Program postuniversitar de iniţiere (ingineri)

BAZELE OPTOMETRIEI

Teste grilă

4. AMETROPIILE

4.1 Dacă imaginea punctului de la infinit se formează pe retină fără acomodare, se spune
că ochiul este:
a) emetrop
b) ametrop
c) hipermetrop
d) presbiop

4.2. Ochiul miop formează imaginea punctului de la infinit:

a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) diferit în funcţie de meridian

4.3. Ochiul hipermetrop formează imaginea punctului de la infinit:

a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) diferit în funcţie de meridian

4.4. Ochiul astigmatic formează imaginea punctului de la infinit:

a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) diferit în funcţie de meridian

1
4.5. Punctul remotum al ochiului reprezintă:
a) punctul de la infinit
b) cel mai îndepărtat punct pe care ochiul îl vede clar fără acomodare
c) cel mai apropiat punct pe care ochiul îl vede clar cu acomodare maximă
d) focarul imagine al lentilei

4.6. Atunci când ochiul este emetrop pe un meridian şi miop sau hipermetrop pe alt
meridian, vorbim despre:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism compus
c) astigmatism simplu
d) astigmatism mixt

4.7. Atunci când ochiul este miop pe un meridian şi hipermetrop pe alt meridian, vorbim
despre:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism compus
c) astigmatism simplu
d) astigmatism mixt

4.8. Atunci când ochiul este miop sau hipermetrop pe toate meridianele, vorbim despre:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism compus
c) astigmatism simplu
d) astigmatism mixt

4.9. Dacă meridianul mai puternic al ochiului este mai apropiat de orizontală,
astigmatismul se numeşte:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism direct
c) astigmatism invers
d) astigmatism oblic

4.10. Lentila concavă:

a) măreşte imaginea
b) micşorează imaginea
2
 c) nu modifică dimensiunea imaginii
d) modifică poziţia imaginii

4.11.Axa cilindrului reprezintă:

a) meridianul de putere minimă
b) meridianul de putere maximă
c) axa orizontală
d) axa verticală

4.12. O lentilă torică are puterea de +2,00 D pe un meridian principal şi +3,50 D pe celălalt
meridian principal. Care este valoarea puterii cilindrice ?
a) + 1,50 D
b) + 2,00 D
c) + 2,75 D
d) + 5,50 D

4.13. Conform regulii transpoziţiei, prescripţia - 2,00 DS + 1,00 DC x 060 devine:

a) - 2,00 DS - 1,00 DC x 060
b) - 2,00 DS - 1,00 DC x 120
c) + 2,00 DS - 1,00 DC x 120
d) - 1,00 DS - 1,00 DC x 150

4.14. Conform regulii transpoziţiei, prescripţia + 2,50 DS - 1,00 DC x 165 devine:

a) + 1,50 DS + 1,00 DC x 075
b) + 2,50 DS + 1,00 DC x 165
c) - 2,50 DS + 1,00 DC x 255
d) + 1,50 DS - 1,00 DC x 075

4.15. Ambliopia reprezintă situaţia în care:

a) imaginea punctului de la infinit se formează pe retină fără acomodare
b) puterile refractive ale celor doi ochi nu sunt egale
c) semnalele provenite de la unul dintre cei doi ochi sunt suprimate la nivelul creierului
d) cristalinul este absent

4.16. Dacă puterile refractive ale celor doi ochi nu sunt egale se vorbeşte despre:
a) anizometropie
b) afakie
c) hipermetropie
d) presbiopie

3
4.17. În situaţia absenţei cristalinului din poziţia sa firească se vorbeşte despre:
a) anizometropie
b) afakie
c) hipermetropie
d) presbiopie

5. PRESBIOPIA. ACOMODAREA

5.1. Acomodarea reprezintă:

a) modificarea puterii de refracţie a corneei
b) modificarea puterii de refracţie a cristalinului
c) modificarea diametrului deschiderii irisului
d) modificarea indicelui de refracţie al umorii apoase

