Universitatea de Stat din Tiraspol

Catedra Didactica Matematică, Fizică şi Informatică

Oglinzi şi lentile sferice.

Aparate optice.
proiect al unităţii de învăţare, clasa a IX-a

Realizat: profesoara de fizică,

Cătălina Gavriliţă, grad didactic II

Verificat: dr. conf. univ., Viorel Bocancea

Chişinău, 2011
 Subcompetenţe Detaliere de Activităţi de învăţare Resurse: Evaluare: Observaţii
conţinut materiale, obiective,
procedurale, de instrumente
timp
Lecţia Nr. 1. Familiarizarea
(2).2. Construirea Stabilirea nivelului de cunoaştere
imaginilor în oglinzi de către elevi a unor noţiuni
sferice şi lentile
subţiri. 1. Analiza evaluării. 10 min.
2. Reactualizarea cunoştinţelor.
Clasa este împărţită în 3 grupe. Pentru reactualizarea Lucrul în grup
cunoştinţelor anterioare ei sunt puşi în situaţia de a rezolva Elevii vor fi
cîte un rebus: Rebus capabili:
Grupul I. Modul de transmisie a luminii din aproape în  să numească
Lentila aproape. Anexa 1 importanţa
Grupul II. Fenomene care se produc atunci când Soarele, utilizării
Pământul şi Luna ajung coliniare. 10 min. lentilelor.
Grupul III. Fenomen optic care se produce la suprafaţa
oricărui corp. Verificarea
3. Găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări: răspunsurilor
- Cîte tipuri de fascicule cunoaşteţi? Conversaţia la întrebări.
- Cum credeţi, direcţia de propagare a luminii poate euristică
fi dirijată?
Un rol important în schimbarea direcţiei razelor de lumină, 5 min.
forma fasciculelor de lumină îi revin lentilei.
- Cum devin obiectele privite prin lentile? Urmăresc diferite
- Unde sunt utilizate lentilele? corpuri din clasă
prin lentile

2
 4. Numirea elementelor lentilei. Elevii vor fi
- Cu ajutorul imaginilor reprezentate în fig. 1 capabili:
Lentile sferice. definiţi lentila sferică.  să definească
noţiunea de
R1 R1 lentilă sferică.
O
O C2 C2

C1 R2 C1 R2 Verificarea
răspunsurilor.
Elementele
lentilei sferice. Fig.1 Alcătuire
Clasa este împărţită în 2 echipe şi fără a discuta, fiecare elev, enunţuri colective Elevii vor fi
pe rînd, notează pe un poster cîte un cuvînt, astfel încît să se capabili:
formeze o definiţie a lentilei sferice. La final se compara 5 min.  să enumere
definiţiile echipelor şi se menţionează enunţul (definiţia) mai elementele
reuşit. lentilei sferice.

Definiţie: Lentilele sunt sisteme optice alcătuite

Tipuri de lentile dintr-un mediu transparent şi omogen limitat de două feţe
sferice. sferice sau de o faţă sferică şi una plană. Explicarea Observarea
Elementele unei lentile (fig.1) sunt: 7 min. sistematică a
comportament
Simbolul – Centrele de curbură C1 şi C2 sunt centrele
ului elevilor.
lentilelor sferelor din care fac parte cele două feţe;
subţiri. – Raza de curbură R1 şi R2 sunt razele sferelor din
care fac parte cele două feţe;
– Axa optică principală este dreapta ce trece prin
cele două centre de curbură; Elevii vor fi
– Centrul optic O este punctul situat la intersecţia capabili:
lentilei u axa optică principală;  să reprezinte
– Focarele principale sunt două puncte situate pe simbolul
axa optică principală, la egală depărtare de lentilelor
centrul ei optic. sferice;

3
  să clasifice
5. Diferite tipuri de lentile. Explicarea lentilele după
Lentilele sunt de două 5 min. forma lor.
tipuri: O O
1. Lentile
convergente; F1 F2 F1 F2
2. Lentile a
divergente. Fig.2 b
Dacă grosimea a) Simbol pentru lentile
lentilelor, măsurată pe axa convergente subţiri;
optică principală, este foarte b) simbol pentru lentile
mică în comparaţie cu razele de divergente subţiri.
curbură, spunem că lentilele sunt subţiri. Lentilele subţiri se
reprezintă schematic ca în figura 2, a şi b. Problematizarea

Lentilele convergente şi divergente pot avea diferite forme. 3 min.

