Sunteți pe pagina 1din 14

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA CABINETULUI DE OPTOMETRIE

1.1.

Dotarile necesare

Cabinetul de optometrie trebuie sa fie alcatuit din macar doua incaperi: Sala de primire si cabinetul de consultatie. Sala de primire a pacientilor trebuie sa aiba aspectul unei camere pentru invitati decat a unei camere profesionale. Mobilierul este preferabil sa fie din pal melaminat pentru o mai usoara intretinere si de asemenea este si mai ieftin. In camera trebuie sa existe scaune pentru o persoana dar si fotolii pentru trei persoane. Pentru copii este bine sa existe masute rotunde, scunde si scaune corespunzatoare destul de solide si asezate spre colturile camerei. Capacitatea salii de primire este de cca. de 8 locuri pentru un post de testare. In cabinetul de consultatii in primul rand trebuie sa existe echipamentul necesar pentru examenul initial: Oftalmoscop de mana; Oftalmoscop binoculat indirect; Disc Placido; Prisma variabila; Lampa stilou; Skiascop; Cilindru incrucisat; Lampa simpla.

Pentru examenul amanuntit este necesar un echipament complet care in general se compune din: Unit oftalmologic, avand in componenta:

Biomicroscop cu lampa cu fanta; Oftalmometru; Foropter; Proiector de teste; Oftalmoscop;


1

Skiascop; Lampa pentru iluminat; Refractometru vizual sau Autorefractometru; Polatest; Tablouri cu teste pentru aproape si pentru departe; Trusa de lentile pentru testare subiectiva; Echipament pentru campimetrie si Perimetrie; Teste pentru vedere in culori; Echipament pentru adaptometrie; Echipament pentru testarea sensibilitatii la contrast; Sinoptofor; Ambliofor; Teste de dislexie.

Ultimele sase echipamente mentionate sunt necesare numai intr-un laborator specializat pentru ambliopie si testarea aptitudinilor vizuale. Cabinetul de consultatii trebuie deasemenea sa il faca pe pacient sa fie degajat. Ideal ar fi lungimea salii sa fie de circa 7 metri, spatiul afectat trebuie sa asigure examinatorului posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului pacientului si sa poata fi rabatat spatarul scaunului pentru anumite examene specifice. Trebuie sa se asigure distanta standard de la pacient la tabloul de teste-5m. Echipamentul trebuie sa fie complet pentru genul de testare si aranjat ca pacientul sa faca minimul de deplasari. Din motive optice suprafetele echipamentelor trebuie sa fie de culoare inchisa sau mate, negre, gri inchis. Astfel se reduc reflexele pe suprafete, pacientul si examinatorul nu sunt jenati. Suprafetele cromate si culorile pastel, ca cele din spital se vor evita. Iluminarea in cabinetul de testare trebuie sa fie predominant, artificiala si cu intensitate controlabila. Este esential ca in camera sa se faca destul de intuneric, pentru a se putea folosi tehnici de oftalmoscopie indirecta adaptometrie, perimetrie in intuneric. De dorit ca pentru astfel de teste sa existe camera speciala. Accesul pentru examinator si pacient in cabinet trebuie sa se faca, daca se poate, pe usi diferite. Din sala de asteptare nu trebuie sa se vada interiorul cabinetului, cand usa acestuia este deschisa; ar fi necesar un coridor intre sala de asteptare si cabinet.
2

In cabinet trebuie sa existe si o chiuveta pentru spalarea mainilor examinatorului. Este necesar sa existe si o oglinda in cabinet pentru ca pacientii sa-si aranjeze parul si

hainele dupa terminarea testelor. In cabinetele in care se fac adaptari de lentile de contact oglinda serveste ca pacientul sa invete aplicarea acestor lentile pe ochi. In acest spatiu trebuie sa fie create, conditii pentru aspectarea corneei cu lampa cu fanta dupa ce s-a instilat floresceina, in lumina ultravioleta sau violet. Deasemenea, sala de receptie trebuie sa aibe aspectul unei camere pentru invitati, particulara sau de club, decat al unei camere profesionale. Mobilierul din aceasta camera este preferabil sa fie confectionat din materiale plastice deoarece se evita existenta alergenilor, se poate spala usor si este mai ieftin. Nu se recomanda mobilier cu crom pentru ca are aspect comercial si este rece. In camera trebuie sa existe scaune pentru o persoana dar si fotolii sau canapele.

