0 C

c. X : x21 0 x22 50 x23 50 f0 8200
x31 0 x32 0 x33 50
Aplicând metoda costului minim din tabel să se determine o soluţie iniţială de bază pentru programul de
transport având tabloul alăturat.

B1 B2 Disponibil
A1 10 25 15
D 95 x11 x12 B
A2 6 15 25
x21 x22
Necesar 20 20

b. x11 = 15, x12 = 0, x21 = 5, x22 = 20, f = 480

Conceptele de baza ale unui model de simulare sunt:
E 64 C
c. ceasul simularii şi agenda simularii
E 149 Conceptele de baza ale unui model de simulare sunt: ceasul simularii şi …AGENDA….. simularii

E 189
Daca Xt t T
este un proces stochastic, multimea t , X t t T se numeste …TRAIECTORIE….. a
procesului stochastic.
Daca Xt este un proces stochastic, multimea t , X t t T se numeste ….TRAIECTORIE….. a
C 1 t T
procesului stochastic.
Daca o familie de variabile aleatoare are proprietatea ca suma a doua variabile independente este tot o vari-
E 134 abila din aceeasi familie spunem ca familia de variabile aleatoare este ........Betta.......................

Daca o stare i a unui lanţ omogen are proprietatea că există un j, j ≠ i astfel incat pij 0 , atunci starea i
B 14 A
este stare de tranzitie.
Daca o stare i a unui lanţ omogen are proprietatea că există un j, j ≠i astfel incat pij 0 , atunci starea i es-
B 15 F
te stare absorbanta.

1 din 13
 Daca o stare i a unui lanţ omogen are proprietatea că există un j, j ≠ i astfel incat pij 1 atunci starea i este
B 16 A
stare absorbanta.

B 17
Daca o stare i a unui lanţ omogen are proprietatea că există un j, j ≠ i astfel incat pij 0,1 , atunci starea F
i este stare absorbanta.
Daca 0 a 1, 0 b 1 şi U1 , U 2 sunt variabile aleatoare uniforme 0−1 şi independente, şi daca
1 1
E 136 a
V
V U ,T
1 U 2b , atunci repartitia variabilei X conditionata de V + T < 1 este repartitia
V T
.............NORMALE..................
n

E 133
Daca Z i , i 1,..., n sunt variabile Exp(1) independente, atunci variabila X Z i este o
i 1
variabila ...........Erlang...................
Daca U este o variabila uniforma 0−1 atunci V = ..... a b a U ............ este o variabila uniforma pe
E 132 [a,b] şi reciproc, daca V este o variabila aleatoare uniforma pe [a,b] atunci variabila U V a este uni-
b a
forma 0−1.
Daca un proces stationar satisface proprietatea lui Markov, se spune ca procesul ……NU ARE MEMO-
E 190 RIE…….

De regula, intrarea în stoc se realizeaza în cantitati mari (numite comenzi) care se introduc în stoc la inter-
B 2 A
vale de timp numite cicluri de reaprovizionare.
De regula, intrarea în stoc se realizeaza în cantitati mari (numite comenzi) care se introduc în stoc la inter-
B 3 F
vale de timp numite inventare.
De regula, intrarea în stoc se realizeaza în cantitati mari (numite comenzi) care se introduc în stoc la inter-
E 37 A
vale de timp numite cicluri de reaprovizionare.
De regula, intrarea în stoc se realizeaza în cantitati mari (numite comenzi) care se introduc în stoc la in-
E 38 F
tervale de timp numite inventare.
După aplicarea metodei costurilor minime, o problemă de transport are tabloul de mai jos şi solutia iniţială
de bază corespunzătoare f0

B1 B2 B3
A1 7 1 3
0 30 0
A2 9 2 4
10 30 50
D 101 A3 3 8 12 D
30 0 0
Verificarea optimalitătii presupune evaluarea unor cicluri ij cij xij asociate celulelor libere şi ale căror
moduri corespund componentelor bazice. Să se precizeze câte cicluri ij se pot determina şi să se evalueze