6. Tema pentru acasă: de identificat tipurile de lentile ex.1

pag. 21 din manual.

Lecţia Nr. 2. Familiarizarea

(2).2. Construirea Ajutarea elevilor să cerceteze proprietăţile Observarea
imaginilor în oglinzi principale ale razelor incidente. sistematică a

4
sferice şi lentile Problematizarea comportament
subţiri. 1. Definirea lentilelor convergente şi divergente. 10 min. ului elevilor.
Fiecare elev primeşte cîte o foaie pe care este reprezentată O foaie A4 cu
lentila convergentă în dimensiuni mari. Cunoscînd legile imaginea lentilei Elevii vor fi
refracţie elevii vor trebui să reprezinte mersul razelor de convergente capabili:
lumină paralele prin lentilă. În final vor defini lentila  să reprezinte
Lentile convergentă. Anexa 2 mersul unui
convergente. Definiţie: Lentilele care transformă prin refracţie fascicol de raze
fasciculul de rază paralele într-un fascicul convergent se Lucru individual paralele prin
numesc convergente. lentila
Punctul de intersecţie F al razelor refractate în lentilă convergentă şi
Focar. este numit focar, iar distanţa FO dintre focar şi centrul optic – divergentă.
Distanţă focală. distanţă focală f. Deoarece în focarul unei lentile convergente  să definească
Focar real. se intersectează razele de lumină, acesta este un focar real. focarul şi
distanţa focală.

Apoi, fiecare elev primeşte cîte o foaie pe care este Problematizarea

reprezentată lentila divergentă în dimensiuni mari. 10 min.
Cunoscînd legile refracţie elevii vor trebui să reprezinte
mersul razelor de lumină paralele prin lentilă. În final vor O foaie A4 cu
defini lentila divergentă. imaginea lentilei
Lentilă Definiţie: Lentilele care transformă prin refracţie divergente Observarea
divergentă. fasciculul de raza paralele într-un fascicul divergent se sistematică a
numesc lentile divergente. Anexa 3 comportament
Focar virtual. Deoarece focarul unei lentile divergente se formează ului elevilor.
la intersecţia prelungirilor razele de lumină, acesta este un Lucru individual

5
 focar virtual.

F F F F

Fig.3
2. Examinarea traseului a Elevii vor fi
Raze trei raze caracteristice. capabili:
caracteristice. a) Dacă  să reprezinte
F F F F Problematizarea
raza de lumină incidentă trece traseul a trei
prin centrul optic al lentilei, Fig.4 10 min. raze
atunci ea nu-şi schimbă caracteristice.
direcţia de propagare (fig.3).
b) Dacă
raza de lumină incidentă este F F F F
paralelă cu axa optică Fig.5
principală, atunci după
refracţie ea trece prin focar. În cazul lentilei divergente ea
trece prin focarul virtual (fig.4).
c) Dacă raza de lumină incidentă (sau

6
 prelungirea ei) trece prin focar, atunci raza refractată e
paralelă cu axa optică principală (fig.5).

