N

i r NI – normala lasupra-
faţa de separaţie
Suprafaţa de separare
I

IR – rază reflectată
r – unghi de reflexie
 Definiţie,aproximaţia lui Gauss

Lentila este un mediu transparent limitat de două

suprafeţe sferice sau o suprafaţă sferică şi una
plană

Aproximaţia lui Gauss consideră:

►lentile subţiri – când grosimea lor este mică în comparaţie

cu razele de curbură ale suprafeţelor sferice;
►unghiul de deschidere al calotei sferice să fie mici, 10-12°

►razele de lumină să fie paraxiale

 Elementele unei lentile

R2
R1
S C2
NO C1

- centrul optic al lentilei - O

- centrele de curbură C1şi C i 2 ,care rsunt centrele celor două
calote sferice;
- axa optică principală, dreapta care trece prin centrele de
curbură C1 şi C2
SI - rază incidentă
- axa optică
i - unghi secundară, orice dreaptă
de incidenţă I care trece prin centrul
optic
 Lentile convergente
Un fascicul de raze paralele care
traversează lentila convergentă devine
convergent
N
R
Sunt lentile mai groase la mijloc şi mai subţiri la margini

i r

biconvexă plan-convexă menisc convergent simbol

 Focarele lentilei convergente
Focarul este punctul din Focarul este punctul în care
care pleacă raze de lumină converg razele de lumină
şi apoi se refractă paralel cu refractate provenite de la un
axa optică fascicul paralel cu axa optică

F1 F2

F1 – focar obiect F1 şi F2 – focare reale ( la intersecţia

F2 – focar imagine razelor de lumină )
 Lentile divergente

Un fascicul de raze paralele care

traversează lentila divergentă devine
divergent

Sunt lentile mai subţiri la mijloc şi mai groase la margini

biconcavă plan-concavă menisc divergent simbol

 Focarele lentilei divergente

F2 F1

F1 – focar obiect F1 şi F2 – focare virtuale ( la intersecţia

F2 – focar imagine prelungirilor razelor de lumină )
 Construcţii de imagini în lentile
Pentru a construi imaginea unui punct se folosesc două din următoarele
raze:
►o rază paralelă cu axa optică
principală care se refractă prin
focarul imagine F2

► o rază care trece

nedeviată prin centrul
F1 F2 lentilei

►o rază care trece prin

focarul obiect F1 şi se
refractă paralel cu axa
optică principală
 Lentile convergente
► obiectul este aşezat între focar şi lentilă, adică distanţa obiect-lentilă
este mai mică decât distanţa focală a lentilei

F1 F2
Imaginea este:
f
-virtuală
-dreaptă
-mai mare decât obiectul Exemplu: lupa
►Obiectul aşezat între focar şi dublul distanţei focale, adică distanţa
obiect-lentilă este mai mare ca distanţa focală a lentilei, dar mai mică
decât dublul distanţei focale

F1 F2
Imaginea este:

-reală 2f

-răsturnată
-mai mare decât obiectul

Exemplu: aparatul de proiecţie

►obiectul este aşezat după dublul distanţei focale adică, distanţa obiect-
lentilă e mai mare decât dublul distanţei focale a lentilei

F1 F2
Imaginea este:
2f
-reală
-răsturnată
-mai mică decât obiectul
Exemplu: aparatul fotografic
http://portal.edu.ro/bac2012/m
ateriale/FIZ_009/M1/index.html
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
 Lentile divergente

F2 F1
Imaginea este:

-virtuală
-dreaptă
-mai mică decât obiectul
Exemplu: ochelari de vedere
 Formulele lentilelor
x1 - distanţa de la obiect la centrul optic
al lentilei
x2 - distanţa de la imagine la centrul
optic al lentilei
y1 – mărimea obiectului
y2 – mărimea imaginii

y1 Formula fundamentală:

F1 F2
1 1 1
 
y2 x2 x1 f
Mărirea liniară transversală:
-x1 x2
y 2 x2
 
y1 x1
 Distanţa focală:
1
► lentila în aer: f 
 
 nlentila  1  1  1 
 R1 R2 

►lentila într-un 1
mediu diferit de aer: f 
 nlentila  1 1 
 
 1  

 nmediu  R1 R2 

Convergenţa lentilei este mărimea fizică egală cu inversul

distanţei focale.
1 1
C  C  SI   Dioptria
f m
► C > 0 pentru lentile convergente
► C < 0 pentru lentile divergente
 Sistem de lentile nealipite
L1
d L2

y2’
y1

F1 F2 F1’ F2’
y2 y
1
’

-x1

f1
f2
-x1’
1 1 1 x2
L1 :  
x2 x1 f1 x2’

L2 :
1
'
1
 ' 
1 Mărirea liniară transversală:   1 2
x2 x1 f2
 Sistem de două lentile convergente alipite
L1 L2
y1 obiect y’1 obiect virtual
L1: L2:
y2 imagine y’2 imagine

y1 F2
F1’ F1 F2

y2’
y1’ y2

Distanţa focală a sistemului: Convergenţa sistemului

1 1 1
  C = C 1 + C2
F f1 f 2
Sistem de două lentile convergentă-divergentă
y obiect
1
alipite
L1:
y2 imagine y’1 obiect virtual
L1 L2 L2:
y’2 imagine

y2

y1

F2’ F1 F2 F1’
y1’ y2
 Sistem de lentile afocal
Sistem afocal (telescopic) – dacă focarul imagine F2 al d = f1 + f2
primei lentile cioncide cu focarul obiect F1’ al lentilei a
doua
L1 L2 y2 f 2
d
  
y1 f1

y1 F2=F1’

F1 F2 ’
y
2
’
y1
’

-x1

f1
x1’ f2
x2
x2
 Sistem de lentile afocal

L1 L2 d = f 1 - f2
d

f2

y1
y’2 F2
’ F1’

F1 F2
y1’ y2

f1
 REBUS
Completează liniile rebusului de mai jos şi vei descoperi pe coloana
colorată unitatea de măsură a convergenţei unei lentile

4 Suprafaţa de separare

8
1 Tip de lentilă divergentă

2 Convergenţa lentilei convergente

3 Tip de lentilă convergentă

4 Sistem afocal

5 Mediu transparent limitat de două suprafeţe sferice

Suprafaţa de separare

6 Inversul distanţei focale

7 Imagine formată de o lentilă divergentă

8 Razele de lumină în aproximaţia lui Gauss

 Bibliografie
Constantin Mantea, Manual de fizică, clasa a IX-a, Editura All, 2005

George Enescu, Nicolae Gherbanovschi “Manual clasa a XI-a,

Editura Didactica si Pedagogica 1994
www.google.ro/images
http://www.physics-chemistry-interactive-flash-
animation.com/optics_interactive/converging_lens_convex_positive.htm