11

d. 4 cicluri ; 11 1
Dupa natura variabilelor folosite în modelele matematice acestea se clasifica în:
E 62 C
c. statice/dinamice, deterministe/stochastice, continue/discrete
Dupa structura (topologia componentelor în care se descompun) modelele matematice se clasifica în:
E 63 B
b. cu o componenta / cu mai multe componente în paralel, serie, retea
B 19 Ecuatia Poisson este un caz particular de ecuatie de tip eliptic. A
E 54 Ecuatia Poisson este un caz particular de ecuatie de tip eliptic. A
Fie o problemă de transport unde a1 ,..., am sunt cantitătile disponibile, b1 ,..., bn cererile şi cij costurile.
D 18 Utilizând metoda diagonalei se alege în primul pas componenta bazică x11 min a1 , b1 modificând A
concomitent valorile lui a1 şi b1 .
2 din 13
 Fie o problemă de transport. Pentru determinarea solutiei de bază prin metoda costurilor minime în primul
D 17 pas se determină componenta xkh pentru care ckh min cij şi se ia xkh max ak , bh , unde F
a1 ,..., am sunt cantitătile disponibile iar b1 ,..., bn cererile corespunzătoare.
Fie problema de transport

B1 B2 B3
A1 2 3 1 10
D 89 A2 4 1 2 20 A
A3 3 2 5 30
15 30 15
Utilizând metoda diagonalei o soluţie de bază este
a. f = 150
Fie problema de transport

B1 B2 B3
A1 2 1 3 7
D 83 A2 5 3 1 8 C
A3 2 4 3 5
6 7 7
Utilizând metoda diagonalei o soluţie este
c. x11=6; x12=1; x22=6; x23=2; x33=5
Fie problema de transport

B1 B2 B3
A1 2 1 3 7
D 84 A2 5 3 1 8 A
A3 2 4 3 5
6 7 7
Utilizând metoda costurilor minime o soluţie este
a. x12=7; x21=1; x22=7; x31=5
Fie problema de transport

B1 B2 B3 B4
A1 1 2 2 3 70
D 85 A2 2 2 1 4 10 D
A3 3 2 2 1 20
50 25 15 10
Utilizând metoda diagonalei o soluţie de bază este
d. f = 135
Fie problema de transport

B1 B2 B3 B4
A1 1 2 2 3 70
D 86 A2 2 2 1 4 10 D
A3 3 2 2 1 20
50 25 15 10
Utilizând metoda diagonalei o soluţie de bază este
d. f = 135
Fie problema de transport

B1 B2 B3
A1 2 3 1 10
D 90 A2 4 1 2 20 C
A3 3 2 5 30
15 30 15
Utilizând metoda costurilor minime o soluţie de bază este
c. f = 120

3 din 13
 Fie problema de transport

B1 B2 B3 Disponibil
A1 10 1 15 30
A2 12 5 7 40
Necesar 20 15 40
D 94 Notăm: m – numărul centrelor de consum C
n – numărul depozitelor
m n
a ai , b bj
i 1 j 1
Atunci:
c. m = 2, n = 3, a = 70, b = 75
Fie problema de transport cu o tabelă iniţială

B1 B2 B3 B4
1 2
A1 2 3 70
50 20
1 4
D 87 A2 2 2 10 A
5 5
2 1
A3 3 2 20
10 10
50 25 15 10
Să se justifice că f = 135 nu este soluţie optimă.
a. toti ij 0
Fie problema de transport cu o tabelă iniţială

B1 B2 B3
A1 2 3 1 10
10
A2 4 1 2 20
D 92 20 C
A3 3 2 5 30
15 10 5
15 30 15
Să se justifice că f = 110 este soluţie optimă.
c. toti ij 0
Fie problema de transport. O soluţie iniţială a problemei este:

