Sunteți pe pagina 1din 6

test de evaluare optică geometrică

61.Unghiul de deviație minimă intr-o prismă


este: 66. Pentru a vedea obiectele situate in
A. Dmin=2i – A apropierea ochiului:
B. Dmin= A-2i A. Razele de curbură ale cristalinului
C. Dmin= 0 cresc;
Dmin= A – i B. Convergența cristalinului creste;
D.
C. Convergența cristalinului scade;
E. Dmin= i+A
D. Convergența cristalinului nu se
modifică;
62. Dispersia luminii intr-o prismă se E. Razele de curbură ale cristalinului
datorează: pot să scadă sau să crească, în
A. Mediului prismei care are indici de funcție de mărimea obiectului.
refracție diferiți pentru culori diferite
B. Fenomenul de refracție multiplă a 67.Dispersia luminii constă în:
unei raze de lumină A. Ocolirea de către lumină a
C. Fenomenul de suprapunere a mai obstacolelor de dimensiuni
multor raze de lumină comparabile cu lungimea de undă;
D. Mediul prismei are același indice de B. Obtinerea unui fascicul divergent
refracție pentru culori diferite dupa refractia luminii printr-un
E. Fenomenul de reflexie multiplă a sistem afocal;
unei raze de lumină. C. Obținerea unui fascicul divergent
după refractia luminii printr-o lentila
63. Fie un microscop cu f ob = 1 mm, f oc= 5 cm divergentă;
si intervalul optic e= 4 cm. Precizati care este D. Variația indicelui de refractie cu
grosismentul: lungimea de unda a undei
A. 33 B. 100 C. 200 D. 50 E. 125 luminoase;
E. Variația unghiului de refractie in
64. Se alcătuiește un sistem afocal dintr-o funcție de unghiul de incidență.
lentilă divergentă L1 și una convergentă L2.
In această situatie: 68. Grosismentul microscopului:
A. nu se poate alcătui un sistem afocal, având A. Reprezinta inversul puterii
una din lentile divergentă microscopului;
B. nu se poate construi un sistem afocal, B. Reprezinta inversul distantei focale a
având prima lentilă divergentă ocularului;
C. nu contează distanțele focale C. Reprezinta inversul distantei focale a
D.|f 1|< f 2 obiectivului;;
E. |f 1|> f 2 D. Se masoara in m−1;
E. Este adimensional.
65. O persoană suferind de miopie nu poate
vedea clar obiectele situate la distanțe mai 69. Un om privește o piatră aflată pe
mari de 80 cm de ochi. Ce convergență fundul unui bazin plin cu apă (n=4/3), de
trebuie să aibă lentilele unor ochelari, care să adâncime h= 1 m. Privită sub incidență
permită persoanei in cauză să distingă clar normală, piatra pare mai ridicată față de
obiectele situate departe de ochi? fundul bazinului cu:
A. C= 2,5 δ A. 0,18 m
B. C= -2,5 δ B. 0,12 m
C. C= 1,25 δ C. 0,25 m
D. C= -1,25 δ D. 0,13 m
E. C= -1,75 δ E. 0,5 m.

1
Profesor Laura Necuță
test de evaluare optică geometrică

C. 5δ
D. 7,5δ
70. Indicele de refracție al unei prisme având
0 E. 5,5 δ
unghiul de deviație minimă d min ¿ 30 și
75. O lentilă simetrică cu convergența de 1
unghiul prismei A= 600 este: dioptrie și indicele de refracție 1,5:
A. √3 1. Este divergentă
B. √2 2. Formează doar imagini virtuale


