ungul

Fascicolul poate fi: - paralel- razele sunt paralele

- Izocentric razele au un punct comun

1.
2. ii drumului razelor R
3.
4. Legea reflexiei luminii -un
plan numit planul incident
i1 i2
5. Legea refractiei Raza incident -un plan

n1sini1=n2sini2 n2
n1
n indice de refractie absolut, este definit ca n=

- ie n2

6. Principiul lui Maulus - Dupin

7. Teorema lui Fermat

[l]=l*n - drumul optic

[l]=l* v= =

Drumul optic i interval de timp în care parcurge drumul

geometric în mediul considerat.

astfel încât drumul optic este minim.

Sisteme optice centrate

Sistemul optic se obtine prin asocierea mai multor dioptrii.

e de separare din
Dioptriile pot fi : plani, sfeerici, parabolic etc.

o axa perpendicul
elor coincid, avem un sistem optic central.

Sistem iile:

imagine
Unei drepte obiect ii corespunde o dreapta imagine
Unui plan obiect ii corespunde un plan imagine
Imaginea sa fie asemanatoare cu obiectul

F2

F2

focar

- Focarul reprezinta imaginea unui obiect situat la -

- F2 focar principal
- F2 focar secundar conjugat

- Prelungirile razelor sau constructiile ajutatoare se deseneaza cu linie intrerupta

obiectul

F2
 Obiect

Real: iul obiect

interiorul sistemului

iul imagine ie)

Sistemul optic poate sa fie:

Convergent ( )
Divergent
OA1<O
Reguli de semne
OA2>0
B1
A1B1>0

razele A2 A2B2<0
A1 O

B2

Razele de lumina vin din stânga sistemului

luminos situat în planul principal obiect are imaginea ega

a axei optice în planul principal de imagine.

Pozitia pl rui sistem optic.

Planele optice principale

H1 H2

P1-plan principal de obiect

P2- plan secundar de obiect

F1 P1 P2 F2
 B1

A2
A1 F2
F1

B2

H1 H2
B1

A2
A1 P1 P2 F2
F1

B2

ii:

P1A1=p1

P2A2=p2

P1F1-f1

P2F2=f2

A1B1=y1

A1B2=y2
E punctelor conjugate în raport cu sistemul optic central ideal

transversal
Cus 2
 - Go

H2
H1

u1 u2
P1 P2
A1 A2
Marirea liniara longitudinal

A1 B2
B1 P2 A2
P1 F2

derivare

=0

- 1*f2
 ie între i grosisment

G0+B0=-f1/f2

Dioptrul sfeeric
Dioptrul sfeeric este o suprafata sfeerica de separare dintre doua medii diferite, el este adesea o calota
sfeerica.

v c

n1 n2

CV-Raza d=R

Dioptrul formaza 2 tipuri de imagine:

 Imaginea este de 2 sau mai mu
.

- Dioptrul formeaza mai multe imgaini sagitale deci nu este stigmatic

T1

A3
c A2 A1
v
T2

A2-

A3 -

S
.

T1T2-

i1
I
i2

V C A2 A1

n1 n2
IA1=s1

IA2=s2

IC=CV=R

/n2

Dioptrul sfeeric nu este stigmatic.

 =
imagine stigma

Ecuatia punctelor conjugate in aproximatia lui Gauss

Dioptrul sfeeric are 2 focare.

Curs 3

B1

A2
F1 V C F2
A1

n1 n2 B2

Oglinzile sfeerice

n1=n2, i1=-i2
i1=i2=i, n1=-n2
La oglinzi:

O (

O situat la jum (V) (C)

