Proiect didactic

Profesor: Baltac Sorina

Obiectul: Fizica
Clasa: a VIII-a
Tema: Optica geometrică
Subiectul: Lentilele
Tipul lecţiei: De asimilare a cunoştinţelor
Durata: 50 min.

Competențe generale:
1. Investigarea științifică structurată, în principal experimentală, a unor fenomene fizice
simple, perceptibile;
2. Explicarea științifică a unor fenomene fizice simple și a unor aplicații tehnice ale
acestora.
3. Interpretarea unor date și informații, obținute experimental sau din alte surse, privind
fenomene fizice simple și aplicațiile tehnice ale acestora.

Competențe specifice:
1.1 Explorarea proprietăților și fenomenelor fizice în cadrul unor investigații
ştiințifice diverse (experimentale/ teoretice)

- observarea în contextul investigației științifice a diferitelor fenomene fizice: mișcarea

browniană, difuzia, conducția termică, transformări de stare de agregare, interacțiunea
dintre corpuri electrizate, efectele curentului electric, interacțiunea dintre un
electromagnet și diferite substanțe, reflexia, refracția etc.
1.3 Formularea unor răspunsuri complexe la situații problemă, argumentate cu probe
obținute în investigațiile derulate.

1
 Obiective:
Operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O.1 Să clasifice lentilele după forma lor;
O.2 Să facă deosebire între propagarea razelor prin diferite lentile;
O.3 Să aplice legile reflexiei şi a refracţiei luminii la construcţia imaginilor în lentile.

Surse educaţionale:

Metode şi procedee didactice:

 Actualizarea A.
 Conversaţia C.
 Expunerea E.
 Demonstrarea D.
 Exerciţiul Ex.
 Problematizarea P.

Planul desfăşurării lecţiei:

N/o Etapele lecţiei

1 Moment organizatoric
2 Enunţul temei noi
3 Asimilarea cunoştinţelor
4 Fixarea cunoştinţelor
5 Temă pentru acasă

2
 Scenariul lecţiei:

N/o Etapa lecţiei O.O. Conţinutul informaţional M.D. Activitatea elevului

1. Moment Salutul. Apelul. C Pregăteşte locul de
organizatoric lucru. Salutul.
2. Enunţul temei noi Astăzi vom studia o temă nouă, notaţi: „Lentilele”. E Notează tema nouă în
caiet.
3. Asimilarea Privind prin lentile, aţi observat că obiectele sunt mai mari sau A Urmăresc şi analizează
cunoştinţelor mai mici decît în realitate. Lentilele sunt o parte componentă a multor C ce spune profesorul.
instrumente optice ca aparatul fotografic, microscopul etc.
Definiţie: Lentilele sunt sisteme optice alcătuite dintr-un mediu Notează definiţia în
transparent şi omogen limitat de două feţe sferice sau de o faţă sferică şi caiete.
una plană.
Elementele unei lentile (fig.1) sunt:
– Centrele de curbură C1 şi C2 sunt centrele sferelor din care
fac parte cele două feţe;
– Raza de curbură R1 şi R2 sunt razele sferelor din care fac
parte cele două feţe;
– Axa optică principală este dreapta ce trece prin cele două
centre de curbură;
– Centrul optic O este punctul situat la intersecţia lentilei u
axa optică principală;
– Focarele principale sunt două puncte situate pe axa optică
principală, la egală depărtare de centrul ei optic.

R1 R1 Urmăresc şi analizează
O
O C2 C2 ce se scrie pe tablă.
Notează datele în caiete.
C1 R2 C1 R2