3. Construirea imaginii unui punct luminos într-o lentilă Lucru individual

convergentă. 10 min. Elevii vor fi
Se consideră capabili:
un punct luminos, a S  să
cărui distanţă d de la construiască
lentilă este mai mare F2
imaginea unui
decît distanţa focală f F1 punct luminos
a acestuia (d>f). într-o lentilă
Pentru a obţine S convergentă.
imaginea lui în lentilă,
este suficient să Fig.6
construim traseul a
două raze caracteristice, care pornesc din punctul S (fig.6).
Punctul SI de intersecţie a razelor este imaginea punctului
luminos S.
Definiţie: Imaginea unui corp este totalitatea
imaginilor punctelor acestuia. 5 min.
4. Temă pentru acasă: ex. 17, pag. 21 din manual.
Lecţia Nr. 3. Structurarea
(2).2. Construirea Acumulare de noi cunoştinţe.
imaginilor în oglinzi Observarea
sferice şi lentile 1. Determinarea formulei lentilei subţiri. Lucrul sistematică a
subţiri. Reprezentaţi imaginea unui corp liniar în lentila individual. elevilor.
convergentă cu ajutorul proprietăţile razelor incidente de 7 min.
lumină 1, 2 şi 3.
Vom analiza aspectul geometric al construcţiei
imaginii AIBI a obiectului liniar AB în lentila convergentă,
reprezentat în fig.1, precum şi relaţiile dintre mărimile
caracteristice.

7
 C
A

B BI Elevii vor fi
capabili:
F f O F  să formuleze
AI
în scris şi oral,
D într-un limbaj
ştiinţific
d dI adecvat şi prin
formulă,
Notăm prin d distanţa dintre obiect şi lentilă, prin dI – formula lentilei
distanţa dintre imagine şi lentilă, iar prin f – distanţa focală. subţiri.
Din asemănările triunghiurilor ABF şi FOD rezultă:
AB BF
 (1)
OD FO
Deoarece şi triunghiurile OCF şi FAIBI sunt
asemănătoare, avem:
OC FO
I I
 (2) Problematizarea
AB FB I
Luînd în consideraţie că OC=AB, iar OD= AIBI şi 15 min.
comparînd egalităţile (1) şi (2), obţinem:
BF FO
 (3)
FO FB I
Analizînd fig.1, observăm că: BF=d-f; FO=f şi
I I
FB =d -f.
Deci, egalitatea (3) poate fi scrisă astfel:
df f
 I .
f d f

8
 f 2  d dI d  f  f dI  f 2
De unde rezultă: .
dd I  d I f  df
Împărţind ultima relaţie la fddI obţinem:
1 1 1
  I (4)
f d d
Expresia (4) se numeşte formula lentilei subţiri. Elevii vor fi
În cazul cînd focarul lentilei, imaginea sau obiectul capabili:
Formula lentilei sunt virtuale, în faţa termenilor din formula (1) se pune  să definească
subţiri. semnul „-”. puterea optică
şi mărirea
Mărime inversă distanţei focale se numeşte puterea liniară.
optică a ei sau convergenţa lentilei.
Se notează cu litera C şi este egală conform definiţiei:
1
C
f
Convergenţa
În SI unitatea de măsură a puterii optice este dioptria
lentilei. Explicarea
(dptr sau =m-1).
5 min.
Lentilele convergente ai convergenţa pozitivă, iar cele
divergente – negativă.
Mărirea liniară a lentilei se numeşte numărul care ne
Dioptria.
arată de cîte ori dimensiunile liniare ale imaginii sunt mai
mari decît dimensiunile liniare ale obiectului.
Se notează cu litera  şi est egală conform definiţiei:
Mărirea liniară. AI B I hI
   . Elevii vor fi
AB h capabili:
Din asemănarea triunghiurilor ABO şi AIBIO din  să definească
fig.1obţinem: oglinzile
AB BO concave şi
I I
 I .
A B B O convexe;
Analizînd fig.1, observăm că: BO=d; şi OBI=dI.  să reprezinte
Atunci: proprietăţile
dI razelor
 
d incidente.