C F N

Regula de semn

- pozitive

- negative

Oglinzile sfeerice sunt de 2 tipuri: -

V
F C
 virtuale

B1

y1
A2 i1

A y2 i2 V
B
p2

p1

La dioptru La oglinzi n1=-n2

La dioptru La oglinzi n1=-n2

La dioptru La oglinzi

B1

A2
A1 F V
C
B2

B1

B2

A1 A2
C
 A1 A2

Este

f1 f2
e
F1 P1 F2
e- grosimea lentilei P2
nl
n1
n2
f1=f2

Lentila

n1=1, f2=-f1

caz particular al lentilelor groase e<<R1, R2

n1=1 aer

plan- plan-

Lentile: Convergente f2>0

Divergente f2<0

B1

A2
A1 F1 0 F2

B2

B1

B2

F2 A2 0 F1
A1

d
n1=1 n1=1
f2-

Lentila

d=0
 Curs 4

I toare din punct de vedere geometric cu

Maxwell obiectul.
Imaginea este apla
inem o imagine tot pe un

o alterare a imaginii.

iile fizice sunt determinate de fenomene fizice

romatice: sunt determinate de descompunerea luminii ia
n=n( )
- acest ii culori, nu mai
coincid
- ele focale pentru 2 lungimi de unda i valoare, se
te sistem acromat

ie sunt determinate de fenomenul de ie

- ii, imaginea unui obiect punctiform

Aberatii geometrice sunt determinate elor sistemelor optice

ii, focarele razelor incidente pe a
sistemului optic, la diferite nu coincid

ia mpului inem pe un paravan

iunile centrale ale imaginii, fie
iunile ei marginale

i ea prin asocierea unei lentile

Astigmatismul ii, imagin din 2

segmente mici perpendiculare

imaginile verticale iale

 imaginile orizontale sagitale

Distorsiunea din cauza ii, imaginea unui obiect

Instrumente optice sunt sisteme centrate, inerii unor imagini, obiecte luminoase

2 tipuri de instrumente optice:

- cu imagini reale ( dau imagini reale ob ie( clasic), aparatul

fotografic ( cu film)
- cu imagini virtuale ( fo unor obiecte) - lupa, microscopul, luneta,
telescopul

Instru ia lui Maxwell

te i ale instrumenteleor optice importante pentru utilizator

unghi GO grosisment

Câmpul vizu n care se poate afla un obiect pentru a fi

zut prin instrument

Câmp vizual:
longitudinal(=profunzime de câmp) n lungul axei optice
unghiular: este unghiul dintre razele extreme care trec prin sistemul optic
Puterea de separare capacitatea instrumentului de a da imagini dinsticte unor
puncte apropiate ale obiectului

se noteaza epsilon ( ):

Unghi: unghiul minim sub care pot fi vazute dinstincte 2 punte

a dintre 2 punte care pot fi zute dinstinct prin instrument

Ochiul
o imaginea reala a unui obiect Umoarea

n=1,336 Retina

Umoarea
Irisul Coroide

Pupila Sclerotica

Nervul optic
Corneea

Cristalinul - împarte ochiul in

Sclerotica albul ochiului

Cornee transparent

Coroida n ocular

Retina ine celule sensibile la lumina: unele sunt

de noapte

de conuri vederea de zi, sunt mai putin sensibile

e vedere de noapte

rul cel mai mare de celule pe unitatea de

Cristalinul
la margine (ncentru=1,41, nmargine=1,38)

- Poate fi con o imagine

- Pentr imaginera unui o se formeze pe retina
raza de curbura (R chi = acomodare
- A a oc , unghiul dintre cele 2 este de 6-7°
Câmpul vizual total: ochiului presupus fix este de 150 °, care corespunde
` De
ii ochiului, ntr-un interval de 25-30°

de separare:

pentru ochi normal (unghiul minim sub care putem vedea 2 puntel dinstincte )

pe ochiul normal

Profunzimea de câmp 1340m putem vedea

relieful cu un ochi normal

iile sistemelor optice, dar :

- Imaginea
mpului
- ie al
cristalinului
- , dar imaginea unui
care are dimensiunea unei celule

Defectele ochiului

Un ochi normal în repaus vede cla ndepartate, planul focal coincide

cu retina m clar obiectele se acomodeze.