5.2. Contracţia muşchiului ciliar conduce la:

a) rotirea globului ocular în orbită
b) fenomenul de lăcrimare
c) o putere de refracţie mai mică
d) o putere de refracţie mai mare

5.3. Un subiect hipermetrop:

a) face acelaşi efort de acomodare ca un subiect emetrop
b) face un efort de acomodare mai mare decât un subiect emetrop
c) face un efort de acomodare mai mic ca un subiect emetrop
d) nu are nevoie de acomodare

5.4. Adiţia:
a) are valoarea amplitudinii de acomodare
b) poate avea doar valori pozitive
c) poate avea atât valori pozitive cât şi negative
d) poate avea doar valori negative

4
5.5. Amplitudinea de acomodare reprezintă:
a) diferenţa dioptrică dintre punctul remotum şi punctul proxim
b) distanţa dintre punctul remotum şi punctul proxim, exprimată în metri
c) inversa distanţei la care se află obiectul
d) o fracţiune de 2/3 din diferenţa dioptrică dintre punctul remotum şi punctul proxim

5.6. Calculaţi acomodarea necesară pentru a focaliza un obiect aflat la 50 cm de ochi, în

absenţa compensării, în situaţia unui emetrop.
a) + 2,00 D
b) + 5,00 D
c) + 0,50 D
d) – 2,00 D

5.7. Calculaţi acomodarea necesară pentru a focaliza un obiect aflat la 40 cm de ochi, în

absenţa compensării, în situaţia unui miop cu R = -1,00D.
a) – 1,00 D
b) – 2,50 D
c) + 1,50 D
d) + 1,00 D

5.8. Calculaţi acomodarea necesară pentru a focaliza un obiect aflat la 80 cm de ochi, în

absenţa compensării, în situaţia unui hipermetrop cu R = + 2,00D.
a) – 1,25 D
b) + 0,75 D
c) + 2,00 D
d) + 3,25 D

5.9. Dacă un miop distinge cu claritate obiecte cuprinse între 20 cm şi 1 m, amplitudinea

sa de acomodare este egală cu:
a) - 1,00 D
b) + 1,00 D
c) + 5,00 D
d) + 4,00 D

5.10. Parcursul de acomodare al unui miop cu ametropie de - 2,50 D necompensată şi

amplitudine de acomodare de 7,50 D este cuprins în intervalul:
a) 10 cm...40 cm în faţa ochilor
5
 b) 10 mm...40 mm în faţa ochilor
c) 13,33 cm...40 cm în faţa ochilor
d) 40 cm în faţa ochilor...40 cm în spatele ochilor

5.11. Parcursul de acomodare al unui hipermetrop cu ametropie de + 1,25 D

necompensată şi amplitudine de acomodare de 3,75 D este cuprins în intervalul:
a) 40 cm...80 cm în faţa ochilor
b) 40 cm...80 cm în spatele ochilor
c) 80 cm în faţa ochilor...40 cm în spatele ochilor
d) 40 cm în faţa ochilor...80 cm în spatele ochilor

5.12. Conform curbei Donders, valoarea amplitudinii de acomodare medii pentru o

persoană aflată la vârsta de 60 de ani este egală cu:
a) 0D
b) 1D
c) 2D
d) 4D

Răspunsuri corecte:

4. Ametropiile
4.1.a; 4.2.a; 4.3.c; 4.4.d; 4.5.b; 4.6.c; 4.7.d; 4.8.b; 4.9.c; 4.10.b; 4.11.a; 4.12.a; 4.13.d ;
4.14.a; 4.15.c; 4.16.a; 4.17.b

5. Presbiopia. Acomodarea
5.1.b; 5.2.d; 5.3.b; 5.4.b; 5.5.a; 5.6.a; 5.7.c; 5.8.d; 5.9.d; 5.10.a; 5.11.d; 5.12.b