9
 2. Studierea oglinzilor sferice.
Elevii în grupe a cîte trei studiază oglinzile sferice (tipurile
de oglinzi sferice, proprietăţile razelor incidente), după care
se repartizează sarcinile în felul următor: un elev este
reporterul, altul intervievatul şi al treilea este secretar.
Reporterul dă întrebări, intervievatul răspunde, iar
secretarul notează răspunsurile. După aceasta rolurile se
Oglinzi sferice. mai schimbă de două ori.
Lucrul în grup
3. Temă pentru acasă: § 4, 5 din manual.
Interviul în trei
trepte
15 min.

3 min.
Lecţia Nr. 4. Aplicarea
(2).2. Construirea Activităţi pentru aprofundarea subiectului Elevii vor fi
imaginilor în oglinzi capabili:
sferice şi lentile 1. Analizarea cazurilor de construcţie a unui obiect în Problematizarea  să
subţiri. Construirea lentila convergentă subţire. construiască
(4).4. Utilizarea legilor imaginilor în imagini ale
reflexiei, refracţiei şi a lentila Se consideră un Lucrul individual unui obiect în
formulei lentilei subţiri convergentă corp AB situat la distanţa 5 min. lentila
la rezolvarea dublă focală (d=2f) de la A convergentă.
problemelor. centrul O al unei lentile B
d=2f convergente,
perpendicular pe axa
A
optică principală (fig.7). F1
La intersecţia razelor B
reflectate s-au obţinut
imaginea AI a punctului
A şi imaginea B a Fig.7

10
 punctului B. Unind punctele A şi B, obţinem imaginea
corpului AB.
Cum este imaginea?
Concluzie: Imaginea obiectului situat la o distanţă
egală cu două distanţe focale de la o lentilă convergentă este
reală, răsturnată, de dimensiuni egale cu ale obiectului,
distanţa dintre lentilă şi imagine este egală cu distanţa dintre
lentilă şi obiect.
Să cercetăm cum se modifică imaginea la variaţia
distanţei dintre obiect şi lentilă (fig.8).
Cum este imaginea la distanţa d>2f? Unde se află Lucrul individual
d>2f ea? 10 min.
La distanţa d>2f imaginea A1/ B1/ este micşorată, cu
atît mai mult cu cît distanţa d este mai mare. Distanţa d
dintre imagine şi lentilă f<d<2f.

B1 B B2

O F2 A1/ A / A2/
A1 A A2 F
1
B1/
B/
B2/

Fig.8
f<d<2f Invers, la distanţa f<d<2f imaginea A2/ B 2/ este Lucrul individual
mărită, cu atît mai mult cu cît obiectul este mai apropiat de 5 min.
focar. In acelaşi timp, distanţa d >2f devine tot mai mare.
d=f La distanţa d=f, cînd obiectul se află în focar, razele
sunt paralele şi nu formează imagine. Lucrul individual
5 min.

11
 Considerăm B
obiectul situat între focar
şi lentilă: d<f (fig.9).
Observaţi că razele B
reflectate sunt divergente F2
d<f şi nu se intersectează.
Prelungirile lor se A F1 A
intersectează în punctul
B - imaginea virtuală a
punctului B. În acest caz Fig.9
imaginea este dreaptă,
virtuală şi mărită.

2. Analizarea cazurilor de construcţie a unui obiect în

lentila divergentă subţire.
Să cercetăm imaginea
obiectului în lentila divergentă (fig.10).
Construirea Imaginea obiectului AB este virtuală, B/ Lucrul individual
imaginilor în dreaptă şi micşorată, pentru orice 5 min.
lentila distanţă a obiectului de la lentilă. F1 A F2
divergentă Elevii vor fi
Concluzii: capabili:
• La distanţa d>f imaginea  să
Fig.10
obiectului în lentila convergentă este construiască
reală şi răsturnată. La distanţa f<d<2f imaginea este mărită, imagini ale
la d=2f este egală cu obiectul, iar la d>2f imaginea este unui obiect în
micşorată. lentila
• La distanţa d<f imaginea obiectului în lentila divergentă.
convergentă este virtuală, dreaptă şi mărită.
• Imaginea obiectului în lentila divergentă este
virtuală, dreaptă şi micşorată la orice distanţă dintre obiect
şi lentilă.