Acomodarea se face pentru obiecte situate între:

punctum proximum ( care este de 20-25 cm de ochi)

n repaus)

Ochi normal = emetrop-

Daca

Ochiul miop

Punctum proximum este in de 25 cm, poate la 5 cm

Punctum remotum se a de sub 1 m
cu lentile divergente

Ochi hipermetrop

Punctul proximum este mai mare de 25 cm

Punctul remotum poate sa tinda la
, iar lentile asociindu-se cu cristalinul,

Ochi presbit

Poate fi în acel i hip elascititatea, nu se

ma
Punctum proximum se apropie de punctum remortum a dintre ei poate fi chiar 0)
 cu ajutorul unor lentile bifocale sau lentile progresive (care au în structura lor mai
mu e focale)

Ochi asigmat

Apare asigmatismul când sup

Vede clar doar imaginile verticale sau imaginile orizontale
Se poate corecta prina asocierea unor lentile sferice cu cele cilindrice, adica lentile
sferocilindrice

Daltonismul

R de a disti culoare
Se poate in sensibil)
Curs 5
Lupa

Lupa este un

E a

B2
B1
c
u2

F1 A2 A1 0 F2

B1

A1
 - , atunci

Gcomercial GX

Puterea lupei

Puterea de separare dintre 2 puncte, care se mai

Lupele n felul acest ii.

Microscopul
a unui obiect.

Este alcatuit din:

Obiectiv- milimetrilor
Ocular are dis (1-2cm)

Separate cu un interval optic dinte obiectiv

B1

A2

A1 F1

B2

B3

imaginea reala
o imagine v n raport cu obiectul A1B1
Întregul microscop poate fi considerat c ac

atunci este caracterizat de grosisment comercial)

Pe obiective este înscris

Pe oculare este înscr

Puterea microscopului

Puterea de separare a microscopului

rel obs Gc,

ie care fac de diametru finit.

adar

puterea de separare a întregul ie

ntregului microscop
 rim grosismentul microscopului mult peste valoarea lui Gr ( ) vom
ine cu a detalii.

În optica geom era lumina. Pentru a putea fi explicate o serie de fenomene

optice, de-a lungul timpului natura luminii.

1. Ipoteza ondulatorie conform careia lumina este o und .

2. Ipoteza corpusculara- conform careia lumina este compusa din particule.

S-a dovedit un dublu aspect corpuscular i ondulatoriu, fiecare din ele excluzându-
l însa pe celalalt.

În anumite cazuri/fenomene (cum ar fi: efectul fotoelectric, efectul Compton) lumina

ca un corpurscul

În alte cazuri (cum )

Lumina-

Unda- pe

Undele pot fi:

Longitudinale iei de propagare

Transversale

iunii un
ia:

Unde:
 y

T t

i
iile sunt

ntr-un punct al mediului elastic se transmite în

forma unei i izotrop iile) atunci
perturba

f
 ie.

ntr-un punct al unui mediu elastic, perturbarea se repeta periodic, unda este

desc ia , fiecare punct al mediului

i .

a x la centrul de perturbare, un un timp

Principiul lui Huygens

n mediul ela
fie la un moment t poate fi
con ii.

Undele secundare produse de a lor

interval de timp t t
|

t t
 Curs 6

-
iunea separat ii

M
S1 , S2
d1

d2

S1

S2

amplitudinea A.

I1 I2 ........**

[ ]=1

[ ]= -1 I=I1+I2-2
 Deoarece în , pentru a avea izvoare coerente în
, ,
.

Dispozitivul
S, produce 2 izvoare coerente S1
S2
d1

d2
S1

l O|
0
S2 D
E

delta ( ).

[ ] =1
 Dac [ ]=0

Locul geometric al punctelor pentr ,

d2-d1=constant ( =constant)
dreapta S1S2

0
0

S1

S2

erboloizi cu un plan S1S2

nelocalizate.
(Se ia întorcând-o, se taie hiberboloizii de .)

