Anatomia globului ocular

Definitie
Globul ocular este sferic și are un diametru de 2,5 cm. Este situate într-o cavitate osoasă, numită
orbită. Este acoperit de trei tunici diferite(externa, medie si interna), fiecare având o funcție
specială.

Introducere
Ochiul reprezintă fereastra noastră catre lumea înconjurătoare. Când lumina ajunge la nivelul
ochiului, vine prima dată în contact cu corneea. Aceasta refractă lumina și îi permite să
conveargă în ochi înspre iris și pupilă.Irisul se va contracta sau destinde pentru a ajusta mărimea
pupilei, astfel reglând cantitatea de lumină care poate pătrunde în ochi. Odată trecută prin pupilă,
lumina ajunge la cristalin, care are capabilitatea de a focaliza obiecte aflate la diferite distanțe,
prin procesul de acomodare. Ochiul captează aceste raze şi le transformă în impulsuri nervoase
care vor fi transmise la creier. În acest fel putem "vedea" o imagine.
Dacă totul e în regulă, imaginea care se formează pe retină va fi clară. Dacă nu, ochiul va
prezenta un "defect de vedere", numit "defect de refracţie". Defectele de vedere cele mai întâlnite
sunt miopia, hipermetropia şi astigmatismul.
Imaginile transmise creierului de către ochi sunt bidimensionale, creierul le preia, le întoarce, le
suprapune și le combină obținând imagini tridimensionale.
Sistemul vizual este compus din 2 parti: ochiul si creierul. 80% dintre toate informatiile primite
de creierul uman sunt transmise de catre ochi.

Globul ocular este format din:

3 tunici sunt (de la exterior spre interior):
• tunica externă(fibroasa)
• tunica medie(vasculara)
• tunica internă(retina)
Medii refringente si transparente(de la exterior spre interior) sunt:
• corneea,
• cristalin
• umoare apoasa
• corpul vitros.
Anexe
De protectie:
conjunctiva
pleoape
gene
sprancene
glanda si caile lacrimale
De miscare
muschii extrinseci cu vasele de sange si nervii lor(6 muschi)

TUNICA EXTERNA A GLOBULUI OCULAR

Este o tunica fibroasa, compusa din:

 cornee,
sclerotica, iar intre ele o zona de tranzitie: limbul sclero-cornean

Corneea
Corneea, singura parte a corpului care-și ia oxigenul din aer, nu din sânge
Este o lentila convex-concava, lipsita de vase de sange, dar bogat inervata; subtire,prezinta
variatii ale grosimii;
Corneea proemină în partea anterioară a globului ocular și acoperă irisul, orificiul pupilar și
camera anterioară a globului ocular. Corneea are un rol fundamental în refracția oculară,
asigurând 45 dioptrii din puterea totală de 60 de dioptrii a ochiului.
Corneea - membrana transparenta a ochiului, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de protectie
si de mediu refringent, care nu se bazeaza pe aportul de sange. De doar 0.5 mm grosime la centru
si un mm la jonctiunea cu sclerotica (albul ochiului).
Reprezinta 1.3 din globul ocular si este un mediu refractiv foarte important; bariera pentru
infectii si traumatisme.
Indicele de curbura este de 7.8 mm.Interfata anterioara este eliptica , diametrul orizontal egal
11.7 mm si cel vertical de10.6 mm , fata posterioara fiind circulara cu diametrul de 11.7 mm.
Grosimea centrala de 520 µm si in periferie 630 µm.
Este alcatuita din cinci straturi:
-epiteliul corneean;
-membrana Bowmann;
-stroma corneana;
-membrana Descement;
-endoteliul corneean.

EPITELIUL CORNEAN
-reprezinta 10% din grosimea corneana, este un epiteliu stratificat(5-7 celule scuamoase
necheratinizate)Este de origine ectodermala . datorita metabolismului special aerobic si
anaerobicrefacerea lui este rapida se inlocuieste o data la 7 zile.

MEMBRANA BAZALA
–este alcatuita din membrana bazala a epitelului si membrana Bowman care este un strat subtire
din fibre de collagen. Este de origine ectodermala si nu se poate regenera.
STROMA CORNEANA
- reprezinta 80-90% din grosimea corneei, structura speciala a fost create in ideamentinerii
transparentei absolute necesara pentru functia ei de mediu refractive.Este de origine
mezodermala.

MEMBRANA DESCEMET
- este membrana pe care se sprijina endoteliul; electrono-microscopic estealcatuita de straturi
fine de colagen care cresc cu varsta (grosimea la nastere de 3-4µmiar la adult de 10-12 µm)Este
de origine mezodermica , nu este capabila de a se regenera.

ENDOTELIU CORNEAN
–este un singur strat de celule (500.000) poligonal 5/18 µm formand un mozaic vizibilla
microscopia speculara.perderea de celule cu varsta este compensate prin polimegantism si
migrarea de cellule din vecinatate.
Corespondența structurii și funcției corneei.

