Autorefractometria și keratometria sunt două tipuri de investigații oftalmologice care se

efectuează practic la orice examen oftalmologic simplu, rolul lor fiind acela de a depista
existența unui viciu de refracție și de a orienta medicul oftalmolog în prescripția ochelarilor și a
lentilelor de contact. Ele pot ridică suspiciuni asupra existenței unor afecțiuni corneene, de tipul
keratoconusului, situație în care trebuie completate cu investigații oftalmologice mai
complexe. Tonometria (determinarea tensiunii intraoculare) face parte și ea din examenul
oftalmologic de rutină. Există mai multe modalități de a o determina, cea mai riguroasă fiind cea
de contact, care presupune atingerea ochiului după administrarea prealabilă a unor picături
anestezice; da indicii importante în legătură cu boli severe, de tipul glaucomului

Autorefractometru

Microscopia speculară evaluează numărul, densitatea și structura celulelor endoteliale ale

corneei, adică stratul cel mai profund al acesteia, cu rol foarte important în menținerea
transparenței sale. Ea este efectuată în cadrul diferitelor forme de patologie corneană, în special
în distrofii, dar și înainte de operația de cataractă, întrucât la fiecare operație de cataractă se
pierde un anumit număr din aceste celule. Este foarte important să cunoaștem starea și numărul
lor preoperator. Nu este dureroasă și nu presupune atingerea ochiului.
http://oftasan.ro/microscopia-speculara/ -poza

Microscop specular

Topografia corneană este un examen care apreciază formă corneei și este utilă atât în detecția precoce,
cât și în urmărirea anumitor boli de tipul keratoconusului și în selecția pacienților pentru chirurgie
refractiva și urmărirea lor postoperatorie. Nu se atinge ochiul în momentul efectuării acestei investigații
oftalmologice și de asemenea nu este dureroasă.
Topograf

http://droftalmologista.com.br/exame-de-topografia-da-cornea/ -poza1

https://www.grupotico.pt/servicos/topografia-corneana/ -poza2

Biometria oculară se poate realiza atât prin contact, după anestezie cu picături, cât și non-contact. Este
folosită în special pentru a determina valoarea cristalinului artificial, ce urmează a se implanta în timpul
operației de cataractă sau în cazul chirurgiei refractive cristaliniene. De corectitudinea execuției
depinde, în general, valoarea viciului de refracție postoperator, în cataractă și chirurgie refractiva
intraoculară, fiind de asemenea posibil, tot cu ajutorul ei, că pacientul să aleagă dacă dorește să poarte
ochelari de distanță sau de citit după operația de cataractă cu implant de cristalin monofocal. O bună
biometrie, împreună cu o operație corect efectuată, permite o vedere fără ochelari la pacienții care
optează pentru cristaline artificiale multifocale.

http://oftasan.ro/biometria-oculara/ =link pt poza

Biometru ocular

Tomografia în coerentă optică (OCT) este o investigație oftalmologică foarte complexă, care

permite aprecierea structurilor retinei ce nu pot fi evaluate prin nicio altă metodă imagistică,
fiind extrem de utilă în cazul afecțiunilor retiniene, de tipul: degenerescenței maculare legate de
vârstă, retinopatiei diabetice, edemului macular, corioretinitei seroase centrale etc. În multe
dintre situațiile enumerate anterior există soluții terapeutice care presupun efectuarea unor
injecții intraoculare sau a chirurgiei vitreo-retiniene, atunci examenul OCT este necesar atât în
evaluare inițială, cât și posterapeutica/postoperatorie a pacienților. Este foarte utilă și în glaucom,
are rol atât în măsurarea grosimii (de ordinul micronilor), cât și în aprecierea structurilor nervului
optic. Este eficientă, atât în detecția riscului de a dezvoltă glaucom, cât și în diagnosticarea,
respectiv urmărirea acestei boli grave, care însă depistată la timp și tratată corespunzător, permite
conservarea nervului optic și deci a vedereii individului.

Există posibilitatea efectuării și OCT-ului de pol anterior, prin care evaluăm, starea corneei, fiind
foarte importantă examinarea în special după chirurgia refractivă, are rol în vizualizarea
interfeței; de asemenea a unghiului irido-cornean (în glaucomul cu unghi îngust sau după
efectuarea iridotomiilor), irisului etc.
http://novaoptic.assist.ro:32772/tomografia-coerenta-optica-oct -poza

Computer topograf

Examenul Pentacam, foarte modern și complex, analizează corneea, realizând corelații între diferiți
parametri (grosime, formă etc.). Este folosit curent în evaluarea pre și postoperatorie atât a
candidaților/pacienților pentru tehnicile chirurgicale refractive corneene, moderne, de tipul FemtoLASIK
și SMILE, cât și a pacienților suspecți sau diagnosticați deja cu keratoconus. Este de asemenea util în
evaluarea unghiului scleo-cornean, fiind indicată, că screening hipermetropilor mari, a celor cu risc de
închidere a acestui unghi, dar și în evaluarea glaucomului cu unghi îngust.
Topograf cornean pentacam

https://de.dotmed.com/listing/topographer/oculus/pentacam-hr/2399690

https://www.amaoptimex.ro/investigatii-oftalmologice-so/#

TESTE OPTOMETRICE

Testul nr. 1 – Oftalmoscopie – rolul acestui test este observarea transparenței mediilor optice
oculare, starea structurilor, aranjamentul optic al acestor structuri; se folosesc că dispozitive
oftalmoscopul electric, țintă departe, eventual oftalmoscop binocular indirect; iluminarea trebuie
să fie slabă în laborator. Pentru un ochi sănătos, structurile trebuie să fie normale, mediile optic
transparente, alinierea foveala stabilă și centrată pentru fiecare ochi.