Determinarea interfranjei - i

d1

d2
S1

l O|
0
S2 p D
 D

luminii undelor cu

S
2-5m -

el
1812-

1.
 2.

n acest caz, doar

are loc.( asta este ceea ce a presupus Huygens)

- au o

-Fresnel

S|
r r|

S P

< /2

-infinitul mic fizic - ds

S| înapoi. Matematic, acesta

este dat de unghiul . ( < /2)

În punctul P vor ajunge unde emise de toate

.
|
E .
Aria ,

diferite.
) la punctul de obser
cu . Acestei

0 b P
S a
 Cus 7

Ok

M O b
S a P
 rei zone Fresnel în subzon
toate punctele .

a b

S O
P

5 subzone
fazorii au module
subzone
egale

cu un vector rotitor fazor i

contributie (pentru ca sunt egale) i marime.

module egale.

A3
A2
A1
A1- contributia primei zone Fresnel

A2- contributia zonei 2 Fresnel

A3- contributia zonei 3 Fresnel

A1-A2 - rime

A2-A3 - rime

carse sfarseste la A1/2, deci fazorul rezultant are amplitudinea egala cu A1/2.

A3
A1
A1

A2 A4

aloarea contributiei primei

zonei Fresnel A1.

care nu avem niciun obstacol.

k par în punctul P avem întuneric, minim

k impar
Pentru : k par minim ( în punctul de P)

k impa maxim ( în punctul P)

lar opac de raza

n punct luminos
 Interactiunea radiatiei
electromagnetice cu materia
Fizica generala

Spectroscopia: studiaza interactiunea radiatiei

electromagnetice cu materia (atomi, molecule, ioni, etc.).
Fizica generala

Ce este radiatia electromagnetica?

Radiatia electromagnetica

B Directia de
propagare

E campul electric
B campul magnetic

O unda este descrisa de lungimea de unda (distanta parcursa de unda in timpul

unei oscilatii complete) si frecventa (numarul de oscilatii dintr-o secunda).
Fizica generala

Spectrul radiatiei
electromagnetice
Fizica generala
Spectrul radiatiei electromagnetice
Fizica generala
Spectrul radiatiei electromagnetice
 Fizica generala
Cine sau cum se produce radiatia electromagnetica?
- au faptul procesele solare
producerea electromagnetice.
- S-a constatat o între culoarea ( energiei radiate
si temperatura corpului negru.
Fizica generala
Ce este Corpul negru?
Corpul negru absolut a reprezentat una dintre marile
probleme ale fizicii la de secol XIX.

Corpul negru absolut = un obiect ideal, care

absoarbe în
contact cu lui, indiferent de lungimea de
a acesteia.
Max Planck în 1901
- Puterea de a undelor electromagnetice
este în cazul acestui corp pentru toate
undelor electromagnetice incidente.

Deci, corpul negru este un absorbant perfect de .

- Corpul absolut negru este de fapt un corp ideal, care nu exista in natura.

, corpul absolut negru nu lumina, îl el

poate radia unde electromagnetice.
Fizica generala
Un corp absolut negru nu exista în oamenii de au cautat
montaje experimentale cu foarte apropiate de cele ideale pentru a testa
comportamentul unui asemenea corp.

Consideram o (un cuptor), de culoare la o

si cu un mic orificiu. Comportamentul
poate fi aproximat cu cel al unui corp negru = modelul experimental.

care vine din exterior la nivelul

orificiului în cavitate reflexii repetate
pe acesteia, este în cele din absorbita
complet. Energia de cavitate la nivelul
orificiului are o foarte
de cea a unui corp negru ideal.

Cu ajutorul unor asemenea montaje (care includeau mecanisme sofisticate de

a termice) cercetatorii sec. XIX au studiat distributia
energiei de un corp negru, în de undelor
electromagnetice emise de .
Fizica generala
Fizica generala

materia
Fizica generala
Cum este organizata materia?
Fizica generala
Atom. Molecula.

Atomul = particula din care sunt toate (solide, lichide,

gazoase)
- într-un nor de electroni care un nucleu atomic dens

- Nucleul contine sarcini electrice pozitiv (protoni) si sarcini

electrice neutre (neutroni)
- Norul electronic este format din electroni si este negativ.