1.2. Teste optometrice


Examenul analitic functional al ochiului uman, trebuie sa includa atat evaluarea procesului de focalizare cat si a proceselor de binoculizare si identificare. Acest examen trebuie sa faca intrun loc rezervat in acest scop. Formularea instructiunilor si intrebarilor trebuie sa fie clara, simpla, fara sa se sugereze un anumit raspuns. Este important sa se noteze toate comportamentele observate, chiar daca par sa fie in raport imediat cu determinarea formulei optice de compensare. Fiecare test se realizeaza, fara a cauta in mod sistematic o valoare a compensarii. Aceasta valoare va fi stabilita numai in momentul in care se compara comportamentele notate fata de diferite teste. Bateria de teste optometrice ce se poate realiza in cabinetul de optometrie cuprinde un numar de 39 iar prin extensie 44 , din care se aleg in functie de caz, aproximativ trei, pana la cinci teste. Exist o succesiune teoretic prioritar a testelor, dar poate fi necesar n practic s fie modificat funcie de persoana examinata si de problemele sale particulare. In situatia unui subiect cu probleme patologice deosebite, examinarea trebuie extinsa la mai multe teste, functie de situatie. Obligatoriu se realizeaza impreuna cu medicului oftalmolog,

iar pentru cazurile relativ simple, nepatologice este recomandat se pot realiza anumite teste doar de tehnicianul optometrist. Examenul analitic functional este compus din mai multe etape: Istoria vizuala Starea de sanatate Aparenta fizica Aparenta psihologica Caracteristici antropometrice Chestionare-istoria cazului Analiza nevoilor vizuale Fisa antropometrica a cazului.

Optometristul trebuie sa ramana neutru fata de comportamentele observate, chiar daca se poate sa para aberante. Se mentioneaza cele 39 de teste, dupa cum urmeaza : Testul nr. 1 Oftalmoscopie Testul nr. 2 - Keratometria Testul nr. 3 Forie obisnuita in vederea departe Testul nr. 3a Forie obisnuita in vederea aproape Testul nr. 4 - Skiascopie pentru vederea departe Testul nr. 5 Skiascopie pentru vederea aproape Testul nr.6 Skiascopia la 1 m Testul nr.7 testul subiectiv ( formula de baza ) Testul nr. 8 Foria indusa in vederea la distanta, de compensarea determinate la testul nr. 7 Testul nr. 9 Aductie reala la distanta ( convergenta relativa pozitiva la distanta ) Testul nr. 10 Convergenta la distanta ( spargerea fuziunii in baza ex si recuperare ) Testul nr. 11 Abductie la distanta Testul nr. 12 Forie verticala si ductiuni verticale la vederea la distanta Testul nr. 13b - Forie indusa de tinta apropiata, in cazul in care subiectul poarta compensarea data la testul nr. 7
4