3. Rezolvarea situaţiilor – problemă utilizînd construirea

12
 imaginilor în lentilele convergente şi divergente subţiri.
(ex. 3, 4 pag. 21, manual)
4. Temă pentru acasă: § 3 din manual şi ex. 8 pag. 21.
Problematizarea
15 min.

Lecţia Nr. 5. Aplicarea

(2).2. Construirea Rezolvarea situaţiilor – problemă utilizînd construirea Problematizarea Elevii vor fi
imaginilor în oglinzi imaginilor în oglinzi sferice. 45 min. capabili:
sferice şi lentile Ex. 1 – 8 pag. 27 din manual  să
subţiri. Elevii sunt puşi în situaţia de a construi imaginea unui obiect Lucrul individual construiască
într-o oglindă sferică concavă, apoi şi în oglinda sferică Lucrul în grup imagini ale
convexă, după care primesc o diagramă Venn pe care o Diagrama Venn unui obiect
completează în grup. Anexa 4 oglinzi sferice.
Temă pentru acasă: Eseu despre folosirea în diferite domenii Eseu
a oglinzilor sferice.
Lecţia Nr. 6. Aplicarea
(4).4. Utilizarea legilor Rezolvarea situaţiilor – problemă utilizînd Problematizarea Elevii vor fi
reflexiei, refracţiei şi a formula lentilei subţiri. 45 min. capabili:
formulei lentilei subţiri Ex. 1 – 8 pag 24 din manual. -să rezolve
la rezolvarea Temă pentru acasă: De elaborat proiectul unei lucrări de Proiectul lucrării probleme cu
problemelor. laborator cu tema „Determinarea distanţei focale a unei de laborator aplicarea
lentile convergente”. formulei
lentilei subţiri.
Lecţia Nr. 7. Aplicarea
(3).1. Explicarea Lucrare de laborator Lucrare de
principiilor de Determinarea distanţei focale a unei lentile convergente laborator
funcţionare a unor 45 min. Elevii vor fi
instrumente optice în Materiale necesare: capabili:
care are loc reflexia şi  Lentilă convergentă; -să calculeze
refracţia luminii.  Lumânare; distanţa focală
(2).2. Construirea  Ecran; a unei lentile
imaginilor în oglinzi  Riglă gradată. convergente
sferice şi lentile

13
subţiri. Principiul teoretic:
(4).4. Utilizarea legilor
reflexiei, refracţiei şi a Pentru utilizarea potrivită a unei lentile trebuie
formulei lentilei subţiri cunoscută distanta ei focală. Cu ajutorul lentilelor subţiri:
la rezolvarea 1 1 1
 
problemelor. f d dI
deducem:
d dI Elevii vor fi
f 
dI d capabili:
unde: f’=distanta focală a lentilei, d =distanţa de la -să determine
obiect la lentilă, dI= distanţa de la lentilă la imaginea experimental
obiectului. distanţa focală
a unei lentile
Modul de lucru: convergente.
1. Petru diferite poziţii ale lumânării în raport cu
ecranul, prindeţi pe ecran imaginea sa clară, prin deplasarea
convenabilă a acestuia. Măsuraţi distanţele d şi dI direct pe
bancul optic cu ajutorul riglei gradate. Introduceţi valorile
obţinute în tabelul de mai jos. Elevii vor fi
capabili:
Nr. ex. d I ,m d, m f ,m f , m  f ,% -să calculeze
1. eroare absolută
2. şi relativă.
3.
Valoarea
- -
medie

2. Repetaţi experimentul de 3 ori, calculând de fiecare

dată cu ajutorul relaţiei (2) şi (3) distanţa focală.
3. Estimaţi erorile absolută şi relativă ale determinării
convergenţei şi distanţei focale a lentilei, folosind relaţiile:
4. Prezentaţi rezultatul final sub forma:
f  ( f   f ), m ;   ...%

