Test 4

1. Fie MN un obiect virtual pentru lentila divergentă din figură. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

N
Fi F0 A. imaginea obiectului în lentilă este virtuală, dreaptă şi micşorată
M B. imaginea obiectului în lentilă este virtuală, dreaptă şi mărită
C. imaginea obiectului în lentilă este reală, dreaptă şi micşorată
D. imaginea obiectului în lentilă este reală, dreaptă şi mărită
E. imaginea obiectului în lentilă este reală, răsturnată şi mărită

2. În care din situaţiile din figuri este reprezentată corect construcţia imaginii unui punct luminos aflat pe axa
optică principală în faţa focarului unei lentile convergente ?

F F
A F F A’ A F A’ F A

(1) (2) (3)

A. 1 B. 2 C. 3 D. 1, 3 E. 2, 3

3. În care din situaţiile din figuri, este reprezentată corect construcţia imaginii unui punct luminos aflat pe axa
optică principală în faţa focarului unei lentile divergente ?

F F
A F A’ F A F F A’
(1) (2) A (3)

A.1 B. 2 C. 3 D. 1, 3 E.2, 3

4. Distanţa optimă a vederii clare, pentru un ochi normal, are valoarea:

A. infinită B. 75 cm C. 50 cm D. 25 cm E. câţiva metri

5. Când globul ocular se „abate” de la conformaţia sa normală, apar defecte de vedere. Care afirmaţie Nu este
corectă ?

A. la persoanele care suferă de miopie, globul ocular are diametru mai mic decât cel normal
B. la persoanele care suferă de miopie, imaginea se formează înaintea retinei
C. la persoanele care suferă de hipermetropie, imaginea se formează în spatele retinei
D. la persoanele înaintate în vârstă, apare defectul de vedere numit prezbitism
E. la persoanele care suferă de prezbitism, capacitatea de acomodare a cristalinului scade

6. Alegeţi afirmaţia care NU este corectă, referitoare la un sistem afocal:

 A. distanţa focală este infinită
B. o rază de lumină paralelă cu axul optic va părăsi sistemul tot paralelă cu axul optic
C. mărirea transversală pentru un sistem afocal este independentă de poziţia obiectului şi a imaginii
D. mărirea transversală în cazul sistemului afocal este dată de relaţia: 1 2 β=f / f
E. în cazul sistemului afocal, focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua
lentile

7. Care din următoarele relaţii exprimă mărirea transversală a unui sistem afocal (telescopic) ?

B. E.
A. f1 f2
f1 β=− β=− f2
β=f 1⋅f 2 β= C. f2 D. f1 β=
f2 f1

8. Care din următoarele sisteme constituie un sistem afocal ?

L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2

F 1F 2 F1 F2 F’2 F1F2
F 1F 2 F1 F1 F2

(1) (2) (3) (4)

A. 1, 2 B. 1, 3 C. 1, 4 D. 2, 3 E. 2, 4

9. Un sistem este format din două lentile, fiecare având mărirea transversală
β 1 respectiv β 2 . Mărirea
transversală a sistemului este dată de relaţia:

A.
β=β 1 / β 2 B.
β=β 2 / β 1 C.
β=β 1⋅β 2

D.
β=−β 1 / β 2 E.
β=−β 2 / β 1

10. Fie un sistem format din două lentile convergente, notate cu

L1 şi L2 şi un obiect plasat înaintea focarului
L
primei lentile. Unde trebuie să se formeze imaginea dată de lentila 1 pentru ca imaginea finală să fie virtuală,
răsturnată şi mărită ?