Fig.1

3
O1 C
Lentilele sunt de două tipuri:
1. Lentile convergente; O O
2. Lentile divergente.
Dacă grosimea lentilelor, măsurată F1 F2 F1 F2
pe axa optică principală, este foarte mică a
în comparaţie cu razele de curbură, Fig.2 b Notează noţiunile noi în
spunem că lentilele sunt subţiri. Lentilele a) Simbol pentru lentile caiete.
subţiri se reprezintă schematic ca în figura convergente subţiri;
2, a şi b. b) simbol pentru lentile
Definiţie: Lentilele care divergente subţiri.
transformă prin refracţie fasciculul de raza paralele într-un fascicul
convergent se numesc convergente.
Punctul de intersecţie F al razelor refractate în lentilă este numit
focar, iar distanţa FO dintre focar şi centrul optic – distanţă focală f.
O2 Deoarece în focarul unei lentile convergente se intersectează razele de
lumină, acesta este un focar real.
Definiţie: Lentilele care transformă prin refracţie fasciculul de
raza paralele într-un fascicul divergent se numesc lentile divergente.
Deoarece focarul unei lentile divergente
se formează la intersecţia prelungirilor
razele de lumină, acesta este un focar F F F F P
virtual. Urmăresc şi analizează
Să analizăm obţinerea imaginilor Fig.3 ce se scrie pe tablă.
în lentile. Notează schemele în
Dar mai întîi vom examina D caiete.
traseul a trei raze, numite caracteristice.
1. Dacă raza de lumină incidentă F F F F
trece prin centrul optic al lentilei, atunci
Fig.4
ea nu-şi schimbă direcţia de propagare
(fig.3).
O3 2. Dacă raza de lumină incidentă
este paralelă cu axa optică principală, F F F F
atunci după refracţie ea trece prin focar.
Fig.5
În cazul lentilei divergente ea trece prin
focarul virtual (fig.4).
4
 3. Dacă raza de lumină incidentă (sau prelungirea ei) trece prin
focar, atunci raza refractată e paralelă cu axa optică principală (fig.5). C
Se consideră un punct
luminos, a cărui distanţă d de la S
lentilă este mai mare decît
distanţa focală f a acestuia (d>f). F2
Pentru a obţine imaginea lui în F1
lentilă, este suficient să P
construim traseul a două raze S
caracteristice, care pornesc din D
punctul S (fig.6). Punctul SI de Fig.6 Notează definiţia în
intersecţie a razelor este caiete.
imaginea punctului luminos S.
Definiţie: Imaginea unui corp este totalitatea imaginilor
punctelor acestuia.
Se consideră un corp AB
situat la distanţa dublă focală (d=2f)
de la centrul O al unei lentile A
B
convergente, perpendicular pe axa
optică principală (fig.7). La
intersecţia razelor reflectate s-au A
obţinut imaginea AI a punctului A şi F1 C
imaginea B a punctului B. Unind B Răspund la întrebarea
punctele A şi B, obţinem imaginea profesorului: reală şi
corpului AB. răsturnată.
Cum este imaginea? Fig.7
E Notează în caiete
concluzia formulată.

Concluzie: Imaginea obiectului situat la o distanţă egală cu două

distanţe focale de la o lentilă convergentă este reală, răsturnată, de
dimensiuni egale cu ale obiectului, distanţa dintre lentilă şi imagine este
egală cu distanţa dintre lentilă şi obiect.

5
 Să cercetăm cum se modifică imaginea la variaţia distanţei dintre P Urmăresc şi analizează
obiect şi lentilă (fig.8). ce spune profesorul.
Cum este imaginea la distanţa d>2f? Unde se află ea? Ex

B1 B B2

O F2 A1/ A / A2/
A1 A A2 F1
B1/
B/
B2/

Fig.8

La distanţa d>2f imaginea este micşorată, cu atît mai

mult cu cît distanţa d este mai mare. Distanţa d dintre imagine şi lentilă
f<d<2f.
Invers, la distanţa f<d<2f imaginea este mărită, cu atît
mai mult cu cît obiectul este mai apropiat de focar. In acelaşi timp,
distanţa d >2f devine tot mai mare.
La distanţa d=f, cînd obiectul se află în focar, razele sunt
6
 paralele şi nu formează imagine. B
Considerăm obiectul situat
între focar şi lentilă: d<f (fig.9).
Observaţi că razele reflectate sunt B
divergente şi nu se intersectează. F2 C Notează în caiete
Prelungirile lor se intersectează în concluzia.
punctul B - imaginea virtuală a A F1 A
punctului B. În acest caz imaginea
este dreaptă, virtuală şi mărită.
Fig.9
Să cercetăm imaginea obiectului în
lentila divergentă (fig.10). Imaginea obiectului
AB este virtuală, dreaptă şi micşorată, pentru B/
orice distanţă a obiectului de la lentilă.
Reţineţi: F1 A F2
• La distanţa d>f imaginea obiectului
în lentila convergentă este reală şi răsturnată.
La distanţa f<d<2f imaginea este mărită, la Fig.10
d=2f este egală cu obiectul, iar la d>2f imaginea
este micşorată.
• La distanţa d<f imaginea obiectului în lentila convergentă
este virtuală, dreaptă şi mărită.
• Imaginea obiectului în lentila divergentă este virtuală,
dreaptă şi micşorată la orice distanţă dintre obiect şi lentilă.

4. Fixarea – Cum este imaginea unui corp aflat la distanţa d>f în lentila C
cunoştinţelor convergentă? Răspund la întrebările
– Unde trebuie să se afle obiectul pentru ca imaginea lui într-o profesorului.
lentilă convergentă să fie virtuală?

5. Tema pentru acasă De studiat §3, cap. III din manual. E Notează tema pentru
acasă