Testul nr. 14 a Cilindrii cruce ( cil X ), in vederea monoculara aproape Testul nr. 14 b Cil X binocular in vederea aproape ( test de fuziune ) Testul nr. 15 b Forie indusa de compensarea stabilita la testul nr. 14b Testul nr. 16 a Convergenta relativa pozitiva Testul nr. 16 b- Rezerva pozitiva de fuziune Testul nr. 17 a Convergenta relativa Testul nr. 17 b Rezerva negativa de fuziune Testul nr. 18 Forie si ductiune verticala in vederea aproape Testul nr. 19 Amplitudinea de acomodare Testul nr. 20 Acomodarea relativa pozitiva Testul nr. 21 Acomodarea relativa negativa Testul nr. 22 Reflexul pupilar Testul nr. 23 Reflexul de compensare a miscarilor corpului Testul nr. 24 Reflexul de versiune Testul nr. 25 Urmariri oculare Testul nr. 26 miscarea ochilor in vederea aproape Testul nr. 27 Miscarea ochilor in vederea departe Testul nr. 28 Testul Worth Testul nr. 29 Perimetrie Testul nr. 30 Camprimetrie Testul nr. 31 Caroiajul Amsler Testul nr. 32 Capacitatea de a vedea culorile Testul nr.33 Discriminarea detaliilor Restul nr. 34 Integritatea spatiala Testul nr. 35 Memoria vizuala Testul nr. 36 viteza de citire Testul nr. 37 Testul rosu verde pentru vederea la distanta Testul nr. 38 Testul rosu verde in vederea aproape Testul nr. 39 Eficacitatea vizuala Prezenta lucrarea trateaza in continuare un numar de 5 teste si anume: oftalmoscopia, keratometria, foria obisnuita in vederea de departe, skiascopia si reflexul pupilar. Testul nr.l Oftalmoscopia Scop: observarea transparentei mediilor optice ale ochiului, starea structurilor, aranjamentul optic al structurilor.
5

Echipament: oftalmoscop electric, tinta departata, eventual oftalmoscop binocular indirect; pentru controlul partii anterioare a ochiului se poate utiliza biomicroscopul cu lampa cu fanta. Mod de lucru: iluminare slaba in cabinetul de testari optometrice. Se testeaza ochiul drept cu ochiul drept, ochiul stang cu ochiul stang. Se aranjeaza in oftalmoscop o lentila convexa de 20 dpt. Se observa corneea, conjunctiva, pleoapele. Se schimba lentila cu alta mai mica si se observa succesiv umoarea apoasa, irisul, cristalinul, corpul vitros. Se schimba lentila si se pune la punct un vas din zona papilei. Se extinde examenul pe o suprafata cat mai mare a retinei, deplasand instrumentul si schimband orientarea ochiului. Se cere subiectului sa priveasca in oftalmoscop si se observa foveea si regiunea maculara. Apoi se cere subiectului sa fixeze centrul reticulului din oftalmoscop. Se observa pozitia foveei in raport cu reticulul si stabilitatea ei. Comportamente observabile: structuri normale sau anormale, medii transparente sau tulburi. Compensarea este necesara punerii la punct pe retina. Centrarea: stabila, instabila, descentrat stabil sau instabil. punct, ochi. Notare: starea structurilor, adancimea cupei papilare, verificarea compensarii pentru punere la Normal: structuri normale, medii transparente, aliniere foveala stabila si centrala pentru fiecare. Testul nr.2 - Keratometria Scop: evaluarea gradului de toxicitate a corneei (depistarea astigmatismului corneeean). Echipament: keratometru (oftalmometru). Mod de lucru: iluminare noramala. Se detremina puterile in sectiunile principale si orientarile acestor sectiuni. Comportamente observabile: calitatea imaginilor mirelor, orientarea sectiunilor principale, diferenta intre puterile in sectiunile principale. Se noteaza puterile in sectiunile principale si orientarea lor sau diferenta puterilor si orientarea sectiunii cu puterea cea mai mica in valoare algebrica. Normal: astigmatism nul sau maxim, astigmatism fizilogic de 0,50 dpt cu axa la 0. Testul nr.3 - Forie obisnuita in vederea departe Scop: evaluarea foriei cu care s-a obisnuit subiectul. Echipament: foropter sau trusa de testare subiectiva, prisma variabila, prisma de 6 sau 8 pdpt, linia verticala cu litere cu Vb = 1 sau Vb = 0,8 sau corespunzatoare acuitatii maxime. Mod de lucru: se pune in fata ochilor compensarea pe care subiectul o poarta. Se introduce in fata unui ochi o prisma de 6 sau 8 pdpt baza sus pentru dedublarea imaginilor testului. Se
6