A. între cele două focare, înaintea focarului lentilei

L2
B. în spatele lentilei
L2 , între centru şi focar
C. în spatele lentilei
L2 , dincolo de focar
 D. între centrul şi focarul celei de a doua lentile
L
E. între centrul şi focarul lentilei 1 , dar înaintea focarului lentilei 2
L
11. O metodă de determinarea distanţei focale a unei lentile este următoarea: se plasează lentila convergentă
între un obiect luminos şi un ecran, situate la distanţa fixă L . Lentila, va da pe ecran, imagini clare ale
obiectului, în două poziţii ale acesteia(lentilei), distanţa dintre ele fiind l . Distanţa focală a lentilei este:

2 2 2 2
L −l L +l
f= f=
A. 4L B. 4L C. f =4⋅L⋅l
2 2
L −l 4L
f= f=
D. 4 L⋅l E. L2 −l 2

12. Un sistem este format dintr-o lentilă convergentă cu distanţa focală

f 1 =5 cm şi una divergentă cu distanţa

focală 2|f |=15 cm. Cele două lentile sunt plasate la distanţa de 20 cm una de alta. În faţa lentilei
convergente, la 6 cm, este plasat pe axa optică principală, un obiect. Despre imaginea finală, dată de sistem, se
poate afirma:

A. x2= - 30cm virtuală, dreaptă, mărită de 5 ori

B. x2= - 30cm virtuală, răsturnată, mărită de 5 ori
C. x2= + 30cm reală, dreaptă, mărită de 30 ori
D. x2= + 30cm, răsturnată, mărită de 15 ori
E. x2= + 30cm virtuală, dreaptă, micşorată de 5 ori

13. Muchia unei prisme optice reprezintă:

A. o dreaptă perpendiculară pe baza prismei

B. dreapta de intersecţie a feţelor prismei
C. dreapta de intersecţie dintre o faţă a prismei şi baza ei
D. dreapta de intersecţie a unui plan ce secţionează prisma cu una din feţele ei
E. dreapta de intersecţie dintre baza prismei şi secţiunea principală în prismă

14. O masă m = 1 kg de apă (ca=4180 ) este încălzită cu Δt = 10°C. Căldura necesară încălzirii apei este:

a. 5,6kJ b. 15,8kJ c. 20,4kJ d. 41,8kJ

e. 11kJ

15. Într-o destindere a unei mase constante de gaz ideal, menţinut la temperatură constantă, densitatea acestuia:

a. creşte, b. scade c. se menţine constant d. creşte şi apoi scade

e. nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.

16. O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic (CV =1,5R ) descrie o transformare in care presiunea este
constantă. Relaţia corectă dintre lucrul mecanic şi căldura schimbate de gaz cu mediul exterior este:
 a. b. c. 3L d.
e. nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.

17. Masa unei cantităţi de apă (μ = 18 kg/kmol ) care conţine 1,2046·1023 molecule este egală cu:

a. 3,6 g b. 7,2 g c. 3,6kg d. 7,2 kg

e. 7g

18. În timpul încălzirii unui corp, densitatea acestuia scade cu 25%. Volumul său a crescut cu:

A. 20% B. 25% C. 33% D. 66% E. 75%

19. Un termometru greşit etalonat indică –200C, dacă este introdus într-un amestec de apă cu gheaţă şi 120oC,
dacă este introdus în vaporii apei care fierbe la presiune atmosferică normală. Ce indică termometrul când
temperatura reală este de 360C ?

A. 440C B. 290C C. 30,40C D. 40,40C E. 42,40C

20. În unele ţări, scala termometrelor este etalonată atât în grade Celsius cât şi în grade Fahrenheit.

Corespondenţa dintre cele scări este următoarea: la 00C corespunde +320F, iar la 1000C corespunde +2120F.

Care din următoarele relaţii exprimă corect corespondenţa dintre cele două scări de temperatură ?