2 3. Corectează miopia
C.
3 4. |R|=1 m
D. √ 3/ √ 2 76. Despre trecerea razelor de lumină printr-
E. √ 2/¿ 2 ¿ o lamă cu fețe plan-paralele este adevărat că:
71. Convergența unei lentile menisc 1. raza de lumină emergentă este paralelă cu
divergente din sticlă cu indicele de refracție raza incidentă
2. obiectele privite prin lama cu fețe plan-
n= 1,5 și ale cărei raze de curbură sunt de 25
paralele apar deplasate
cm și 50 cm este:
3. raza de lumină emergentă este coplanară cu
A. 2 m−1 raza incidentă
B. -1 m−1 4. în orice condiții, o lamă cu fețe plan-
paralele provoacă reflexia totală a luminii
C. -0,25 m−1
incidente
D. -2,5 m−1
E. 1,72 m−1 77. Despre corecția defectelor de vedere,
72. Distanța între focarul imagine al este adevărat că:
obiectivului și focarul obiect al ocularului 1. miopia se corectează cu lentile sferice
unui microscop având grosismentul G=150, convergente
distanța focală a obiectivului f ob=2 mm și 2. hipermetropia se corectează cu lentile
distanța focală a ocularului f oc=5 cm este: sferice divergente
3. astigmatismul se corectează cu lentile
A. e=80mm,
B. e=60mm, sferice divergente
C. e= 40mm, 4. prezbitismul se corectează cu lentile sferice
D. e= 70 mm, divergente
E. e=50 mm
73. O lamă cu feţe plan paralele din sticlă 78. Se consideră o lentilă din sticlă (n=1,5),
(nsticla = 2) se află în aer ( naer ≅ 1). O rază biconcavă, simetrică, aflată în aer.
de lumină trece din aer în sticlă sub unghiul Următoarele afirmații sunt adevărate:
de refracţie r = 30° . Unghiul sub care iese 1. lentila este convergentă
raza de lumină în aer este: 2. lentila este divergentă
A. 15° 3. lentila are convergența nulă
B. 30° 4. lentila formează imagini virtuale ale
C. 45° obiectelor reale
D. 60°
E. 90 79. Se consideră un sistem afocal format din
74. O lentilă biconvexă din sticlă (nsticla = două lentile convergente subțiri, prima
1,5) are razele de curbură de 0,5 m, respectiv lentilă având distanța focală 10 cm, iar cea
20 cm. Convergenţa lentilei este: de-a doua de 20 cm. Următoarele afirmații
A. 2δ sunt adevărate:
B. 3,5δ 1. distanța focală a sistemului este infinită
2. mărirea transversală a sistemului este 0,5

2
Profesor Laura Necuță
test de evaluare optică geometrică

3. distanța dintre centrele optice ale lentilelor 84. Fie o lentilă subțire, sferică și convergentă
este de 30 cm având C=10 dioptrii. Următoarele afirmații
4. Convergenșa sistemului este de 15 dioptrii sunt adevărate:
80. O persoană poate citi dacă ține cartea la 1. lentila nu poate face parte dintr-un sistem
cel puțin 1 m față de ochi. Următoarele afocal
afirmații sunt corecte: 2. lentila va forma întotdeauna imagini reale
1. această persoană suferă de hipermetropie ale obiectelor reale
sau prezbitism 3. acest tip de lentilă se recomandă pentru
2. imaginea obiectelor situate la mai mult de 6 corecția miopiei
m se formează pe retină 4. distanța focală a lentilei este de 10 cm.
3. pentru a putea citi ținând cartea la 0,25 m
de ochi, persoanei i se recomandă lentile 85. Despre sistemul convergent al ochiului se
sferice convergente cu convergența de 3 poate afirma că:
dioptrii 1. distanța față de obiect este fixă
4. corecția vederii se face cu lentile sferice 2. suma dintre distanța față de obiect și față
divergente de imagine este constantă
3. convergența totală este variabilă datorită
81. O prismă optică situată în aer are unghiul corneei
A= 60°. O rază de lumină este incidentă pe 4. distanța față de imagine este fixă.
prismă sub unghiul i corespunzător deviației
minime δ min=60°. Următoarele afirmații sunt 86. Unghiul de deviație minimă al unei raze
adevărate: de lumină care traversează prisma se
1. i=60° produce atunci când:
2. r=45° 1. unghiul de refracție este egal cu unghiul
3. r=30° prismei
4. indicele de refracție al prismei este 4/3 2. unghiul de incidență este egal cu unghiul de
emergență
82. Mărirea transversală a unei lentile subțiri, 3. unghiul de emergență este egal cu 90°
convergente, în fața căreia se află un obiect 4. unghiul de refracție este egal cu jumătatea
real, este β=−2 . Următoarele afirmații sunt unghiului prismei
adevărate:
1. imaginea este dreaptă și de două ori mai 87. Un obiect de mici dimensiuni este plasat
mare decât obiectul astfel încât să fie în contact cu fața convexă a
2. imaginea este inversată și de două ori mai unei lentile plan-convexe din sticlă, aflată în
mare decât obiectul aer. Despre imaginea acestui obiect formată
3. imaginea este inversată și de două ori mai prin lentilă este adevărat că:
mică decât obiectul 1. este dreaptă
4. imaginea este reală 2. este reală
3. are o dimensiune mai mare sau cel mult
83. Referitor la microscopul optic egală cu cea a obiectului
următoarele afirmații sunt adevărate: 4. este formată de cealaltă parte a lentilei față
1. imaginea formată de obiectiv este reală și de obiect.
mărită
2. imaginea formată de ocular este virtuală și 88. Despre trecerea unei raze de lumină
dreaptă printr-o lamă subțire cu fețe plan-paralele,
3. ocularul este o lupă confecționată din sticlă, aflată în aer, este
4. imaginea formată de ocular se află în planul adevărat că:
focal imagine al ocularului 1. trecerea razei este însoțită de cel puțin
două refracții
2. trecerea razei est însoțită de cel puțin două
reflexii

3
Profesor Laura Necuță
test de evaluare optică geometrică

3. raza emergentă este paralelă cu raza 3. 0,2


incidentă pe lamă 3
4. deplasarea razei emergente față de cea 4.
2
incidentă depinde de grosimea lamei.