Daca electronilor =
numarul protonilor atunci atomul
este neutru din p.d.v. electric;

acest lucru nu se
atunci atomul devine
un ion, care poate
avea sau
.
 Fizica generala
Nivele energetice atomice

Nivele energetice ale atomilor sunt

cuantificate si au valori discrete, bine
definite ale energiei. Energia nivelelor
atomice se masoara in raport cu energia
necesara indepartarii unui electron,
cunoscuta sub denumirea de energie de Nivelele energetice ale atomului de H.
ionizare a atomului.
 Fizica generala
Molecula =
= grup de cel 2 atomi, cu un aranjament bine determinat,
prin (covalente) puternice între atomi.
Nivele energetice moleculare
Formarea legaturilor intre atomi cauzeaza modificari ale orbitalilor si energiei
electronilor si duc la aparitia starilor energetice de vibratie si rotatie.

Nivele Nivele Nivele

energetice energetice energetice de
de vibratie de rotatie translatie

Nivele
energetice
electronice
Fizica generala
Benzi energetice in solide
Datorita numarului foarte mare de atomi care interactioneaza intr-un solid,
nivele energetice sunt atat de apropiate incat formeaza benzi de energie.
- Ultima banda energetica ocupata (corespunde ultimului orbital ocupat dintr-
o molecula HOMO) se numeste banda de valenta.
- Prima banda in care nu se gasesc electroni (corespunde primului orbital
molecular neocupat LUMO) se numeste banda de conductie.
- Diferenta de energie dintre cele doua benzi poarta denumirea de banda
interzisa (energie de gap).

Izolator

Stari libere
Stari ocupate
Fizica generala

Procese fundamentale

In urma interactiunii radiatiei electromagnetice cu materia aceasta poate cauza

tranzitii intre nivelele energetice ale atomilor/moleculelor si/sau poate fi
redirectionata.

Tranzitia de pe un nivel energetic inferior pe unul superior in timpul careia are

loc un transfer de energie de la radiatie la atom sau molecula se numeste
absorbtie.

Tranzitia de pe un nivel energetic superior pe unul inferior in timpul careia are

loc un transfer de energie mediului inconjurator se numeste emisie.

Redirectionarea luminii in urma interactiunii cu materia se numeste

imprastiere, si poate sa apara cu sau fara transfer de energie.
Fizica generala

Tranzitiile intre nivelele energetice care implica

absorbtia, emisia sau imprastierea radiatiei
electromagnetice reprezinta obiectul de studiu al
spectroscopiei.
Fizica generala
Spectrul radiatiei electromagnetice

Tipul de radiatie Tipul de tranzitie

raze gama Nucleara
raze X
ultravioleta
vizibila
infrarosu apropiat
vibratii moleculare
infrarosu Vibratii moleculare
microunde Rotatii moleculare,
spini electronici
unde radio Spini nucleari
Fizica generala

Atom in stare Atom care Atom in stare Atom care Atom in stare
fundamentala absoarbe energetica emite fundamentala
un foton superioara un foton

Absorbtia unui foton Emisia unui foton

energia sistemului energia sistemului
Fizica generala

Absorbtia unui foton Emisia unui foton

orbitalului electronic orbitalului electronic

Absorbtia unui foton IR Emisia unui foton IR

energia de vibratie a moleculei energia de vibratie a moleculei
Fizica generala

Absorbtia unui foton din domeniul Emisia unui foton din domeniul
microundelor energia de rotatie microundelor energia de rotatie
a moleculei a moleculei

Absorbtia unui foton Emisia unui foton

energia de translatie energia de translatie
a moleculei a moleculei.

O molecula care efectueaza o miscare

de translatie poate sa emita un foton
iar miscarea ei sa devina mai lenta.
Fizica generala
Tipuri de spectre

Spectrele pot fi: emisie

- de linii (apartin atomilor si ionilor lor)

absorbtie

- de banda (apartin moleculelor)

- continue (emise de sistemele cu densitate mare, ex. corpurile solide si lichide).

