Siruri si serii

SIRURI SI SERII

n n 1 n
 1  1  1
1. Exercitiul 1 Fie sirurile cu termenii u n  1   , a n  1   si v n   2   .
 n  n  n
Estimati monotonia sirului (u n ) nN calculând primii 1000 de termeni.

2. Estimati monotonia sirului (a n ) nN calculând primii 1000 de termeni.

3. Estimati monotonia sirului (v n ) nN calculând primii 100 de termeni.

4. Estimati marginirea sirului (u n ) nN comparând termenii sai cu termenii sirului

n 1
 1
a n  1   . Evaluati diferentele a n  u n .
 n

5. lim u n  e. Determinati rangul n0 de la care diferenta intre termenii sirului (u n ) nN

n 

si limita sa, e, este mai mica decât   0.005.

Indicatii.
(1-3) Pentru estimarea monotoniei sirurilor (u n ) nN , (a n ) nN si (v n ) nN organizati
calculele în foaia de calcul ca în tabelul de mai jos.
Valorea curenta a Termenul general un Termenul general an Termenul general vn

indexului n

1 Formula 1 Formula 2 Formula 3

Autofill Autofill Autofill
n
Formula 1: =POWER(1+1/adresa index curent n; adresa index current n);
Formula 2: =POWER(1+1/adresa index curent n; adresa index current n+1);
Formula 3: =POWER(2+1/adresa index curent n; adresa index current n)

(4) Daca (u n ) nN monoton crescator, (a n ) nN monoton descrescator si

lim(a n  u n )  0  lim a n  lim u n  l.
n 8 n 8 n 8
Verificati numeric propozitia demai sus introducând în foaia de calcul Excel o formula de
forma
=adresa termen general a n - adresa termen general u n ,
pentru n = 1, 2, ..., 100, 200, . . . , 1000.

(5) lim u n  e  e  R, n0  N : n  n0 , u n  e  e . Evaluati diferentele u n  e printr-o

n

formula de calcul Excel de forma

=ABS(adresa termenului de rang n - EXP(l)),
pentru n = 1, 2, ..., 100, 200, . . . , 1000.
 n3
Exercitiul 2 Fie seria S   . Verificati numeric, prin implementare intr-o foaie
n 1 n!

de calcul Excel, ca seria S are limita 5e. Determinati valoarea rangului n0 pentru care
diferenta dintre suma seriei si limita sa este mai mica decât   10 .
10
Indicatii. n3
un 
Termenul general al seriei n!
 n
k3
Sirul sumelor partiale S n   .
k 1 k!

5e  S n  5e  e  R, n0  N : n  n0 , S n  e  e.
Seria tinde la limita

Organizati calculul în foaia de calcul Excel ca în tabelul de mai jos.

Valoarea curenta a Termenul general Suma partiala de Sn-5e

indexului n al seriei, un rang n, Sn

1 Formula 1 Formula 2 Formula 3

AutoFill AutoFill AutoFill
n
Formula 1: =POWER(adresa n curent;3) / FACT(adresa n curent)
Formula 2: =SUM(adresa termenului calculat u1: adresa termenului calculat u1).
Se
fixeaza adresa liniei de pornire pentru ca suma sa înceapa mereu de la primul
termen.
 Exemplu: =SUM(B$2:B2).

 Formula 3: =ABS(adresa Sn-EXP(1)).

Se urmaresc valorile din ultima coloana pâna la prima valoare mai mica decât 10-10. Se
citeste valoarea corespunzatoare a indexului n din prima coloana.

 1
Exercitiul 3 Fie seria S   ln1  . Sa se studieze numeric prin implementare într-

n 1 n
o foaie de calcul Excel divergenta seriei, S   . Verificati ca sirul sumelor partiale
( S n ) n 1 tinde “incet” spre +oo. Realizati calculul pâna la valoarea indexului n = 10 8 .

Indicatii.
Calculati formal, pe hârtie, expresia sumei partiale de rang n.

n 
 ln 1 
1   1 
Sn  ; ln 1    ln(1  k )  ln k
k 1  k   k 

(verificati prin calcul)

 S n  ln(1  k )  . (verificati prin calcul scrind toti termenii sumei

partiale de rang n si facând reducerile necesare)

Generati în foaia de calcul Excel valorile indexului n astfel: 1,..., 10, 20, ...100, 200,
1000, 2000, ..., 10 000, 20 000, ... 100 000, 200 000, ... 1 000 000, 2 000 000, ... 10
000
000, 20 000 000, ..., 100 000 000.
Organizati calculul în foaia de calcul Excel ca si în tabelul de mai jos.

Valoarea curenta Termenul general Suma partiala de rang n, Sn

a indexului n al seriei, un

1 Formula 1 Formula 2
AutoFill AutoFill
n

 Formula 1: =Ln(1+1/adresa indexului n)

 Formula 2: =SUM(adresa termenului calculat u1: adresa termenului calculat u1).

Se fixeaza adresa liniei de pornire pentru ca suma sa înceapa mereu de la primul
termen.
Exemplu: =SUM(B$2:B2).
Observând ultima coloana se remarca faptul ca termenii sirului sumelor partiale de rang n
nu cresc pe masura valorii indexului curent, n.
Exercitiul 4 Sa se verifice numeric prin implementare într-o foaie de calcul Excel ca seria
8
xn
de puteri  converge spre functia ex în intervalul de convergenta R.
n  0 n!
Indicatii. Termenul general al seriei este
xn
un  .
n!
 8
xn 8
xn
lim   e x  lim   e  0, x  R. Se va considera un subinterval al
n 8
n 0 n! n 8
n  0 n!

intervalului de convergenta, I = [-10, 10] în care se ia o diviziune de puncte cu x  1.

Organizati calculele în foaia de calcul dupa modelul de mai jos.
 n 0 1 2 3 4 5 ... 10 11 12 13 .. .45 46 47 48 49 50 ... Evaluarea limitei
x (oricâte valori; se genereaza prin serie de valori)

-10 Formula 1 = se calculeaza termenii seriei m, ...Un, Formula 2

relativ la fiecare valoare a variabilei x el. AutoFill AutoFill
10
 AutoFill  
Formula 1: =POWER(adresa x; adresa n)/FACT(adresa n).
Atentie! Nu uitati sa fixati adresele care nu trebuie sa varieze atunci când aplicati
comanda AutoFill: linia valorilor lui n si coloana valorilor lui x.
Formula 2: =ABS(SUM(adresa u1:adresa un)-EXP(adresa x)).
Exercitiul 5 Sa se verifice numeric prin implementare într-o foaie de calcul Excel ca
8
xn
seria de puteri  (1)
n 1
converge spre ln(1+x) în intervalul de convergenta (-1, 1)
n 1 n

Indicatii. Folsiti acelasi algoritm ca si la exercitiul 4. Considerati 6 valori pentru x:

 valori în interiorul intervalului de convergenta, una negativa, una pozitiva,
x = -0.5 si x = 0.7;
 2 valori negative în afara intervalului de convergenta x = -2 si x = -30;

 2 valori pozitive în afara intervalului de convergenta x = 7 si x = 42.