aduce in fata ochiului drept prisma variabila cu care se induce un efect prismatic de - 15 pdpt baza interna. Se reduce puterea prismatica lent, pana ce subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini. Comportament observabil: ramane putere prismatica baza interna (exoforie), ramane putere prismatica baza externa (esoforie), aliniere pentru putere prismatica zero (ortoforie). Se noteaza valorile gasite pentru efect prismatic. Normal: exoforie de 0,50 dpt. Testul nr.4 Skiascopia Scop: evaluarea obiectiva a refractiei ochilor. Echipament: skiascop electric, tinta asezata la 5 10 m, foropter sau trusa de lentile, rigla de skiascopie. Mod de lucru: iluminare ambientala atenuata. Subiectul fixeaza tinta cu ambii ochi. Observatorul pastraza ambii ochi deschisi si ochiul drept controleaza ochiul drept, ochiul stang controleaza ochiul stang. Distanta observator - subiect trebuie sa fie de 0,50 0,67 m. Se incepe cu ochiul drept. Se neutralizeaza deplasarea reflexului retinian in toate meridianele. Se procedeaza la fel pentru ochiul stang. Se revine la ochiul drept, apoi la cel stang. Pentru distanta observator - subiect de 0,50 m se scade din compensarea gasita + 2,00 dpt, iar pentru 0,67 m, se scade + 1,50 dpt. Comportamente observabile: neutralizare sferica - convex, , concav; neutralizare cilindrica - , la x' dpt ax 0 180; o singura valoare de neutralizare; valoare de neutralizare variabila; efect Jello sau foarfece; efectul Jello: imposibil de determinat sensul deplasarii umbrei; efectul foarfece: imposibil de determinat axele si puterile (astigmatism variabil). Notare: refractiile gasite au valori egale cu cele determinate la testul nr.6. Daca valorile sunt mai mari se apreciaza superior, daca sunt mai mici se apreciaza inferior. Testul nr.22 - Reflexul pupilar Scop: verificarea echilibrului orto si parasimpatic la nivelul irisului. Echipament: lampa stilou, teste optotip la distanta de 5 m (infinitul oftalmologie). Mod de lucru: iluminat ambiental diminuat. Se cere subiectului sa fixeze tinta cu ambii ochi. a) Reflexul fotomotor: se aseaza lampa stilou stinsa la 2 cm pe axa pupilei. Se protejeaza

de lumina cu mana celalalt ochi. Se aprinde lampa. Se repeta testul in acelasi mod pentru celalalt ochi. b) Reflexul consensual: se ilumineaza ochiul drept si se observa ochiul stang si analog se

ilumineaza ochiul drept si se observa ochiul stang. In timpul observatiei se pastreaza lampa stilou aprinsa.
7

Comportamente observabile: a) b) reflexul fotomotor: contractie, dilatare, oscilatii, fara reactie. relfexul consensual: contractia ambelor pupile sau a unei singure.

Se noteaza comporatmentul observat ca amplitudine si viteza de raspuns. Normal: contractie consensuala.