5 9
t 0 ( C ) = ⋅[ t 0 ( F )−32 ] ; t 0 ( F )= ⋅[ t 0 ( C )+ 32 ]
A. 9 5
5 5
t 0 ( C ) = ⋅[ t 0 ( F )+ 32 ] ; t 0 ( F )= ⋅[ t 0 ( C )−32 ]
B. 9 9
9 9
t 0 ( C ) = ⋅t 0 ( F )+ 32 ; t 0 ( F )= ⋅t 0 ( C )−32
C. 5 5
0 0
D. t ( C ) =t ( F ) +32 ; t 0 ( F )=t 0 ( C )−32
E. Nicio varianta

21. Se amestecă mase egale de apă cu temperaturile iniţiale

t1 şi t 2 , ( t 2 >t 1 ). Temperatura finală a
amestecului va fi:

t 2−t 1 t 2 +t 1 t 1 +t 2 t 2−t 1
θ= θ= θ= θ=
A. 2 B. 2 D. 4 E. 4
C.
θ=t 2 −t 1
22. Într-un calorimetru ce conţine 500 g apă la temperatura de 280 C se introduce o bucată de fier cu masa de
300 g şi temperatura de 4000 C. Temperatura de echilibru este 300 C. Se cunosc: Cfe = 497 J/KgK şi Ca = 4180
J/KgK. Capacitatea calorică a calorimetrului şi accesoriilor, este:

A. 7308,5 J/K B. 3128,5 J/K C. 6257 J/K D. 25493,5 J/K E. 5218,5 J/K

m t
23. Într-un calorimetru având capacitatea calorică C se află o masă 1 de apă la temperatura 1 . Se introduce
în calorimetru un corp cu masa
m2 şi temperatura iniţială ; . La stabilirea echilibrului termic,
temperatura sistemului este θ . Căldura specifică, necunoscută, a corpului, se poate calcula folosind relaţia:

( m1⋅c a +C )⋅( θ−t 1 ) m 1⋅c a⋅( θ−t 1 ) C.

c x= c x=
m2⋅( t 2 −θ ) m 2⋅( t 2−θ ) ( m1⋅c a− C )⋅( θ−t 1 )
A. B. c x=
m 2⋅( t 2 −θ )

D. E.
C⋅( θ−t 1 ) −m1⋅c a⋅( t 2 −θ ) m 1⋅c a⋅( θ−t 1 )
c x= c x= +C
m 2⋅( t 2 −θ ) m 2⋅( t 2−θ )

24. Într-un calorimetru având capacitatea calorică C se află

m0 grame de apă la temperatura t 1 =20 0 C . În
0
calorimetru se introduce un corp cu masa m şi temperatura t 2=80 C . În care din graficele de mai jos, este
figurat corect schimbul de căldură dintre corpuri ?

t0C t0C t0C t0C t0C

800C 800C 800C 800C 800C

   

200C 200C 200C 200C 200C

A. B. C. D. E.
corp calorimetru apă

25. Două fire conductoare din acelaşi material, cu aceeaşi lungime şi secţiune, sunt legate în paralel, ca în fig.
a. Apoi, cele două conductoare sunt răsucite în patru puncte situate la distanţe absolut egale, ca în fig. b. În care
din următoarele relaţii se află rezistenţa R’ a sistemului astfel format, faţă de rezistenţa R a sistemului iniţial?

Fig.a A. R’= R B. R’= 2R C. R’= R/2 D. R’= 5R E. R’= R/5

Fig.b
26. Fiecare fir din circuitul reprezentat în figură are aceeaşi rezistenţă r . Care va fi rezistenţa circuitului
conectat între bornele M-N?

A. 2r/3 B. C. 5r/3 D. 11r/5 E. 5r/11

3r/5
M N

27. Fie circuitul electric din figură. Se pot face o serie de afirmaţii. Care din ele NU este corectă?

A. pentru ochiul I legea a doua a lui Khirchhoff se scrie: E1 r1 I II E2 r2

E1 = I 1R1 + IR R
B. intensitatea curentului prin rezistorul R este dată de relaţia : I
E1 r 2 + E2 r 1 I1 I2
I=
r 1 r 2 + R ( r 1 +r 2 )
E1
I sc=
C. intensitatea de scurtcircuit a sursei 1 este : r1
D. pentru ca puterea dată de surse circuitului exterior să fie maximă, trebuie ca rezistenţa acestuia, R, să
r1 r2
R=
fie dată de relaţia: r 1 +r 2
E. nici un răspuns nu este corect

28. Fie ansamblul de surse identice grupate ca în figură. Tensiunea electromotoare a fiecărei surse este E iar
rezistenţa ei internă, r. Intensitatea curentului electric dat de această baterie unui circuit exterior cu rezistenţa R,
este dată de relaţia:

E B. 4E
I= I=
r E r
R+ I= R+
A 16 R+4 r C. 4 .

