DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI

UNEI SOLUŢII
CU REFRACTOMETRUL ABBE
 Refracția luminii - când se manifestă

Surse imagini https://www.studyrankers.com https://www.dkfindout.com https://www.vectorstock.com

Fenomene optice întâlnite la trecerea luminii
prin materiale transparente
 Refracția luminii
mediul 1
DEFINIȚIE
▪ schimbarea direcţiei de propagare
mediul 2
a unei raze de lumină la trecerea prin
suprafaţa de separare a două medii
transparente, cu indici de refracţie diferiţi

v1  v2
v1
CAUZĂ
v2 ▪ diferenţa dintre vitezele de propagare
ale luminii în cele două medii
 Indice de refracție
➢ Lumina se propagă în vid cu cea mai mare viteză
observată în natură:
c = 3  108 m/s

Dacă am putea călători cu viteza luminii, am putea

înconjura Pământul pe la ecuator de 7,5 ori în 1 secundă!

➢ Prin orice material neabsorbant (transparent), lumina

se propagă cu o viteză mai redusă, v  c.

5
 Indice de refracție
c
➢ Raportul n=
v
se numeşte indice de refracţie al unui material, arătând de
câte ori este mai mare viteza luminii în vid față de
materialul respectiv.
➢ Indicele de refracție este o mărime fizică
adimensională.

Exemplu:
- printr-un material cu valoarea indicelui de refracție n = 2,
viteza luminii (v) va fi doar jumătate din viteza luminii în vid (c)
(299.792.458 m/sec).
6
Indice de refracție

➢ Cu cât indicele de refracție are o valoare mai mare, cu

atât materialul respectiv încetinește mai mult lumina.

c
n=
v

Cum sunt valorile pe care le poate lua n?

n 1 7
Mediul de propagare Indice de refracție
vid 1,00
aer 1,000293
apă (20 °C) 1,333 (4/3)
gheață 1,31
alcool etilic 1,36
ulei de măsline 1,47
sticlă Crown 1,52
sare (NaCl) 1,54
diamant natural 2,4175 - 2,4178
diamant sintetic 2,15-2,18
umoare apoasă 1,336
8
cornee 1,376
Legea refracției n1 sin i = n2 sin r
1, v1 i r
mai puțin unghi de raza refractată
dens optic incidență se apropie de normală
normală
rază incidentă i
v1  v 2
n1 n1  n 2
n2 punct de incidență

unghi de r
mai dens optic
refracție

rază refractată
2, v 2
Legea refracției
n1 sin i = n2 sin r

r i ri
 Reflexia totală
DEFINIȚIE
▪ reflexia luminii pe suprafața de separare dintre două medii
transparente, atunci (și numai atunci!!!) când mediul din care
vine lumina are indicele de refracție mai mare decât al doilea
mediu

CONDIȚII

n1  n2 (primul mediu este mai dens optic decât al doilea)

i  l (unghiul de incidență este mai mare

decât unghiul limită)
Unghi limită (l)
▪ unghiul de incidenţă pentru care raza se refractă
sub un unghi r = 90o şi deci iese tangentă
la suprafaţa de separare a celor două medii

napă  naer
pentru i = l  r = 90°
 Reflexia totală a luminii pe suprafața de separare
a două medii transparente cu n1  n2

reflexie totală

i=l il
a b c d

sin l = n2
n1 13
Refracția – importanță

✓ formarea imaginilor prin lentile și în ochiul uman

✓ în oftalmologie și optometrie - se determină erorile de refracție

ale ochiului și se prescriu lentilele de corecție potrivite

✓ valorile indicilor de refracție se măsoară în:

- farmacie (controlul purității substanțelor)

- industria alimentară (determinarea concentrației de zahăr)
- industria diamantelor (identificarea diamantelor veritabile)

✓ reflexia totală a luminii are aplicații directe în cazul fibrelor

optice - endoscopia
 Endoscopia
(“endon” gr. = în interior + “skopein” gr. = a privi)

▪ procedură de examinare a unui

organ intern sau a unei cavități
interne cu ajutorul unui
instrument medical numit
endoscop

15
 Fibre optice

• fire lungi, subțiri, de sticlă optică foarte pură, având

grosimea de câțiva microni
• câteva sute sau mii de fibre optice aranjate în
mănunchiuri formează cablurile optice, acestea permit
transmiterea semnalelor luminoase pe distanțe foarte
16
mari
 Structura internă a unei fibre optice

nmanta  nmiez

reflexie totală (internă)

1. miez  = 8 - 10 m
2. manta (reflectantă, neabsorbantă)  = 125 m
3. protecție externă  = 250 m
4. tunică  = 400 m 17
Sursă imagine https://todaystechnologyy.weebly.com/
 c = 3108 m/s nmiez = 1,48

c
n=
v
 v = 2108 m/s

Reflexie internă într-o fibră optică

18
Sursă imagine https://todaystechnologyy.weebly.com/
 LUCRAREA PRACTICA

Refractometrul
ABBE

Filmuleț - Biofizică UMFT

https://www.youtube.com/watch?v=RbujwOb0Gzo&list=PLXKIJeFu8BVJ04C1D1fahkOdqJZuasn0A&index=8
 Prelucrarea datelor experimentale

c n Sm
(%)
n1 n2 n3 n
apă
distilată 0 1,3330 1,3335 1,3330 1,3332
5 1,3350 1,3355 1,3355 1,3353
10 1,3385 1,3390 1,3380 1,3385
15 1,3410 1,3410 1,3415 1,3412
20 1,3450 1,3445 1,3440 1,3445
25 1,3475 1,3470 1,3475 1,3473
30 1,3500 1,3505 1,3505 1,3503
x 1,3395 1,3405 1,3395 1,3398
Exercițiu de citire a valorii indicelui de refracție

1,333 1,338 1,3475

 Prelucrarea datelor experimentale
De la “Erori de măsurare”, ne amintim că
deviaţia standard a valorii medii Sm (eroarea standard a mediei)
se calculează cu relația:

n
 i
A 2
( x − x ) 2
+ ( x − x ) 2
+ ... + ( x − x ) 2
Sm = i =1 = 1 2 n
n (n - 1) n (n - 1)

În cazul experimentului nostru, n = 3 determinări.

Sm  media aritmetică
 Prelucrarea datelor experimentale
n

✓ Trasăm
graficul de variație
a indicelui de refracție
în funcție de concentrație

n = f(c) 1,3398

✓ Prin metoda interpolării,

găsim valoarea x%
a concentrației necunoscute.

x =12 % c (%)
 Concluzii

• metoda refractometrică se dovedește utilă în

aflarea concentrațiilor necunoscute ale
unor soluții;

• indicii de refracție pot fi măsurați cu ajutorul

refractometrelor (Abbe)

• între indicii de refracție ai soluțiilor și concentrația

acestora există o directă proporționalitate.