Program postuniversitar de educaţie permanentă de iniţiere

„Testare şi prescripţie în optometrie”

BAZELE OPTOMETRIEI
Test final pentru evaluarea cunoştinţelor

1. Vederea ca proces reprezintă:

a) simţul care permite perceperea imaginilor
b) transmiterea corectă a imaginii prin nervul optic
c) capacitatea individului de a înţelege ceea ce vede
d) transformarea energiei luminoase în energie electrică a ţesutului nervos

2. Cele două lentile naturale ale ochiului sunt:

a) corneea şi cristalinul
b) irisul şi cristalinul
c) cristalinul şi retina
d) corneea şi coroida

3. Celulele cu conuri:
a) au rol în identificarea formelor şi culorilor
b) au rol în vascularizarea structurilor intraoculare
c) au rol în vederea în lumină slabă
d) au rol în reglarea fluxului de lumină

4. Corneea reprezintă:
a) un lichid incolor care conţine circa 98% apă, secretat la nivelul camerei posterioare
b) o membrană transparentă, sferică, ce acoperă partea anterioară a ochiului
c) extensia sistemului nervos central la nivelul ochiului
d) o lentilă biconvexă transparentă, nevascularizată (a doua lentilă naturală a ochiului)

1
5. Radiaţia vizibilă cu cea mai mică lungime de undă este:
a) radiaţia roşie
b) radiaţia violetă
c) radiaţia galben-verde
d) radiaţia albastră

6. La trecerea luminii printr-o prismă, imaginile:

a) par deviate spre vârful prismei
b) par deviate spre baza prismei
c) nu se mai observă
d) nu sunt deviate

7. Un obiect este plasat la 50 cm în faţa unei lentile subţiri a cărei putere focală
este de + 2,25 D. Care este distanţa la care se formează imaginea ?
a) 23,53 cm
b) 36,36 cm
c) 4,00 m
d) 57,14 cm

8. În situaţia ochiului emetrop, radiaţia roşie din componenţa unui fascicul de lumină albă
provenit de la infinit focalizează:
a) în faţa retinei
b) în spatele retinei
c) la periferia retinei
d) pe retină

9. Ambliopia reprezintă situaţia în care:

a) imaginea punctului de la infinit se formează pe retină fără acomodare
b) puterile refractive ale celor doi ochi nu sunt egale
c) semnalele provenite de la unul dintre cei doi ochi sunt suprimate la nivelul creierului
d) cristalinul este absent

10. Ochiul hipermetrop formează imaginea punctului de la infinit:

a) în faţa retinei
b) în spatele retinei
c) pe retină
d) diferit în funcţie de meridian
2
11. Punctul remotum al ochiului reprezintă:
a) cel mai îndepărtat punct pe care ochiul îl vede clar fără acomodare
b) punctul de la infinit
c) cel mai apropiat punct pe care ochiul îl vede clar cu acomodare maximă
d) focarul imagine al lentilei

12. Atunci când ochiul este miop sau hipermetrop pe toate meridianele, vorbim despre:
a) astigmatism simplu
b) astigmatism mixt
c) astigmatism variabil
d) astigmatism compus

13. Lentila concavă:

a) nu modifică dimensiunea imaginii
b) măreşte imaginea
c) micşorează imaginea
d) modifică poziţia imaginii

14. O lentilă torică are puterea de + 0,5 D pe un meridian principal şi + 2,00 D pe celălalt
meridian principal. Care este valoarea puterii cilindrice ?
a) + 1,25 D
b) + 1,50 D
c) + 2,00 D
d) + 2,50 D

15. Conform regulii transpoziţiei, prescripţia + 2,50 DS + 1,25 DC x 120 devine:

a) - 3,75 DS - 1,25 DC x 120
b) + 3,75 DS - 1,25 DC x 120
c) - 3,75 DS - 1,25 DC x 030
d) + 3,75 DS - 1,25 DC x 030

16. Acomodarea reprezintă:

a) modificarea puterii de refracţie a cristalinului
b) modificarea puterii de refracţie a corneei
c) modificarea diametrului deschiderii irisului
d) modificarea indicelui de refracţie al umorii apoase

3
17. Amplitudinea de acomodare reprezintă:
a) distanţa dintre punctul remotum şi punctul proxim, exprimată în metri
b) diferenţa dioptrică dintre punctul remotum şi punctul proxim
c) o fracţiune de 2/3 din diferenţa dioptrică dintre punctul remotum şi punctul proxim
d) inversa distanţei la care se află obiectul

18. Un subiect hipermetrop:

a) nu are nevoie de acomodare
b) face un efort de acomodare mai mic ca un subiect emetrop
c) face acelaşi efort de acomodare ca un subiect emetrop
d) face un efort de acomodare mai mare decât un subiect emetrop

19. Calculaţi acomodarea necesară pentru a focaliza un obiect aflat la 40 cm de ochi, în

absenţa compensării, în situaţia unui miop cu R = - 1,5 D.
a) – 4,00 D
b) – 1,00 D
c) + 1,00 D
d) + 4,25 D

20. Dacă un miop distinge cu claritate obiecte cuprinse între 50 cm şi 4 m, amplitudinea sa

de acomodare este egală cu:
a) – 2,25 D
b) – 1,75 D
c) + 1,75 D
d) + 2,25 D

Răspunsurile se vor trimite pe mail, la adresa: despina.optometrie@yahoo.com.