4E 4E
I= I=
D. R+ r E. R+4 r
29. Dacă notăm prin R rezistenţa circuitului exterior, cu r rezistenţa internă a sursei, cu U tensiunea la bornele
sursei şi cu u căderea de tensiune pe sursă, care din următoarele relaţii exprimă puterea disipată în circuitul
interior al unei surse ?

1 2 3 4

P=I⋅u E
2
E
2 P=U⋅I
P=r P=R
( R +r )2 ( R +r )2
A. 1 şi 2 B. 1 şi 3 C. 1 şi 4 D. 2 şi 4 E. 3 şi 4

30. Analizaţi circuitul din figură şi determinaţi raportul dintre indicaţiile ampermetrului, înainte şi după închiderea
întrerupătorului K. Alegeţi varianta corectă.

4 8 2 3 3
A. 3 B. 9 C. 3 D. 4 E. 2

R1 M R2
31. Se montează rezistenţele R1 , R2 , R3 şi R4 conform schemei din figură. Să
se determine ce relaţie trebuie să existe între cele patru rezistenţe pentru ca A
prin ampermetrul montat între punctele M şi N să nu circule curent. R3 R4

A. B. C. D. E. U

R1 +R 2=R3 +R4 nici un raspuns R1⋅R 2=R 3⋅R 4 R1⋅R 3=R 2⋅R 4 R1⋅R 4 =R2⋅R3
nu este corect

32. O rezistenţă R este conectată la o sursă de tensiune U.

Între punctul M (capătul rezistenţei) şi cursorul C aşezat la
mijlocul rezistenţei se leagă un voltmetru cu rezistenţa V
Rv=4 R . Raportul dintre tensiunea indicată de voltmetru şi M
C
N
tensiunea sursei, este: R

U
 A. 4/17 B. 5/11 C. 7/21 D. 8/17 E. 8/9

33. O baterie debitează pe o rezistenţă exterioară R=10 Ω un curent de intensitate I=3 A . Înlocuind
rezistenţa cu una de 2 ori mai mare, intensitatea curentului devine 1,6 A . Tensiunea electromotoare şi rezistenţa
internă a bateriei sunt:

A. B. C. D. E.

E=24 V E=34 ,3 V E=12 V E=30 V E=12 V

r=2 Ω r=1,43 Ω r=1,43 Ω r=4,6 Ω r=4,6 Ω

34. Fie n surse identice, grupate în serie. Intensitatea curentului electric dat de această baterie, are expresia:

A. B. C. D. E.

n⋅E
E I= n⋅E n⋅E n⋅E
I= r I= I= I=
R+ n⋅r R+ r+ n⋅R R+ r R+ n⋅r
n
35. Fie n surse identice, grupate în paralel. Intensitatea curentului electric dat de această baterie, are expresia:

A. B. C. D. E.

E E n⋅E
n⋅E I= I= E I=
I= r R I= r
R+ n⋅r R+ r+ n⋅( R+r ) R+
n n n

36. Pentru aplicarea teoremelor lui Kirchhoff, se parcurg o serie de etape. Alegeţi afirmaţia care NU este
corectă..

A. pentru fiecare reţea se stabilesc ochiurile şi nodurile

B. pentru fiecare ochi se propune un sens, arbitrar, de parcurs
C. pentru fiecare latură se stabilesc, arbitrar, sensurile curenţilor
D. produsul are semn pozitiv, dacă sensul arbitrar ales pentru parcurgerea ochiului coincide cu sensul,
arbitrar ales al curentului pe latură
E. tensiunea electromotoare este pozitivă, dacă sensul intensităţii curentului electric ales, de noi, de la plus
la minus străbate sursa