14
 5. Formulaţi concluziile privind rezultatele obţinute.
Lecţia Nr. 8. Aplicarea
(3).1. Explicarea Diferite aparate optice construite pe baza Elevii vor fi
principiilor de legilor reflexiei şi refracţiei luminii. capabili:
funcţionare a unor - să
instrumente optice în 1. Elevii se împart în 5 grupe. Fiecare grupă primeşte cîte Lucrul în grup deosebească
care are loc reflexia şi un instrument optic (lupa, aparatul fotografic, microscopul, 20 min. diferite
refracţia luminii. luneta, aparatul de proiecţie) pentru a cerceta informaţia instrumente
(2).2. Construirea despre el şi a o prezenta sub formă de tabel. optice;
imaginilor în oglinzi - să numească
sferice şi lentile Denumirea instrumentului optic Anexa 5 elementele
subţiri. Ce lentilă sau Reprezentarea Caracterizarea celor mai
(2).5. Investigarea sistem de lentile grafică imaginii simple
instrumentelor optice este folosit instrumente
(lupa, aparatul optice;
fotografic, aparatul de Prezentarea informaţiei. - să reprezinte
proiecţie, grafic mersul
microscopul). 2. Analiza aparatelor optice cu ajutorul soft-urilor AEL razelor de
educaţionale ale platformei AEL. Lucrul în perechi lumină prin
3. Tema pentru acasă: § 6 din manual. 25 min. aparate optice;
- să
caracterizeze
imaginile
obţinute cu
ajutorul
instrumentelor
optice.
Lecţia Nr. 9. Aplicarea
(2).3. Identificarea Studierea sistemului optic natural – OCHIUL. Elevii vor fi
defectelor de vedere şi capabili:
stabilirea modalităţilor 1. Structura, defectele vederii, corecţia defectelor. AEL - să numească
de corectare a Elevii lucrează în laboratorul AEL, unde studiază structura Lucrul în perechi elementele
acestora. ochiului uman, acomodarea vizuală, defectele vederii şi 45 min. atomice ale
corecţia acestora. ochiului;

15
 2. Tema pentru acasă: § 7 din manual. Anexa 6 - să explice
Cercetaţi un aparat fotografic şi precizaţi care sunt acomodarea la
asemănările lui cu ochiul uman. Proiect de distanţă a
Scrie un eseu la tema „Ochiul uman”, în care relataţi: cercetare cristalinului;
- Structura ochiului; - să numească
- Defectele vederii; Eseu defectele
- Corecţia defectelor cu ajutorul lentilelor. vederii şi
modul de
corecţie a
acestora.
Lecţia Nr. 10. Aplicarea
(4).4. Utilizarea legilor Stabilirea conexiunii cu alte discipline Elevul va fi
reflexiei, refracţiei şi a Rezolvări de capabil:
formulei lentilei subţiri 1. Soluţionarea problemelor cu conţinut interdisciplinar probleme.  să rezolve
la rezolvarea 4.177 – 4.184 pag. 92 problemar. 45 min. probleme cu
problemelor. În figură este reprezentat un truc folosit de iluzionişti. Ochiul conţinut
spectatorului vede flacăra. Iluzionistul introduce apoi placa Lucrul individual interdisciplinar
opacă, iar spectatorii se miră că flacăra nu a dispărut. Voi vă Test de
miraţi? autoevaluare

2. Sistematizarea, generalizarea achiziţiilor. Lucrul în grup

3. Rezolvarea în grup sau frontal a unui rebus. sau frontal
4. Temă pentru acasă: Analiza testului de autoevaluare din Rebus
manual. Anexa 7
Lecţia Nr. 11.
Soluţionarea testului de evaluare. Anexa 8 Test de

16
evaluare.

17
 Anexa 1

Completează conform definiţiilor şi vei obţine pe verticală, în coloana marcată:

Grupul I
Modul de transmisie a luminii din aproape în
aproape.