Centre de
consum B1 B2 B3 B4 Disponibil
Depozite
A1 10 0 20 11 15
D 93 C
A2 12 7 9 20 25
A3 0 14 16 18 5
a
Necesar 5 15 15 10
b
Atunci:
c. Problema este echilibrată, a = b = 45
Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D 47 D2 3 2 1 4 70 D
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x34
d. 60

4 din 13
 Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 70
D 43 D2 10 C
D3 20
Necesar 50 25 15 10
Folosind metoda coltului de NV stabiliti valoarea lui x11 şi a lui x33
c. x11 =50, x33=10
Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D2 2 2 1 4 10
D 44 C
D3 6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10
Folosind metoda costurilor minime (din tablou) stabiliti valoarea lui x14 şi a lui x32

c. x14 =10, x32=20

Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D 46 D2 3 2 1 4 10 A
D3 6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10
Folosind metoda costurilor minime pe linie stabiliti valoarea lui x14 şi a lui x32
a. x14=10, x32=15
Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D 48 D2 3 2 1 4 70 C
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x33
c. 10
Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D 49 D2 3 2 1 4 70 B
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x11
b. 50
Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D 50 D2 3 2 1 4 70 C
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x22
c. 55

5 din 13
 Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D 51 D2 3 2 1 4 70 C
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati x12
c. 20
Fie urmatoarea problema de transport

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 5 6 2 3 70
D 52 D2 3 2 1 4 70 B
D3 6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati costul de transport
b. 765
Folosind metoda costului minim pe linie să se determine o soluţie iniţială de bază a problemei de transport
a cărui tablou este:

B1 B2 B3 Disponibil
A1 15 35 0 50
D 98 x11 x12 x13 C
A2 15 0 15 30
x21 x22 x23
Necesar 30 35 15

c. altă variantă
Folosind metoda costului minim să se determine o soluţie iniţială de bază a problemei de transport:

B1 B2 B3 Disponibil
A1 10 0 20 15
x11 x12 x13
A2 12 7 9 25
D 96 C
x21 x22 x23
A3 14 16 18 5
x32 x33 x34
Necesar 5 15 10

c. altă variantă
Folosind metoda costului minin pe linie să se scrie o soluţie iniţială de bază pentru problema de transport:

B1 B2 B3 Disponibil
A1 50 10 40 100
x11 x12 x13
A2 30 20 50 100
D 99 B
x21 x22 x23
A3 0 40 10 50
x31 x32 x33
Necesar 80 70 100

b. Altă variantă
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
B 21 A
cer q, P optime. Cand r, L nu sunt aleatoare, modelul se numeste determinist.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
B 22 A
cer q, P optime. Cand cel putin una din variabilele r, L este aleatoare, modelul este stochastic.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
B 23 F
cer q, P optime. Cand r, L nu sunt aleatoare, modelul se numeste stochastic.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
B 24 F
cer q, P optime. În cazul cand cel putin una din variabilele r, L este aleatoare, modelul este determinist..
6 din 13
 În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
B 20 cer q, P optime. O multime de elemente ce definesc un mecanism de aprovizionare se spune ca determina o A
politica de reaprovizionare.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
E 55 cer q, P optime. O multime de elemente ce definesc un mecanism de aprovizionare se spune ca determina o A
politica de reaprovizionare.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
E 56 A
cer q, P optime. Cand r, L nu sunt aleatoare, modelul se numeste determinist.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
E 57 A
cer q, P optime. Cand cel putin una din variabilele r, L este aleatoare, modelul este stochastic.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
E 58 F
cer q, P optime. Cand r, L nu sunt aleatoare, modelul se numeste stochastic.
În diverse modele de stocare se pot da costurile h, s şi / sau d, se da rata cererii r şi timpul de avans L şi se
E 59 F
cer q, P optime. În cazul cand cel putin una din variabilele r, L este aleatoare, modelul este determinist..
E 152 În modelele de simulare, ……CEASUL….. simularii este cu crestere variabila sau cu crestere constanta
În modelele de simulare, agenda simularii se compune din n parti, unde:
E 66 a. n=2 A