Stratul stroma este cel mai gros. Umplut cu cele mai bune plăci ale căror fibre sunt colagen.
Aranjamentul plăcilor este paralel cu cornul și unul cu celălalt, dar direcția fibrelor din fiecare
placă este diferită. Datorită acestui fapt, corneea durabilă a ochiului îndeplinește funcția -
protejează ochiul împotriva deteriorării. Dacă încercați să străpungeți corneea cu un bisturiu
care nu este ascuțit, atunci va fi destul de greu să faceți acest lucru.

Stratul epitelial are capacitatea de auto-reparare. Celulele sale sunt regenerate și chiar
cicatricea nu rămâne în locul leziunii. Și există o recuperare foarte rapidă - într-o zi. Epiteliul
anterior și posterior sunt responsabile pentru conținutul de lichid din stroma. Dacă integritatea
epiteliului anterior și posterior este compromisă, corneea își poate pierde transparența datorită
hidratării.
Invelișul lui Bowman, care nu are celule și dacă este deteriorat, cicatricile vor rămâne în mod
necesar.
Membrana lui Descemet este situată lângă endoteliu. Se compune, de asemenea, din fibre de
colagen, previne răspândirea microorganismelor patogene.
Endoteliul - un singur strat celular, hrănește și sprijină corneea, nu-i permite să se umfle. Nu
este un strat de regenerare. Cu cât persoana este mai în vârstă, cu atât este mai subțire stratul
de endoteliu. Nervul triplu asigură inervația corneei. Rețeaua vasculară, nervii, umiditatea în
camera anterioară, filmul lacrimal - toate acestea asigură alimentarea.

Sclerotica

Sclerotica este tunica externă a globului ocular, o membrană sidefie, mată, de natură conjunctivă,
slab vascularizată, având rol protector, fibroasă si perforată posterior de nervul optic. În partea
anterioară a globului ocular formează corneea transparentă.

Sclera(denumită și albul ochiului) este cea mai rezistentă membrană oculară; o membrană
fibroasă exterioară care se întinde de la cornee până la nervul optic.

Pe scleră se afișează cei 6 mușchi oculomotori ce controlează mișcările ochiului. Sclera are rolul
de a menține volumul, forma și tonusul globului ocular.

1. Compoziție: Sclera este alcătuită în principal din țesut conjunctiv dens, care conține
colagen și elastină. Aceste componente conferă rezistență și elasticitate.
2. Funcție: Sclera are rolul de a menține forma ochiului, de a-i oferi sprijin și de a proteja
structurile interne ale acestuia. De asemenea, este importantă pentru menținerea presiunii
intraoculare, care este esențială pentru sănătatea ochiului.
3. Vascularizație: Deși sclera este în general opacă, în unele zone poate exista o ușoară
vascularizație care contribuie la nutriția țesuturilor din interiorul ochiului. Aceste vase de
sânge pot crea aspectul de "sânge în ochi" atunci când sunt dilatate sau lezate.
 4. Culoare: Sclera este de obicei albă, dar poate varia în culoare în funcție de factori
genetici, etnie și vârstă. La unele persoane, sclera poate avea o ușoară nuanță galbenă sau
albastră.

Rol:

-protectie a continutului globului ocular in raport cu presiunea atmosferica,contractiile

musculare, socurile traumatice sau radiatiile luminoase;

-realizarea si mentinerea formei globului ocular;

-mentinerea tensiunii intraoculare si rol secundar in drena&ul umorii apoasepe calea uveo-
sclerala pin spatiul supracoroidian (25% din fuxul total de umor apos)

TUNICA MEDIE A GLOBULUI OCULAR

Cunoscută și sub numele de uvee sau tunica vasculară datorită numeroaselor vase de sânge pe
care le conține împreună cu pigmenți proveniți din retină, este formată din trei componente:
-coroida;
-corpul ciliar;
-irisul;
Această tunică este vasculară.
Ea are rol în menținerea temperaturii ochiului și ajută și la adaptarea la distanță și apropiere.

Irisul: este localizat anterior, între cornee și cristalin. Prezintă diferite culori, în funcție de
individ și este format din fibre musculare circulare și radiare cu rolul de a mări sau micșora
diametrul pupilei. Pupila reprezintă orificiul din centrul irisului cu rolul de a regla câtă lumină
pătrunde la nivelul ochiului.
Irisul prezintă două fețe: anterioară, colorată diferit și care are două zone, acestea fiind zona
ciliară (spre margine) cu un aspect striat și zona pupilară (spre centru) cu aspect neted și o față
posterioară care este de culoare brun-închis indiferent de culoarea feței anterioare, având raport
cu fața anterioară a cristalinului.

Corpul ciliar: delimitat anterior de iris și posterior de coroidă, este format din mușchii ciliari și
procesele ciliare. Pe mușchii ciliari se prinde ligamentul suspensor al cristalinului (ligamentul
Zinn), care, prin mișcările de contracție și relaxare a fibrelor mușchiului ciliar, modifică raza de
curbură a cristalinului în vederea focalizării imaginii pe retină. Procesele ciliare sunt reprezentate
de aproximativ 70-80 de ghemuri vasculare care au rol în producerea umorii apoase.