1.3. Cabinetul optometric

Prezentul studiu s-a facut pentru firma S.C. Iacobs Optic S.R.L., cu sediul in Braila, str.Pietatii,nr. 22. Obiectul de activitate al acestei firme este de testare a problemelor de vedere, de executie si de comercializare a ochelarilor de vedere si accesoriile necesare acestora, de comercializare a ochelarilor de soare, de comercializare a lentilelor de contact si a solutiilor necesare pentru lentilele de contact. Cabinetul pentru testarea vederii este dotat cu aparatura moderna specifica domeniului optometriei: un autokeratorefractometru, trusa de lentile pentru testarea subiectiva, un oftalmoscop, un biomicroscop, lampa stilou, panouri cu optotipi, ochelarul de testare, scaun special pentru pacient, scaun pentru examinator. Pentru montarea lentilelor in rame magazinul este dotat cu un frontifocometru, o masina automata pentru slefuirea lentilelor pe contur, masina automata pentru gaurirea lentilelor, truse de clesti speciali, truse de surubelnite. In magazinul propriu se pot vinde rame pentru ochelari, lentile de corectie si de protectie, solutii lichide pentru curatarea si intretinerea lentilelor, suporturi pentru ochelari, lavete pentru stergerea lentilelor, solutii pentru intretinerea lentilelor de contact, lentile de contact cu dioptrii si cosmetice, ochelari de soare. Schema de personal are urmatoarea componenta: un medic oftalmolog, 2 tehnicieni optometristi, un optician si un contabil. Personalul prezentat are calificarea corespunzatoare noilor standarde in vigoare in acest domeniu. Acestia executa lucrari diversificate, avand
8

stabilite sarcini multiple si complexe. Tehnicienii optometristi efectueaza controalele medicale oftalmologice, executa ochelarii de corectie sau protectie prescrisi pentru care au achizitionate materialele necesare de la firmele producatoare. Conform studiilor intreprinse piata pe care va activa intreprinderea este o piata in crestere, caracterizata printr-o cerere puternica de astfel de produse. Cumparatorii vor fi in principal persoane cu varsta intre 35 70 ani, dar si tineri si copii. Cabinetul are prevazut un program de 8 ore, timp de 5 zile pe saptamana si 4 ore sambata. Programul a fost stabilit in asa fel incat sa poata acoperi toate solicitarile si cele de dimineata si cele de dupa amiaza. La nivelul unei luni se realizeaza venituri in medie 35 000 lei. Veniturile zilnice realizate de firma sunt de aproximativ 1200 lei si cuprind incasari din urmatoarele activitati: 1. 7 consultatii (in medie / zi) x 15 lei = 105 lei 2. 10 comenzi de executie ochelari x 80 lei =800 lei 3. alte produse vandute = 295 lei Situatia actuala a firmei se prezinta astfel : 1. cifra de afaceri: 120 000 lei 2. capitalul social: 240 lei 3. numar salariati: 5 4. profit net: 20 000 lei I. Descrierea afaceri Societatea S.C. Iacobs Optic S.R.L., cu un capital social de 240 lei a fost infiintata in 20.03.2012 si este inregistrata la registrul comerului cu numarul J35/1377/2012. Intreprinderea este o societate cu raspundere limitata si face parte din categoria intreprinderilor mici. Exista un singur asociat. Obiectivul general al companiei prin derularea acestui proiect este de realizare a cresterii volumului activitatii si implicit a profitabilitatii. Pe baza cunostintelor dobandite, succeselor anterioare si tipului serviciilor oferite strategia viitoare a afacerii va fi una de diferentiere calitativa fata de oferta concurentei. Scopul societatii este satisfacerea necesitatilor populatiei din zona magazinului cu produse si servicii de optica medicala. Pentru realizarea scopurilor propuse, inteprinderea va practica urmatoarele genuri de activitati: 1. testarea problemelor de vedere;
9

