Protocol de consultatie:

1. Primul pas este Anamneza (o discutie intre specialistul optometrist si pacient). Ambii trebuie
sa fie asezati pe scaunele corespunzatoare din cabinetul de testare.

• Pasii de baza ai anamnezei:

a) Date subiect (nume, prenume si varsta)
b) Istoria vizuala personala (a purtat, de cat timp si data ultimului consult) daca acuitatea
vizuala de aproape impune efort, stari de greutate a ochilor sau durere la deschidere, intepaturi
oculare, daca avea senzatia de arsuri, usturime, nisip in ochi sau inrosirea ochilor, clipiri
frecvente, lacrimare abundenta sau daca uneori avea vederea/imaginea neclara. Daca pacientul
poate mentiona locul, de cand au aparut aceste simptome de roseata (daca sunt) si neclaritate
trebuie sa intrebam pacietul daca are accidente oculare, anumite probleme patologice sau daca a
luat anumite preparate sau medicamente care ii pot afecta vederea (citostatice), intrebam
pacientul daca are diabet sau probleme cu tensiunea.
c) Istoria vizuala familiala (daca are pe cineva in familie care poarta ochelari de vedere sau care
anumite probleme de sanatate legate de patologia globului ocular).
• Examenul analitic functional trebuie sa includa evaluarea proceselor de focalizare,
binocularizare si identificare.
• Testul obiectiv: Auto-refractometrie (de obicei la persoanele de peste 40 de ani setam
cilindrul pe “+”, iar la cele pana in 40 de ani pe “-”, sunt si unele exceptii, poate fi operat de
cataracta, de degenerescenta maculara).
• Test subiectiv monocular, apoi binocular
Verificam acuitatea vizuala pe fiecare ochi in parte la distanta. Incepem cu ochiul dominant.
De exemplu daca incepem cu ochiul drept, acoperim stangul (anuntam clientul ca are un ochi
acoperit, iar ochiul drept nu are nici o dioptrie, constatam ca pacientul vede cu O.D. 4/10 f.c.t.).

Incepem sa adaugam dioptrie pana reusim sa obtinem o acuitate vizuala, daca este posibil de
100%. Aceeasi operatiune o repetam si cu celalalt ochi. Descoperim ambii ochi si vedem
acuitatea vizuala cu corectie pe ambii ochi, ii mai scadem din dioptrie daca pacientul simte ca
literele sunt prea mari (marite) sau simte orice presiune sau disconfort, ameteala.
1.4.1.Verificam corectia finala in regim static si dinamic.
• Finisarea vederii binoculare cu testul rosu-verde cu polarizare
• Calcularea aditiei in functie de corectia finala la distanta si varsta pacientului
(conform tabelului Donders)
• Test subiectiv in vederea la aproape (putem face corectia cu fiecare ochi in parte sau
cu ambii ochi concomitent)
• Finisarea vederii binoculare cu testul rosu-verde.
Ar trebui sa vada la fel de bine si pe rosu si pe verde. La Hipermetropie poate verdea usor mai
clar pe verde, iar la Miopie usor clar pe rosu.
• Verificarea corectitudinii corectiei la aproape prin testarea vitezei de citire a
proxotipului.
• Pe reteta notam valorile acuitatii vizuale obtinute in urma corectiei (Ex. AVOD 9/10
cct,AVOS: 9/10 cct; AVAO:10/10 cct).
• Verificarea motricitatii oculare si a existentei Strabismului prin efectuarea de teste de
urmariri oculare.

• Inspectia vizuala preliminara se realizeaza cu ochiul liber sau cu ajutorul lampii stilou,
urmarindu-se urmatoarele: a) Forma capului
b)
Aspectul pleoapelor
c)
Frecventa clipirilor
d) Ptoza
pleoapei superioare
e)
Pozitia capului
f)
Exoftalmie/Enoftalmie
g)
Cornee (limpezime, acuratete)
h)
Miscari de Nistagmus
i) Culoare Iris
j)
Marimea pupilei/ egalitate
k) Reflex
pupilar la lumina
l) Depunere pe pleoapa
m) Conjunctiva (pterigion)
n) Conjunctiva (hemoragie, arsuri, nisip)
o) Debit lacrimal
p) Cristalin
• a) Masuram distanta interpupilara a pacientului, folosind o rigla milimetrica de mici
dimensiuni. Daca exista o asimetrie faciala vizibila DP se masoara separat la fiecare ochi in
parte (vom avea doua valori: 1) distanta de la pupila dreapta la centrul nasului
2) distanta de la pupila stanga la centrul nasului)
Daca nu exista o asimetrie a fetei, masuram distanta pupilara pentru ambii ochi
impreuna (aliniem capatul riglei marcat cu zero sub centrul pupilei stangi si
ducem pana in centrul pupilei drepte, putem inchide un ochi apoi celalalt, iar clientul va
privi intr-o singura directie. Putem marca acel loc unde se uita clientul cu un marker.
b) Daca clientul vrea ochelari bifocali, ii luam marcajele necesare,
adica avem grija ca pacientul si optometristul sa fie aproximativ la aceeasi inaltime,
asezati pe scaun. Masuram inaltimea pastilei de la marginea de jos a ramei
pana pana la linia de marcaj, la cei progresivi marcam centrele pupilare
ca si in cazul lentilelor subtiate cu o dioptrie foarte mare sau in cazul lentilelor
asferice(crucea).
• Compensarea aleasa trebuie sa fie cea mai buna pentru pacient/client, conteaza foarte mult
sa tinem cont de toate nevoile sale si cu ce se ocupa.
• In functie de nevoia suplimentara de un consult mai amanuntit si efectuarea un altor
examinari, octometristul poate trimite persoana la un medic oftalmolog care ii mai poate face si
ale teste: a) teste de vedere a culorilor (ishihara)
b) Keratometrie
c) Biomicroscopie de pol anterior.
d) Tonometrie .