E 151 În modelele de simulare, agenda simularii se compune dintr-un numar de parti egal cu .......2.........
În modelele de simulare, ceasul simularii este de “n” tipuri, unde:
E 65 A
a. n=2
E 150 În modelele de simulare, ceasul simularii este de un numar de tipuri egal cu ......2.........
În modelele de simulare, ceasul simularii poate fi:
E 67 A
a. cu crestere variabila sau cu crestere constanta
În modelul clasic al ...............LIPSEI DE STOC................, functia obiectiv de minimizat este
2
E 203 C hS 2 d rT S
C S,T
T 2rT 2rT
În modelul clasic al .......LIPSEI DE STOC..........., functia obiectiv de minimizat este
2
C 12 C hS 2 d rT S
C S,T
T 2rT 2rT
În modelul clasic al lipsei de stoc, ...............PLANUL...............de reaprovizionare este:
E 204 2rs 2rs 1
Sˆ1 , qˆ1 , , unde 0,1 .
h h
În modelul clasic al lipsei de stoc, …………..COSTUL MINIM............. al intretinerii stocului este
E 205
Cˆ1 2rsh , unde 0,1
În modelul cu ceas variabil, ceasul variabil al simularii nu apare explicit (el este implicit), în sensul ca de
B 10 fapt pentru alegerea evenimentului ce trebuie prelucrat se foloseste regula primului eveniment urmator, care A
este o consecinta a tehnicii bazate pe ceasul cu crestere variabila.
În modelul de .....ASTEPTARE........... Exp(λ) / Exp(μ) / 1 : (∞, FIFO) solutia procesului de nastere şi deces
E 208 n
asociat este pn 1 , unde 0,1 .

În modelul de asteptare Exp / ..Exp...... /N: , FIFO , lungimea medie a cozii este
N
E 215
E WL 2
, unde
N 1! N
În modelul de asteptare Exp / Exp /N: , FIFO , lungimea medie a cozii este:
N 1
E 214 NN *
E WL , unde * este ………....INTENSITATEA DE TRAFIC..............
N! 1 * 2 N N
a sistemului de asteptare.

7 din 13
 În modelul de asteptare Exp / Exp /1: , FIFO , numarul mediu de statii care lenevesc este
E 213
....E[NIT]..... 1 , unde 0,1 este intensitatea de trafic a clientilor prin sistem.

În modelul de asteptare Exp / Exp /1: , FIFO lungimea medie a cozii este
2
E 212
……....E[WL].......... , unde 0,1
1
În modelul lui …………...WILSON.......... costul total de intretinere a stocului pe unitatea de timp este
C 9 hq sr
C q
2 q
În modelul lui …………...WILSON........... costul total de intretinere a stocului pe unitatea de timp este
E 200 hq sr
C q
2 q
E 202 În modelul lui Wilson ..............COSTUL OPTIM.............. al intretinerii stocului este Cˆ 0 2srh
C 11 În modelul lui Wilson …….....COSTUL OPTIM............... al intretinerii stocului este Cˆ 0 2srh

2rs 2 s
C 10 În modelul lui Wilson, …....POLITICA OPTIMA........ de reaprovizinare este qˆ0 , Tˆ0 ,
h rh

2rs 2 s
E 201 În modelul lui Wilson, ………...CICLUL......... de reaprovizinare este qˆ0 , Tˆ0 ,
h rh
În teoria stocurilor, ................NIVELUL STOCULUI................. la momentul t este
t

C 8 I t I0 b x a x dx , unde I 0 este nivelul initial al stocului, a(t) este rata intrarii în stoc la
0
momentul t, iar b(t) este rata iesirii din stoc la momentul t.
În teoria stocurilor, .............NIVELUL STOCULUI.................. la momentul t este
t
E 199 I t I0 b x a x dx , unde I 0 este nivelul initial al stocului, a(t) este rata intrarii în stoc la
0
momentil t, iar b(t) este rata iesirii din stoc la momentul t.
Intervalul de timp, dintre doua evenimente rare consecutive care intervine în definitia repartitiei Poisson
E 188
are repartitia .......Exp.............
Într-un sistem de asteptare cu c statii de serviciu numarul mediu de ..........STATII............ care lenevesc este
c
C 15
E NID c n pn
n 0