89. Aberațiile cromatice apărute în urma


producerii imaginii de către o lentilă 94. În ochiul normal:
convergentă din sticlă se datorează: 1. imaginea unui obiect aflat la o distanță mai
1. fenomenului de refracție mare de 25 cm de ochi se formează clară pe
2. fenomenului de reflexie retină indiferent de poziția obiectului;
3. fenomenului de interferență 2. convergența ochiului se modifică în funcție
4. fenomenului de dispersie de poziția obiectului
3. convergența ochiului crește atunci când un
90. Un sistem optic centrat format din două obiect îndepărtat se apropie de ochi;
lentile este un sistem afocal dacă: 4. convergența ochiului este minimă atunci
1. focarul obiect al primei lentile coincide cu când obiectul se află la o distanță mai mare de
focarul obiect al celei de-a doua lentile 6 m de ochi.
2. focarul obiect al primei lentile coincide cu
focarul imagine al celei de-a doua lentile 95. Despre procesul de reflexie totală este
3. focarul imagine al primei lentile coincide cu adevărat că:
focarul imagine al celei de-a doua lentile 1. se poate produce doar dacă mediul din care
4. focarul imagine al primei lentile coincide cu provine lumina este mai refringent
focarul obiect al celei de-a doua lentile 2. se produce doar dacă unghiul de incidență
este mai mic sau egal cu unghiul limită
91. Pentru un sistem afocal format din două 3. are loc numai dacă unghiul de incidență
lentile sferice subțiri convergente, având este mai mare decât unghiul limită
distanțele focale f 1 și f 2 este adevărat că: 4. se poate produce doar dacă mediul din care
1. mărirea transversală este β=−f 2 /f 1 vine lumina este mai puțin refringent.
2. distanța focală este f 1 ∙ f 2
3. distanța dintre lentile este f 1 + f 2 96. Despre un sistem afocal este adevărat că:
4. nu se poate forma un sistem afocal din A. are mărirea liniară β dependentă de poziția
două lentile convergente obiectului;
B. poate fi format numai din lentile convergente
92. Un hipermetrop vede bine obiectele C. poziția focarului imagine al primei lentile
coincide spațial cu poziția focarului obiect al
situate la 1,25 m de ochi. Ca să poată citi
celei de-a doua;
ținând cartea la distanța de 25 cm are nevoie
D. un fascicul paralel cu axul optic principal va
de ochelari cu:
deveni convergent sau divergent, în funcție de
1. convergență pozitivă tipul celei de-a doua lentile, după ce străbate
2. convergența C=3,2 dioptrii sistemul;
3. distanța focală f=31,25 cm E. mărirea sa liniară nu depinde de
4. convergență negativă convergențele lentilelor componente.

93. Pe o prismă având unghiul A=45°cade 97. Se consideră un sistem optic centrat
perpendicular pe prima față o rază de format din două lentile alipite, în aer, având
lumină. Știind că după refracția pe a doua convergențele 5 δ și -10 δ . Dacă sistemul
față raza de lumină este deviată cu 15°, rămâne în aer, se poate afirma că:
indicele de refracție al prismei este: A. sistemul se comportă ca o lentilă
1. subunitar convergentă, cu distanța focală 10 cm.
2.
√6 B. sistemul se comportă ca o lentilă divergentă
2

4
Profesor Laura Necuță
test de evaluare optică geometrică

C. imaginea unui obiect real prin acest sistem


este reală și răsturnată
D. un fascicul paralel cu axul optic principal va
părăsi sistemul tot paralel cu axul optic principal
E. un fascicul paralel va deveni convergent după
ce străbate sistemul.

98. Secțiunea principală a unei prisme cu


reflexie totală, care permite devierea luminii
cu 90°, este:
A. un triunghi echilateral
B. o lamă cu fețe plan-paralele
C. un triunghi oarecare
D. un triunghi dreptunghic cu un unghi de 30°
E. un triunghi dreptunghic isoscel.

99. O rază de lumină se deplasează prin vid


cu viteza c. Ea intră într-un mediu optic
transparent cu indicele de refracție n=2.
Despre viteza v a luminii în acest mediu este
adevărat că are valoarea:
A. v=c
B. v=c/2
C. v=2c
D. v=c 2
E. v=√ c

100. Pentru a vedea clar obiectele situate în


punctul proximum este adevărat că:
1. scad razele de curbură ale cristalinului
2. crește convergența ochiului
3. distanța dintre centrul optic al cristalinului
și retină rămâne nemodificată
4. crește indicele de refracție al cristalinului.

5
Profesor Laura Necuță
test de evaluare optică geometrică

6
Profesor Laura Necuță

S-ar putea să vă placă și