 Fizica generala
Exemple

Electronii sunt atrasi de anod si castiga

Catodul este incalzit si emite electroni in tub
energie cinetica

Electronii se ciocnesc cu atomii de H. Electronii isi folosesc energia cinetica

pentru a excita atomii de H

Atomii de H se dezexcita si emit lumina

cu diferite lungimi de unda in domeniul
vizibil
Daca atomii de H s-au ciocnit inainte de a emite lumina
atunci energia se disipa sub forma de energie cinetica
 Fizica generala

Catodul este incalzit si emite electroni in tub Electronii sunt atrasi de anod si
castiga energie cinetica.

Electronii se ciocnesc cu atomii de Hg. Electronii isi folosesc energia cinetica

pentru a excita atomii de Hg

Atomii de Hg emit lumina in domeniul vizibil si UV. Fotonii UV emisi de Hg excita P care
formeaza pudra din interiorul tubului.

Atomii de P excitati emit lumina in domeniul

vizibil si revin in stare neutra.
Fizica generala

Moleculele emit spectre de banda.

Fizica generala
Spectre simple
 Fizica generala
Spectre simple
Fizica generala

Nivele electronice Nivele de vibratie Nivele de rotatie

Tranzitiile intre nivelele electronice

determina spectre de linii.

Tranzitiile intre nivelele de vibratie

determina spectre de linii mai complexe.

Tranzitiile intre nivelele de rotatie

determina spectre de banda.
Fizica generala
Interactiunea microundelor cu materia

Cum functioneaza cuptorul cu microunde! Bine de stiut!

Microundele = unde foarte scurte (10-2 m)
Microundele sunt folosite pentru telefoniile pe distante mari, programe de
televiziune, internet, sateliti, etc..
Dar pentru multi dintre noi microundele sunt legate de gatirea sau incalzirea
rapida a alimentelor.
Cuptorul cu microunde (putere de 1000 de wati) are in dotare un magnetron =
un tub electronic din elemente principale:
- Anodul este circular mai multe rezonante = circuite care
de a tubului.
- Catodul filamentul sunt plasate în centrul cilindrului care anodul.
- Antena este la anod permite cuplarea la ghidul de
pentru a transmite energia de de magnetron.
- un câmp magnetic paralel cu axa catodului.
Spectroscopie si laseri

magnetronului se pe electronilor, de
filament, anod, sub a 2 câmpuri: câmpul electric
generat de tensiunea tubului câmpul magnetic generat de
.
- Sub câmpului electric electronii tind se deplaseze liniar de la
catod la anod.
- Sub câmpului magnetic axial traiectoria electronilor va fi una
de la catod spre anod.

- Prin a celor câmpuri un nor electronic care

se în cuprins între catod rezonante ale anodului.
Trecerea norului prin care sunt circuite rezonante LC, induce un
curent în acestea, curent care se închide în circuitul anodic.

- In regimul critic ( pentru anumite valori ale tensiunii anod-catod (Ua)

ale magnetice B) traiectoria electronului este la
anod, iar curentul anodic se . În regim de lucru peste cel critic,
magnetronul va genera de foarte (microunde).
Spectroscopie si laseri

- Aceste radiatii interactioneaza cu moleculele din alimente. Toate undele isi

schimba polaritatea de la pozitiv la negativ cu fiecare ciclu al undei. In cazul
microundelor aceasta schimbare are loc de milioane de ori pe secunda.

- Moleculele alimentelor, in special cele ale apei au un capat pozitiv si unul

negativ (dipol electric). In timp ce microundele generate de magnetron
bombardeaza alimentele, ele determina moleculele polare sa se roteasca cu
aceeasi frecventa de milioane de ori pe secunda. Aceasta agitatie creaza
frictiune moleculara care incalzeste mancarea.
Dar, frictiunea este si cauza multor deteriorari ale moleculelor, pe care le
distruge, le rupe sau le deformeaza fortat.

Obs. Facand comparatie cu incalzirea clasica a alimentelor care se produce

treptat din exterior spre interior, in cazul microundelor de la cuptoare, caldura
vine dinspre interior in afara.