Într-un sistem de asteptare cu c statii de serviciu numarul mediu de ……..STATII….... care lenevesc este
c
E 210
E NID c n pn
n 0

Într-un sistem de asteptare cu c statii de serviciu, lungimea ….…..MEDIE.......... a cozii de asteptare este
C 16
E WL n c pn
n c

Într-un sistem de asteptare cu c statii de serviciu, lungimea ……....MEDIE............ a cozii de asteptare este
E 211
E VL n c pn
n c

C 14 Într-un sistem de asteptare, numarul ...MEDIU....... de clienti din sistem este E NT npn
n 0

8 din 13
E 209 Într-un sistem de asteptare, numarul ……...MEDIU.......... de clienti din sistem este E NT npn
n 0

Metoda Monte Carlo pentru calculul integralelor în care se foloseste repartitia uniforma pentru a returna in-
1 n
1
C 6 tegrala f x dx cu media aritmetica n f U i se numeste metoda Monte Carlo ………
0
n i 1
…………….……..BRUTA…………
B 4 Modelul clasic al lotului economic este cunoscut şi sub numele de modelul lui Wilson A

B 5 Modelul clasic al lotului economic este cunoscut şi sub numele de modelul clasic al lipsei de stoc. F

B 25
Modelul: Exp / Exp /1: , FIFO . Este un exemplu de model matematic de asteptare cu o A
staţie de serviciu.

E 60
Modelul: Exp / Exp /1: , FIFO . Este un exemplu de model matematic de asteptare cu o A
staţie de serviciu.
Modelul: Exp / Exp / N paralel : , FIFO este un model matematic de asteptare cu N
B 26 statii paralele presupuse identice (adica au aceeasi repartitie pentru ST-ul fiecareia), coada poate fi infinita, A
iar disciplina este standard (primul venit primul servit).
Modelul: Exp / Exp / N paralel : , FIFO este un model matematic de asteptare cu N
E 61 statii paralele presupuse identice (adica au aceeasi repartitie pentru ST -ul fiecareia), coada poate fi infinita, F
iar disciplina este standard (primul venit primul servit).
Numarul metodelor necesare reducerii dispersiei estimatorului secundar pentru calculul integralelor prin
A 2 metoda Monte Carlo bruta este: D
d. 6
O familie de variabile aleatoare, Xt t T
,T R , deprinzand de parametrul real t (presupus a fi timpul)
A 3 se numeste ................... A
a. proces stochastic
O familie de variabile aleatoare, Xt t T
,T R deprinzand de parametrul real t (presupus a fi timpul) se
E 113 numeste ................... A
a. proces stochastic
Pentru realizarea unui experiment de simulare este necesara parcurgerea unui numar de pasi egal cu
E 131 ……...9……... 9

Pentru solutia problema de transport

B1 B2 B3 B4
1 2
A1 2 3 70
50 20
1 4
D 88 A2 2 2 10 C
5 5
2 1
A3 3 2 20
10 10
50 25 15 10
Dacă 32 0 o soluţie îmbunătătită este
c. f = 125

9 din 13
 Pentru solutia problema de transport

B1 B2 B3
A1 2 3 1 10
10
A2 4 1 2 20
D 91 20 A
A3 3 2 5 30
15 10 5
15 30 15
Dacă 23 0 , o soluţie îmbunătătită este
a. f = 110
Problema de transport

B1 B2 B3 B4
A1 1 2 2 3
70
50 20
D 19 A2 2 2 1 4 A
10
5 5
A3 3 2 2 1
20
10 10
50 25 15 10
are soluţie multiplă
Procesul Xt t T
discret, este un proces .............. daca satisface proprietatea
A 5 P X tn xn X tn 1 xn 1 ,..., X t1 x1 P X tn xn X tn 1 xn adica procesul nu are memorie B
1

b. slab stationar
Procesul ............ este un caz particular de proces de nastere şi deces, mai precis este un proces de nastere
pur cu intensitatea n , a carui repartitie satisface ecuatiile diferentiale
E 121 A
P0 t P0 t , Pn t Pn t Pn 1 t , 1
a. Poisson