2. executia si comercializarea ochelarilor de vedere si a accesoriilor necesare acestora; 3. comercializara ochelarilor de soare si comercializarea lentilelor de contact si a solutiilor necesare pentru acestea; Pretul produselor si serviciilor va fi acceptabil. Produsele si serviciile Produsele care vor fi fabricate si comercializate de intreprindere, iar serviciile vor satisface toate nevoile clientilor. Produsele firmei noastre sunt orientate pentru satisfacerea nevoilor specifice fiecarui tip de activitate. Produsele propuse vor fi deosebite calitativ fata de ceea ce se poate gasi pe piata. Sortimentul va cuprinde lentile si rame de la producatori recunoscuti si servicii de testare realizate cu aparatura de inalta performanta si personal calificat. Amplasamentul societatii Intreprinderea va activa pentru inceput in Braila. In urma unui studiu s-a ajuns la concluzia ca zona aleasa pentru deschiderea magazinului are potential. Analizand zona data putem afirma ca aceasta: - este relativ compacta; - venitul mediu al locuitorilor este in general destul de inalt; - este situat in centrul orasului ; - infrastructura dezvoltata; - inexistenta unei oferte largi de servicii si produse de optica medicala. Concurentii din zona sunt 2 societati: S.C. Mili Optic S.R.L. care ofera servicii rapide insa de calitate indoielnica datorita montajului care se face manual si S.C. Optic Ark S.R.L. cu produse la preturi mari si fara medic oftalmolog si montaj realizat la alta firma. Alte avantaje: - conditii normale de lucru (electricitate, canalizare, incalzire, gaz, telefon, internet); - existenta unei policlinici cu cabinet oftalmologic in zona; - existenta unui numar mare de imobile, institutii si magazine in jur. II. Planul de marketing 1. Piata Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat catre persoanele de toate varstele. Piata aleasa de intreprindere este o piata in crestere. Firma nu este singura care presteaza asemenea servicii in raza orasului, dar concurenta nu este numeroasa. In viitorul apropiat,

10

daca veniturile de la activitate vor spori, se asteapta deschiderea noilor filiale in alte zone ale orasului. Cota pe piata la nivelul orasului se astepta sa fie de 2%, aceasta marindu-se respectiv odata cu pozitionarea si pe alte piete. 2. Segmentul de piata urmarit Clientii potentiali ai societatii sunt persoanele de toate varstele, incepand cu copiii de la 5 ani pana la oamenii in varsta. Totusi piata tinta a intreprinderii o constituie persoanele a caror varsta este de 35 pana la 70 ani. 3. Concurenta In raza prevazuta de firma noastra mai exista doi competitori: S.C. Mili Optic S.R.L. si S.C. Optic Ark S.R.L. si un concurent indirect: policlinica cu sectia de oftalmologie care poate sa trimita clientii la alte centre de optica. S.C. Mili Optic S.R.L. propune un sortiment de ochelari cu rame si lentile ieftine si calitate indoielnica a executiei. S.C. Optic Ark S.R.L. ofera un timp indelungat de eliberare a ochelarului din cauza faptului ca nu au montaj in centrul propriu si nu au medic in componenta personalului. Preturile pe care le percep cele doua firme deja existente sunt mai mari sau asemanatoare cu ale firmei S.C. Iacobs Optic S.R.L. Prin combinatia pret - calitate, sortiment noutate speram sa cucerim un segment mai mare de piata. 4.Strategia vanzarilor Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va adopta o strategie indreptata spre: Ridicarea calitatii produselor Montarea ochelarului cat mai correct Aducerea, procurarea de rame cat mai bune si a lentilelor de cea mai buna calitate 5. Strategia de distributie Pentru inceput comenzile sunt mici, acestea majorandu-se odata cu raspandirea imaginii si afirmarea pe piata.Produsele firmei vor fi distribuite direct clientilor. 6. Promovarea si relatiile publice Reclama produselor si serviciilor prestate va fi efectuata prin intermediul retelei massmedia, foi volante ,standuri luminescente. Dupa ce ochelarii au fost montati la comanda clientului , in obligatiile firmei intraintretinerea, reparatia in caz de deteriorare din cauza firmei si oferirea de garantie pe o perioada de timp.
11