Testul nr. 2 – Keratometria – scopul acestui test este evaluarea gradului de toricitate al corneei;
se utilizează autokeratometrul, iluminarea ambientală trebuie să fie normală.
Testul nr. 3 – Forie obișnuită în vederea aproape – are că scop evaluarea heteroforiei cu care s-a
obișnuit subiectul.

Testul nr. 3a – Forie obișnuită în vederea aproape – are că scop evaluarea heteroforiei cu care s-
a obișnuit subiectul în vederea aproape.

Testul nr. 4 – Skiascopie pentru vederea departe – are că scop evaluarea obiectivă a refracției
ochilor.

Testul nr. 5 – Skiascopie pentru vederea aproape – testul are că scop evaluarea capacității de
punere la punct pe obiecte din planul apropiat.

Testul nr. 6 – Skiascopia la 1 m – testul evaluează punerea la punct la distanță de 1 m.

Testul nr. 7 – Testul subiectiv (formulă de baza) – are că scop determinarea subiectivă a
compensării pentru vederea departe.

Testul nr. 8 – Foria indusă în vederea la distanță, de compensarea determinată la testul nr. 7  –
testul evaluează foria, dacă se folosește compensarea dată de testul nr. 7.

Testul nr. 9 – Aductie reală la distanță (convergență relativă pozitivă la distanță) – se evaluează
latitudinile și rezervele de fuziune în vederea la distanță.

Testul nr. 10 – Convergență la distanță (spargerea fuziunii în baza ex și recuperare) – testul are
că scop evaluarea latitudinilor și reyervelor de fuziune.

Testul nr. 11 – Abducție la distanță – testul are că scop evaluarea latitudinii și rezervei de
fuziune în vederea la distanță, în abducție.

Testul nr.12 – Forie verticală la ductiuni verticale la vederea la distanță – testul are că scop
evaluarea latitudinilor și rezervelor de fuziune pe verticală, în vederea la distanță.

Testul nr. 13b – Forie indusă de țintă apropiată, în cazul în care subiectul poartă compensarea
dată de testul nr.7 - scopul testului este evaluarea foriei în vederea aproape.

Testul nr. 14a – Cilindrii cruce (cil X), în vederea monoculara aproape – testul are că scop
determinarea compensării în vederea disociată, folosind cilindrul în cruce.
Testul nr. 14b – Cil X binocular în vederea aproape (test de fuziune) – are că scop evaluarea
compensării cilindrice.

Testul nr. 15b – Forie indusă de compensarea stabilită la testul nr.14b – scopul testului este de a
evalua foria indusă la testul anterior.

Testul nr.16a – Convergență relativă pozitivă – scopul testului este evaluarea convergenței
relative pozitive.

Testul nr. 16b – Rezervă pozitivă de fuziune – evaluează rezervă pozitivă de fuziune.

Testul nr. 17a – Convergență relativă negativă – testul are că scop evaluarea convergenței
relative negative, folosind compensarea „control”.

Testul nr. 17b – Rezervă negativă de fuziune – testul evaluează rezervă negativă de fuziune.

Testul nr. 18 – Forie și ductiune verticală în vederea aproape – scopul testului este evaluarea
foriei și ductiunii pe verticală.

Testul nr. 19 – Amplitudinea de acomodare – scopul testului este evaluarea amplitudinii de

acomodare.

Testul nr. 20 – Acomodarea relativă pozitivă – scopul testului este evaluarea acomodării relativ
pozitive.

Testul nr. 21 – Acomodarea relativă negativă – scopul testului este evaluarea acomodării relative
negative

Testul nr. 22 – Reflexul pupilar – testul are că scop verificarea echilibrului orto și pară-simpatic
la nivelul irisului.

Testul nr. 23 – Reflexul de compensare a mișcărilor corpului – cu ajutorul acestui test se

evaluează independența mișcărilor oculare față de mișcările capului și corpului.

Testul nr. 24 – Reflexul de versiune – scopul testului este evaluarea capacității de a menține
fixarea pe un obiect în mișcare.
Testul nr. 25 – Urmăriri oculare – testul evaluează calitatea mișcărilor de versiune, în direcțiile
principale.

Testul nr. 26 – Mișcarea ochilor în vederea aproape – se evaluează tendințele posturii

binoculare, în absența susținerii vederii binoculare, în vederea aproape.

Testul nr. 27 – Mișcarea ochilor în vederea departe - scopul testului este sondarea tendințelor
posturii binoculare în absența susținerii vederii simultane, în vederea la distanță.

Testul nr. 28 – Testul Worth – evaluează performanță vederii simultane în vederea aproape și
departe.

Testul nr. 29 – Perimetrie – testul are că scop evaluarea limitelor de sensibilitate ale câmpului
vizual.

Testul nr.30 – Campimetrie – scopul testului este determinarea sensibilității retinei, pe o zona de
25 de grade, în jurul foveei.

https://www.scrigroup.com/sanatate/Teste-optometrice31844.php