1. Corp ce permite trecerea luminii prin el şi observarea clară a obiectelor.

2. Corp ce permite trecerea luminii prin el, dar nu permite observarea clară a obiectelor.
3. Sursă de lumină naturală.
4. Corp ce nu permite trecerea luminii prin el.
5. Corpurile care primesc lumina de la o sursă de lumină se numesc corpuri ......................
6. Sursă de lumină naturală rezultată în urma unei descărcări electrice.
7. Corpul care produce şi emite lumină se numeşte ....................... de lumină.
8. Sursă de lumină foarte îndepărtată şi foarte mică.
9. Se observă noaptea pe cer.
A
1
2
3
4
5
6
7

Grupul II

Fenomene care se produc atunci când Soarele,

Pământul şi Luna ajung coliniare.

1. Fascicule înguste de lumină ce indică direcţia şi sensul de propagare a acesteia.

2. Lumina se propagă ............................................
3. Mănunchi de raze emise de o sursă de lumină.

18
4. Razele de lumină care pleacă dintr-un punct formează un fascicul .............................
5. Zonă slab luminată de pe suprafaţa unui corp.
6. Sursă de lumină naturală.
7. Razele de lumină care se adună într-un punct formează un fascicul ..............................
A
1
2

4
5
6
7
B
Grupul III

Fenomen optic care se produce la suprafaţa

oricărui corp.
1. Lumina se propagă ...........................
2. Geamul este un corp .........................
3. Se obţine de la o sursă de lumină şi este format din multe raze de lumină.
4. ............................., cine-i cea mai frumoasă din ţară?
5. Folosit pentru a vedea deasupra apei.
6. Se realizează pentru studiul unui fenomen fizic.
7. Jucărie alcătuită din mai multe oglinzi în interiorul cărora se află o mulţime de mărgele.
8. Zonă neluminată de pe suprafaţa unui corp.
9. Se găsesc în acelaşi plan.
10. Zonă slab luminată de pe suprafaţa unui corp.
11. Imaginea într-o oglindă plană este .................. cu obiectul.
12. Reflexie „împrăştiată”.
13. Perpendiculară dusă pe suprafaţa de separaţie în punctul de incidenţă.
14. Imagine ce nu poate fi proiectată pe un ecran.
15. Sunt surse vii de lumină.

A
1

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

19
15
B

Anexa 2

20
Anexa 3

21
22
 Anexa 4

Diagrama Venn

23
 Anexa 5
Denumirea aparatului

Ce lentilă sau sistem de lentile este

Reprezentarea grafică Caracterizarea imaginii
folosit

24

Ce lentilă sau sistem de lentile este
folosit
Lupa este o lentilă convergentă cu o
distanţă focală mică
Ce lentilă sau sistem de
lentile este folosit
Pentru aparatul fotografic
se foloseşte un sistem
convergent de lentile cu
distanţă focală mică.
Lupa
Reprezentarea grafică Caracterizarea imaginii
Virtuală, dreaptă şi mărită.
Aparatul fotografic
Reprezentarea grafică Caracterizarea imaginii
Reală, răsturnată şi
micşorată.
25
 Microscopul
Ce lentilă sau Reprezentarea grafică Caracterizarea
sistem de lentile este imaginii
folosit
Cel mai simplu Virtuală, răsturnată,
microscop este mărită.
alcătuit din două
sisteme
convergente.

Luneta
Ce lentilă sau sistem de lentile este Reprezentarea grafică Caracterizarea imaginii
folosit

26
Una dintre cele mai simple lunete este Reală, răsturnată şi mărită.
alcătuită dintr-un sistem optic format
din două sisteme convergente.

Anexa 6

27
28
29
 Anexa 7
Fenomen optic care se produce la suprafaţa de
separaţie dintre două medii transparente diferite.