III.PLANUL OPERATIONAL Furnizorii sunt in numar mare din diferite tari si asigura aprovizionarea cu materie prima a societatiii. Marfa provine din Germania China Romania. Vorfi obtinute toate avizele necesare bunei desfasurari a activitatii firmei. ORGANIZAREA PRODUCTIEI Aprovizionarea trebuie sa tina evidenta materiei prime societatea sa ramana descoperita. Se preconizeaza ca societatea va lucra 30-32 ore pe saptamana . Medicul autorizat pentru consultatii va lucra 4 ore pe saptamana IV.PLANUL MANAGERIAL Firma va fi condusa de un singur asociat. Testarea oftalmologica va fi facuta de catre medic si de catre optometristi in lipsa medicului. Procesul de prelucrare va fi efectuat de catre optician iar recomandarile vor fi facute de optometristi. Curatenia va fi asigurata de catre o firma specializata de 2 ori pe saptamana. Salariile patronului, cat si ale personalului vor fi alcatuite dintr-un salariu fix si un comision. Astfel salariul patronului va fi de 1000 Ron, medicul va fi platit in functie de numarul de consultatii in medie 1000 Ron / luna, optometristii 800 Ron fiecare, opticianul 1000, iar contabilul 300. Cu fiecare angajat va fi incheiat un contract de munca separat. Necesarul de finantare Necesitatile financiare totale pentru deschiderea firmei constituie 30000 Ron, in care: 15000 Ron pentru procurare masina de slefuit si aparate de diagnostic din credite pe termen lung; 10000 Ron pentru procurare materie prima: rame si lentile, solutii de intretinut, lentile de contact, ochelari de soare din credite pe termen scurt; 5000 Ron pentru alte cheltuieli: chirie, amenajare, publicitate din surse proprii de finantare. VI. Planul financiar Bugetul previzionat de venituri ANUL I Venituri relizate Nr.ochelari 16.500ron 110
12

intrate si iesite nu trebuie ca

ANUL II 28.500ron 190

Pret mediu ochelari

150

150

Bugetul previzionat de cheltuieli

Cheltuieli Materie prima-rame -lentile Ambalaje- tocuri -lavete Manopera-taxe -salarii Energie,alte utilitati Servicii sau Lucrari subcontractate Alte cheltuieli Total

ANUL I

ANUL II

8.250 ron

14.250ron

825ron

1425ron

5120 ron

8000ron

960 ron

1020ron

60ron 150ron 15.365 ron

60ron 200ron 24.995ron

Contul de profit Pierdere Indicatorii Venituri realizate Cheltuieli Profit brut Impozitul pe venit Profit net Rata de ramburs Dobanda bancara Profit disponibil Profit cumulate ANUL I 16.500ron 15.365ron 1.135ron 495ron 640ron 1200ron 300ron -860ron -860ron ANUL II 28.500ron 24.995ron 3505ron 855ron 2650ron ---------------------2650ron 2650ron

Fluxul de Numerar Indicatorii Resursele financiare


13

ANUL I

ANUL II

la inceputul perioadei Credite Vanzari Total intrari de numerar Investitii Cheltuieli curente Impozitul pe venit Rata de rambursat Dobanda bancara Total iesiri de numerar Surplus Deficit

1850ron 1200ron 16.500ron

7200ron -------------28.500ron

19.550ron 32.000 15.365ron 495ron 1200ron 300ron 49.360ron

35.700ron ------------24.995ron 855ron --------------------35.850ron 9850ron

29.810ron

Societatea S.C. Iacobs Optic S.R.L. este societate platitoare de impozit 3% microinteprindere. Fluxul de numerar ne demonstreaza ca societatea are capacitatea de a face fata costului finantarii. Numarul de ani de viata economica a investitiei este de cinci ,luand in considerare durata de viata a utilajelor cu ajutorul carora se realizeaza produsele firmei. In urma acestei analize financiare putem spune ca proiectul de afaceri este unul viabil, acceptabil. Profitul obtinut ii va permite societatii sa-si onoreze obligatiunile sale atat fata de angajati cat si fata de buget, precum si s-a acumuleze resurse financiare necesare, incepand cu anul III de exploatare, pentru extinderea afacerii pe piata locala.

14