Procesul ................. Xt t T
este descris de urmatoarele relatii de recurenta

1
E 120
X0 V0 , X t Xt 1 1 Vt , 0 1 unde Vt , t 0,1, 2,... sunt variable aleatoare B
1
2
independente şi identic repartizate avand proprietatile E Vt 0, Var Vt
b. zgomotului alb
n
t
t t
A 13 Procesul avand repartitia Pn t e , t u du se numeste proces Poisson A
n! 0
a. neomogen
n
t t
A 12 Procesul avand repartitia Pn t e se numeste proces Poisson ................ A
n!
a. omogen
n
t t
E 122 Procesul avand repartitia Pn t e se numeste proces Poisson ................ A
n!
a. omogen
n t
t t
E 123
Procesul avand repartitia Pn t e , t u du se numeste proces Poisson……. A
n! 0
a. neomogen

10 din 13
 Procesul Xt t T
discret, este un proces .............. daca satisface proprietatea
E 115 P X tn xn X tn 1 xn 1 ,..., X t1 x1 P X tn xn X tn 1 xn adica procesul nu are memorie C
1

c. Markov
Procesul stochastic discret N(t), cu cresteri independente, se numeste proces de nastere şi moarte, daca sa-
tisface urmatoarele proprietati:
P N t t n 1 N t n n t o t

E 41 P N t t n 1 N t n n t o t A

P N t t n i N t n o t ,i 1
unde P A B inseamna probabilitatea lui
Procesul stochastic Xt t T
se numeste ....................... daca n, h R, t1 t2 ... tn avem
A 4 Ft1 x1 , x2 ,..., xn Ft1 ,t2 ,...,tn x1 , x2 ,..., xn B
h ,t 2 h ,...,tn h
b. stationar tare
Procesul stochastic Xt t T
se numeste ....................... daca n, h R, t1 t2 ... tn avem
E 114 Ft1 x1 , x2 ,..., xn Ft1 ,t2 ,..,tn x1 , x2 ,..., xn B
h ,t2 h ,...,tn h
b. stationar tare
Să se scrie solutia de bază f0 pentru problema de transport după aplicarea metodei costului minim din tabel:

15 0 12
10 25 0
20 13 40
D 97 D
15 5 3
17 18 5
0 30 10

d. f0 = 1225
Se considera problema de transport:

Disponibil
B1 B2 B3
N1 2 1 3 20
D 20 N2 1 4 2 45 A
N3 3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O soluţie initiala de baza obtinuta prin metoda coltului N-V este

a. x11 20, x21 10, x22 35, x32 5, x33 60, in restxij 0
Se considera problema de transport:

Disponibil
B1 B2 B3
N1 2 1 3 20
D 21 N2 1 4 2 45 C
N3 3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O soluţie initiala de baza obtinuta prin metoda costului minim pe linie este

c. x12 20, x21 30, x23 15, x32 20, x33 45, in restxij 0

11 din 13
 Se considera urmatoarea problema de transport:

B1 B2 B3 B4 Disponibil
N1 4 6 5 2 35
D 7 A
N2 3 2 7 8 30
N3 2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
Problema de transport este echilibrata.
Se considera urmatoarea problema de transport:

B1 B2 B3 B4 Disponibil
N1 4 6 5 2 35
N2 3 2 7 8 30
D 8 A
N3 2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O soluţie initiala de baza determinata folosind metoda coltului de N-V este

x11 = 20, x12 = 15, x22 = 10, x23 = 20, x33 = 25, x34 = 25, x13 = x14 = x21 = x24 = x31 = x32 = 0.
Se considera urmatoarea problema de transport:

