Ecuatii omogene.

Ecuatii Bernoulli

Ecuaţii omogene. Sînt ecuaţii de forma

x' = f(x/t),
unde f : R  R este o funcţie continuă. Fie  : I '  R , 0  I ' o soluţie a ecuaţiei omogene
şi fie  (t )   (t ) / t . Atunci
1  (t ) 1  (t )  (t ) 1
 ' (t )  ( ' (t )  ) (f( ) )  ( f ( (t ))   (t )).
t t t t t t
Deci  este soluţie a ecuaţiei y' = (f(y) – y)/t . Observăm că această ultimă ecuaţie este o
ecuaţie cu variabile separabile dacă f(y)  y pentru orice y şi a fost studiată mai sus.
Reciproc, fie  o soluţie a ecuaţiei cu variabile separabile y' = (f(y) – y)/t şi fie (t) = t(t)
. Se verifică uşor că  este soluţie a ecuaţiei iniţiale. Prin urmare am demonstrat următoarea
propoziţie:

Propoziţia 2. Fie f: R  R o funcţie continuă, f(y)  y oricare ar fi y . O funcţie  :

I'R este soluţie a ecuaţiei
x' = f(x/t)
dacă şi numai dacă (t) = (t)/t este soluţie a ecuaţiei cu variabile separabile
y' =( f(y) – y)/t.

În limbaj clasic spunem că substituţia y = x/t reduce problema rezolvării unei ecuaţii
omogene la cea a rezolvării unei ecuaţii cu variabile separabile.

Observaţii. 1) Dacă f(y) = y oricare ar fi y atunci se obţine o ecuaţie cu variabile

separabile.

2) Dacă există y 0 astfel încît f ( y0 )  y0 atunci (t) = y 0 t este soluţie singulară a

ecuaţiei.

3) O ecuaţie de forma x' = g(t, x) este o ecuaţie omogenă dacă şi numai dacă g este
funcţie omogenă de grad 0 , i.e.
g (t , x)  g (t , x), ()  0 ;

4) Ecuaţiile de forma
at  bx
x'  f ( )
a1t  b1 x
sînt ecuaţii omogene.

Deci dacă ecuaţia este omogenă, atunci:

i) se face substituţia y  x / t  x  ty şi se obţine o ecuaţie cu variabile sepa-rabile;
ii) se rezolvă ecuaţia cu variabile separabile obţinută cu algoritmul descris la punctul
b);
 iii) dacă  (t; C ) este soluţia generală obţinută la punctul ii), atunci soluţia gene-rală a
ecuaţiei omogene este  (t; C)  t (t; C) .

Exemplu.
. Să se determine soluţia generală a ecuaţiei t  2 x  tx'  0 .

Rezolvare. Ecuaţia dată se poate scrie şi sub forma x'  1  2 x / t . Prin urmare este o
ecuaţie omogenă. De asemenea, această ecuaţie este şi afină. O putem deci rezolva fie
folosind metoda de rezolvare a ecuaţiilor omogene, fie cea utilizată pentru ecuaţii afine. O
vom trata ca pe o ecuatie omogena.
Facem substituţia y  x / t  x  ty . Deci x'  y  ty' şi ecuaţia diferenţială pentru noua
variabilă dependentă y este y  ty'  1  2 y  y'  (1  y) / t . Am obţinut, aşa cum trebuia, o
ecuaţie cu variabile separabile, a cărei soluţie generală
este  (t; C )  Ct  1 . Soluţia generală a ecuaţiei iniţiale este
 (t ; C )  t (t ; C )  Ct 2  t .

Ecuaţii de tip Bernoulli. Sînt ecuaţii de forma

x'  f (t ) x  g (t ) x ,
unde f, g: I  R sînt doua funcţii continue iar  este un număr real diferit de 0 şi de 1
(altfel ecuaţia ar fi afină sau liniară). Rezolvarea acestor ecuaţii se reduce la rezolvarea unor
ecuaţii afine cu ajutorul substituţiei y  x1 . Într-adevăr, fie
 : I ' ( I )  R+
o soluţie a ecuaţiei de tip Bernoulli şi fie  (t )   (t )1 , t  I. Atunci
 ' (t )  (1   ) ' (t ) (t )   (1   )( f (t ) (t )1  g (t ))  (1   )( f (t ) (t )  g (t )) .
Se verifică la fel de uşor că dacă  este soluţie a ecuaţiei afine astfel obţinute şi nu se
1

anulează, atunci    1 este soluţie a ecuaţiei Bernoulli de la care s-a pornit. Deci este
adevarată urmatoarea propoziţie:

Propoziţia 4. Fie f, g: I  R două funcţii continue. Atunci  : I ' ( I )  R+ este soluţie

a ecuaţiei de tip Bernoulli
x'  f (t ) x  g (t ) x
dacă şi numai dacă  (t )   (t )1 , t  I, este soluţie a ecuaţiei afine
y' = (1 – )(f(t)y + g(t)).

Observaţie. Condiţia ca soluţia să ia numai valori pozitive poate fi relaxată pentru

anumite valori ale lui . De exemplu în cazul în care = 2 este suficient să cerem ca φ să nu
se anuleze.

f)Deci dacă ecuaţia este Bernoulli x'  f (t ) x  g (t ) x , atunci:

 i) se face substituţia y  x1  x  y1 /(1 ) şi se obţine o ecuaţie diferenţială afină în
y;
ii) se determină soluţia generală  (t; C ) a ecuaţiei diferenţiale afine cu algo-ritmul de
la e);
iii) soluţia generală a ecuaţiei Bernoulli este  (t; C )   (t; C )1 /(1 ) .

Exemplu.
4. Să se determine soluţia generală a ecuaţiei tx'2t 2 x  4 x .

Rezolvare. Ecuaţia dată se poate scrie şi sub forma x'  2tx1 / 2  4 x / t . Prin urmare este o
ecuaţie de tip Bernoulli cu  = 1/2 . Vom face substituţia
y  x11 / 2  x1 / 2  x  y 2 .
Ca urmare obţinem ecuaţia 2 yy'  2ty  4 y 2 / t , echivalentă cu ecuaţia afină y'  t  2 y / t .
Ecuaţia liniară asociată ecuaţiei afine este y' 2 y / t şi are soluţia particulară  0 (t )  t 2 . O
primitivă a lui t 0 (t ) 1  t 1 fiind c0 (t )  ln t , soluţia generală
a ecuaţiei afine este  (t )  (ln t  C )t 2 . Deci soluţia generală a ecuaţiei iniţiale este
 (t )   (t ) 2  (ln t  C ) 2 t 4 .