1. Lentilele ochelarilor sunt .............................

2. Pot fi convergente sau divergente.
3. Aparat care „copiază” realitatea.
4. Imaginile obţinute în oglinzi sunt ......................
5. Imaginile care pot fi prinse pe un ecran sunt .......................
6. Lentile mai groase la mijloc decât la capete.
7. Orificiu prin care trece lumina.
8. Se obţine în oglindă.
9. Lentilele convergente sunt mai subţiri la .....................................
10. Instrument optic folosit la observarea astrelor.
11. Folosită la observarea clară a amprentelor.
12. Instrument folosit pentru observarea celulelor.
13. ........................... este organul de văz al omului.
14. Imaginea se formează pe un .............................
15. Lentila convergentă a ochiului este .................................
16. Folosit în excursii pentru a vedea în depărtare.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

15
16
B

30
 Anexa 8
Test de evaluare

1. Continuaţi propoziţiile astfel, încît ele să exprime afirmaţii corecte. (3 puncte)

a) Pentru corectarea miopiei se folosesc ochelari cu lentile optice _________________.
b) Distanţa de la_____________________ al lentilei pînă la _____________________
lentilei se numeşte distanţă focală a lentilei.
c) Lupa este o lentilă convergentă______________________ .
2. Asociaţi mărimile fizice cu unităţile lor. (3 puncte)
Distanţă focală δ
Convergenţa mm
Mărirea liniară m-1
nu are unitate de măsură
3. Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii. (3 puncte)
a) Corpul transparent mărginit de două suprafeţe sferice se numeşte lentilă sferică.
A F
b) Pentru corectarea miopiei se folosesc ochelari cu lentile convergente. A F
c) Aparatul fotografic dă imagine reală, micşorată şi dreaptă. A F
4. Prezentaţi rezolvările problemelor.
I. La ce depărtare de o lentilă convergentă cu distanţa focală de 0,1 m trebuie aşezat un
obiect, pentru a obţine o imagine a obiectului de 5 ori mai mare? (3 puncte)
II. Un obiect luminos cu înălţimea de 6 cm este aşezat la o distanţă de 24 cm de o lentilă
divergentă cu distanţa focală de 18 cm, perpendicular pe axa optică principală a acestuia. Să se afle
mărimea imaginii, distanţa imagine-lentilă şi mărirea liniară. (6 puncte)
5. Construieşte imaginea obiectului în lentila dată şi caracterizează imaginea obţinută.
(5puncte)

F F
F

6. Enumeraţi cel puţin cîte 4 aplicaţii ale mărimilor studiate în capitolul „Optica” în
următoarele domenii: (6 puncte)
Transport Medicină Agricultură
- - -
- - -
- - -
- - -

7. Propuneţi planul unui experiment pentru a determina distanţa focală a lupei. (6 puncte)
- Numeşte utilajul necesare;
- Descrie modul de lucru şi stabileşte formula de calcul a distanţei focale;
- Reprezintă schematic montajul experimental;
- Caracterizează imaginea obţinută.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

31
Puncta 1 2-4 5-8 9-11 12-16 17-21 22-25 26-29 30-33 34-35
j

Bibliografia:

1. I. Botgros, V. Bocancea: „Fizică, manual pentru clasa a IX-a”, Editura Cartier,

2010.

2. M. Marinciuc, V. Gheţu: „Fizică 8”, Editura Ştiinţa, 2003.

3. I. Botgros, V. Bocancea: „Fizică VIII” Editura Cartier, 2003.

4. M. Marinciuc, V. Gheţu: „Culegere de probleme Fizică clasele VIII - IX”,

Editura Ştiinţa, 2004

5. I. Botgros, V. Bocancea: „Ghidul profesorului Fizică VIII” Editura Cartier,

2003.

6. V. Bocancea, V. Ciuvaga: „Teste de autoevaluare pentru elevii cl. a VIII-a – a

IX-a”, Editura Cartier, 2008.

7. T. Iacubiţchi, A. Sîrghi: „Teste pentru clasele a VI-a –a a IX-a”, Editura Ştiinţa,

2004.

32