Program postuniversitar „Proceduri şi echipamente de investigare optometrică prin

testare şi prescripţie”

BAZELE OPTOMETRIEI

Teste grilă

3. SISTEMUL OPTIC OCULAR

3.1. Elementul analizorului vizual care prezintă cea mai mare putere refractivă este:
a) umoarea apoasă
b) umoarea vitroasă
c) corneea
d) cristalinul

3.2. La nivelul suprafeţei anterioare a corneei, puterea refractivă are o valoare medie de:
a) 60 D
b) 42,5 D
c) 18 D
d) 70 D

3.3. La nivelul cristalinului, puterea refractivă are o valoare medie de:

a) 60 D
b) 42,5 D
c) 18 D
d) 70 D

3.4. În situaţia ochiului emetrop, radiaţia albastră din componenţa unui fascicul de lumină
albă provenit de la infinit focalizează:
a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) la periferia retinei

1
3.5. În situaţia ochiului emetrop, radiaţia roşie din componenţa unui fascicul de lumină albă
provenit de la infinit focalizează:
a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) la periferia retinei

3.6 „Ochiul simplificat” are o putere totală de:

a) + 22 D
b) + 42 D
c) + 60 D
d) + 64 D

4. AMETROPIILE

4.1. Dacă imaginea punctului de la infinit se formează pe retină fără acomodare, se spune
că ochiul este:
a) emetrop
b) ametrop
c) hipermetrop
d) presbiop

4.2. Ochiul miop formează imaginea punctului de la infinit:

a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) diferit în funcţie de meridian

4.3. Ochiul hipermetrop formează imaginea punctului de la infinit:

a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) diferit în funcţie de meridian
2
4.4. Ochiul astigmatic formează imaginea punctului de la infinit:
a) în faţa retinei
b) pe retină
c) în spatele retinei
d) diferit în funcţie de meridian

4.5. Punctul remotum al ochiului reprezintă:

a) punctul de la infinit
b) cel mai îndepărtat punct pe care ochiul îl vede clar fără acomodare
c) cel mai apropiat punct pe care ochiul îl vede clar cu acomodare maximă
d) focarul imagine al lentilei

4.6. Atunci când ochiul este emetrop pe un meridian şi miop sau hipermetrop pe alt
meridian, vorbim despre:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism compus
c) astigmatism simplu
d) astigmatism mixt

4.7. Atunci când ochiul este miop pe un meridian şi hipermetrop pe alt meridian, vorbim
despre:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism compus
c) astigmatism simplu
d) astigmatism mixt

4.8. Atunci când ochiul este miop sau hipermetrop pe toate meridianele, vorbim despre:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism compus
c) astigmatism simplu
d) astigmatism mixt

4.9. Dacă meridianul mai puternic al ochiului este mai apropiat de orizontală,
astigmatismul se numeşte:
a) astigmatism variabil
b) astigmatism direct
3
 c) astigmatism invers
d) astigmatism oblic

4.10. Ambliopia reprezintă situaţia în care:

a) imaginea punctului de la infinit se formează pe retină fără acomodare
b) puterile refractive ale celor doi ochi nu sunt egale
c) semnalele provenite de la unul dintre cei doi ochi sunt suprimate la nivelul creierului
d) cristalinul este absent

4.11. Dacă puterile refractive ale celor doi ochi nu sunt egale se vorbeşte despre:
a) anizometropie
b) afakie
c) hipermetropie
d) presbiopie

4.12. În situaţia absenţei cristalinului din poziţia sa firească se vorbeşte despre:

a) anizometropie
b) afakie
c) hipermetropie
d) presbiopie

Răspunsuri corecte:

3. Sistemul optic ocular

3.1.c ; 3.2.b; 3.3.c; 3.4.a; 3.5.c; 3.6.c

4. Ametropiile
4.1.a; 4.2.a; 4.3.c; 4.4.d; 4.5.b; 4.6.c; 4.7.d; 4.8.b; 4.9.c; 4.10.c; 4.11.a; 4.12.b
4