Coroida: mărginită anterior de ora serrata (porțiunea dintre retina vizuală și corpul ciliar unde nu
sunt receptori pentru vedere) și delimitată posterior de locul pe unde nervul optic părăsește
globul ocular, cunoscut sub numele de pata oarbă. Are rol în nutriția ochiului, datorită
vascularizației bogate pe care o are.
Aflarea sa este intre tunica externa si cea interna, retina. Aceasta este de culoare brun-închisă si
este bine vascularizata, in partea posterioara prezentand nervul optic. Spre partea anterioară,
aceasta se îngroașa, formând astfel corpul ciliar precum si ligamente care sustin cristalinul.
Coroida mai prezintă anterior irisul, care mai poarta popular și denumirea de "floarea ochiului".
Numeroasele vase de sange din puternica vascularizata coroida conduc la urmatoarele roluri :
 Rol nutritiv;
 Ajuta la reglarea temperaturii ochiului.
Coroida - Este tunica medie a globului ocular - Este puternic vascularizată - Are rol de hrănire a
globului ocular - Spre partea anterioară coroida se îngroaşă constituind corpul ciliar, alcătuit din
muşchi ciliari şi procese ciliare. - La partea anterioară a coroidei se găseşte irisul (floarea
ochiului).

Tunica internă a globului ocular

Numită și retina, este o membrană fotosensibilă deoarece conține receptorii vizuali și o parte din
neuronii care constituie calea de conducere a analizatorului vizual. Retina are două porțiuni:
retina oarbă (ora serrata) și retina vizuală.
Retina vizuală este partea care conține receptorii vizuali, cunoscuți sub numele de celule cu
conuri și celule cu bastonaș. Celulele cu conuri, în număr de 6-7 milioane, asigură vedea pe timp
de zi (diurnă) și colorată și sunt localizate cu prevalență în macula lutea (pata galbenă) aflată în
dreptul axului optic, și în fovea centrală (depresiune din centrul maculei lutea), aici ele fiind
singurele existente. Celulele cu bastonaș, în număr de aproximativ 125 de milioane, apar cu
prevalență către periferia retinei și au rol in vedea crepusculară și nocturnă, cunoscută drept
vedere scotopică.
Structural, retina este formată din 10 straturi celulare. De la interior la exterior, sunt reprezentate
de:
1. Membrana limitantă internă
2. Stratul fibrelor nervoase
3. Stratul celulelor ganglionare
4. Stratul plexiform intern
5. Stratul granular intern
6. Stratul plexiform extern
7. Stratul granular extern
8. Membrana limitantă externă
9. Stratul celulelor cu conuri și bastonașe
10. Stratul pigmentar epitelial
Camerele globului ocular

Globul ocular prezintă, pe lângă pereți, două camere (anterioară și posterioară) și medii
transparente sau refringente.
Camera anterioară a ochiului se găsește între fața posterioară a corneei și fața anterioară a
irisului iar camera posterioară se găsește între fața posterioară a irisului și fața anterioară a
cristalinului, ambele fiind umplute cu un lichid numit umoare apoasă.

Mediile refringente ale ochiului

Sunt mediile prin care lumina trece până ajunge la retină și sunt reprezentate de:
1. Umoarea apoasă: este un lichid transparent secretat de către procesele ciliare și umple
camera anterioară și cea posterioară a globului ocular.
2. Cristalinul: are forma unei lentile biconvexă, este transparent, nu prezintă vase de sânge
și are o consistență gelatinoasă, fiind învelit de o capsulă numită cristaloidă.
Cristalinul prezintă două fețe. Fața anterioară intră în raport cu peretele posterior al
camerei posterioare a ochiului, pe când fața posterioară intră în raport cu corpul vitros.
3. Corpul vitros: este delimitat posterior de retină și anterior de cristalin și corpul ciliar.
Este incolor, gelatinos, format din fibrocite, fibre de colagen și substanță fundamentală
(acid hialuronic)

Anexele globului ocular

1. Pleoapele: sunt în număr de două, una superioară și alta inferioară. Pleoapa superioară
este mai mare și mai mobilă decât cea inferioară, cu rol în protecția ochiului. Pe marginile
lor, ele prezintă gene, acestea fiind fire de păr scurte, groase și curbate, cu o densitate mai
crescută la nivelul pleoapei superioare.
2. Conjunctiva: este o membrană semitransparentă, subțire, care acoperă fața internă a
pleoapelor și fața anterioară a globului ocular, de asemenea cu rol de protecție al acestuia.
3. Aparatul lacrimal: format din canale lacrimale și aparatul secretor cu rol în umezirea
reflexă a ochilor.
4. Mușchii extrinseci: cu rol în realizarea mișcărilor ochiului, sunt reprezentați de:
 Mușchii drepți ai globului ocular (superior, inferior, intern, extern);
 Mușchii oblici ai globului ocular (mare și mic);
 Mușchiul ridicător al pleoapei superioare.