B1 B2 B3 B4 Disponibil
N1 4 6 5 2 35
N2 3 2 7 8 30
D 9 A
N3 2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O soluţie initiala de baza determinata folosind metoda costului minim pe linie este

x11 = 10, x14 = 25, x21 = 5, x22 = 25, x31 = 5, x33 = 45, x12 = x13 = x23 = x24 = x32 = x34 = 0.
E 130 Structura de multimi: S T , X , , ,Y , , se numeste ........SISTEM.............
Sub denumirea de metode ...................... sunt cuprinse o serie de tehnici de rezolvare a diverse probleme
utilizand numere aleatoare, variabile aleatoare sau procese stochastice simulate cu calculatorul.
A 14 A
a. Monte Carlo
Sub denumirea de metode ...................... sunt cuprinse o serie de tehnici de rezolvare a diverse probleme
utilizand numere aleatoare, variabile aleatoare sau procese stochastice simulate cu calculatorul.
E 124 A
a. Monte Carlo
Sub denumirea de metode Monte Carlo sunt cuprinse o serie de tehnici de rezolvare a diverse probleme u-
B 18 A
tilizand numere aleatoare, variabile aleatoare sau procese stochastice simulate cu calculatorul.
Sub denumirea de metode Monte Carlo sunt cuprinse o serie de tehnici de rezolvare a diverse probleme
E 53 A
utilizand numere aleatoare, variabile aleatoare sau procese stochastice simulate cu calculatorul.
Tehnica de realizare a experimentelor cu calculatorul, care implica utilizarea unor modele matematice şi
E 129 logice care descriu comportarea unui sistem real de-a lungul unor perioade mari de timp se numeste
.....SIMULARE.........

Tehnica urmatoare " Sa presupunem ca se cunoaste repartitia initiala 1 , 2 ,..., m şi matricea

probabilitatilor de tranzitie P pij . Atunci starea initiala I i se simuleaza ca variabila discreta", per-

B 12 1, 2, ..., m A
mite simularea unui lanţ Markov. I : . Daca lantul se afla în starea i atunci starea
1, 2, ..., m

1, 2, .., m
aleatoare urmatoare în care trece lantul se simuleaza ca variabila discreta J:
pi1 , pi 2 , ..., pim

12 din 13
 Tehnica urmatoare " Sa presupunem ca se cunoaste repartitia initiala 1 , 2 ,..., m şi matricea pro-

babilitatilor de tranzitie P pij . Atunci starea initiala I i se simuleaza ca variabila discreta" ,

1, 2, ..., m
B 13 permite simularea unui proces gausian stationar. I: Daca lantul se afla în starea i F
1 , 2 , ..., m
atunci starea aleatoare urmatoare în care trece lantul se simuleaza ca variabila discreta
1, 2, .., m
J:
pi1 , pi 2 , ..., pim
Trei depozite D1 ,D2 ,D3 aprovizioneaza cu produse de larg consum 4 magazine B1 ,B2 ,B3, B4 astfel:

B1 B2 B3 B4 Disponibil
D1 3 2 1 2 30
D 2 F
D2 4 3 3 2 20
D3 2 1 4 5 40
Necesar 10 15 15 40
Problema este echilibrata
B 1 Un stoc este o resursa de orice fel care are o valoare economica, caracterizata prin intrări şi ieşiri A
E 36 Un stoc este o resursa de orice fel care are o valoare economica, caracterizata prin intrări şi ieşiri A
Următoarea problemă de transport este echilibrată

B1 B2 B3
D 14 A1 1 2 4 5 F
A2 3 1 2 15
A3 5 6 1 10
6 4 10
Următoarea problemă de transport este echilibrată

B1 B2 B3 B4
D 15 A1 1 3 1 2 15 F
A2 2 4 1 3 25
A3 3 2 4 2 20
30 25 15 20
Următoarea problemă de transport nu este echilibrată

B1 B2 B3
D 16 A1 1 2 3 10 F
A2 2 1 4 25
A3 3 1 2 35
20 35 15

13 din 13