6/21/2019

Definiţia opticii
Optica  Este ramura fizicii care studiază natura luminii,
propagarea şi interacţiunea luminii cu substanţa
 Optica geometrică:
• studiază propagarea fasciculelor de lumină şi formarea
imaginilor în instrumente optice
 Optica fizică:
• studiază fenomene care ţin cont de caracterul
ondulatoriu al luminii (interferenţa, difracţia, polarizarea)
 Optica fotonică:
• studiază procese legate de aspectul corpuscular (ef.
fotoelectric)

Caracterul electromagnetic al
Tipuri de lumină
luminii
E  E 0 sin(t   )
B  B 0 sin(t   )
 monocromatică (din radiaţii de o singură lg de undă)
  2  compusă (din radiaţii cu lg de undă diferită)
 albă (din toate lg de undă din VIS)
 naturală (E oscilează după toate direcţiile perpendiculare
pe v)

 parțial polarizată
1  liniar polarizată
c c=3∙108 m/s
00
c= λ /T=λ∙ν
n=c/v

1
 6/21/2019

Radiaţii electromagnetice Culoarea

culoarea Frecventa(1014Hz) Lgdeunda(nm)
rosu 3,8-4,7 800-640
galben 5–5,4 600-555
verde 5,4–6,2 555-485
albastru 6,2-7 485-430
indigo 7–7,5 430-400
violet 7,5–8,1 400-370

Legile fundamentale ale opticii Legile fundamentale ale opticii

geometrice geometrice
 1. Legea propagării rectilinii a luminii în  3. Legile reflexiei
medii omogene (n=ct.)
• într-un mediu omogen și izotrop lumina se
propagă în linie dreaptă
 2. Legea independenţei mutuale şi a
inversiunii drumului optic:
• parcursul unei raze de lumină este independent
de acțiunea altor raze și de sensul de propagare
sin i  sin r

2
 6/21/2019

Legile fundamentale ale opticii Reflexia totală

geometrice
 4. Legile refracţiei Refractrometrul Abbe

n2  n1

n1 sin i  n2 sin r sin l 

n2
n1
D  589,3nm

Dioptrul sferic Dioptrul sferic

prima relație fundamentală a doua relație fundamentală

n1<n2
n1<n2
h
)φ α( φ, (

n1iˆ  n2 rˆ
iˆ  ˆ  ˆ
ˆ  rˆ  ˆ ,
in O: n1i2=n2r2
2
n n n n f1 f2
1
 2 1  1 f1+f2=R

x2 n1
R x x1 x2 β=y2/y1 – marire liniară transversală
2 x1 x1 n2
-relația punctelor conjugate

3
 6/21/2019

Formarea imaginilor în oglinzi sferice

Oglinzi sferice
concave

f=R/2
Oglindă concavă Oglindă convexă
(focar real) (focar virtual)

Formarea imaginilor în oglinzi sferice

convexe Lentile

Imagine virtuală, dreaptă și mai mică

4
 6/21/2019

Formarea imaginilor în lentile Aberaţii optice

f +  Orice imagine dată de un sistem optic
C+
trebuie să fie:
– stigmatică
1 1 1
C   – plană
f x
1 x2
– ortoscopică (asemenea cu obiectul)
- îndeplinite numai în aproximaţia lui Gauss (fascicul
f -
incident paraxial), pentru fascicole monocromatice
C-
- imaginile nu satisfac cele trei condiții - aberații

2. Aberaţia de astigmatism
1. Aberaţia de sfericitate

ds

- apare când se folosesc fascicule largi

- imaginea are forma unui disc iluminat neuniform - apare pentru fascicule înclinate față de axa optică
- │FA-FB│- aberație de sfericitate longitudinală - dată și de asimetria sistemului optic (ochiul)
-diametrul maxim al imaginii -ab de sf transversală - ds - distanța de astigmatism
-se corecteaza cu o diafragma - imaginea unui punct e o pată de diferite forme

5
 6/21/2019

3. Aberaţia cromatică Biofizica vederii

Cu ajutorul analizorului vizual se receptioneaza, analizeaza, si

- lentila nu are aceeași convergență pentru toate lungimile de undă se traduc in impulsuri nervoase informatiile privind, forma,
- lentila produce dispersia luminii albe dimensiunile, pozitia, miscarea, culoarea obiectelor lumii
- imaginea - mici discuri irizate pe margini inconjuratoare.
- obiectele rosii vor da img mai departate si mai mari decat cele violete

Structura anatomică a ochiului Mediile optice ale ochiului

1. Umoarea apoasa (n=1,336)

2. Cristalinul (nm=1,406)
3. Umoarea sticloasă (vitroasă) (n=1,336)
3 suprafete de refractie
400 -750 nm

6
 6/21/2019

Ochiul ca instrument optic

Ochiul ca instrument optic
 sistem optic centrat f=1,5cm
B
A’ aop  corneea, n=1,34 R=7mm
A F B’  umoarea apoasă, n=1,336
 irisul- pupila ”diafragma” ….
f
 cristalinul, nm=1,406
-x1 x2 R=12,6mm R=6mm
 umoarea sticloasa, n=1,336
 retina:
Instrument analog aparatului fotografic clasic • conurile / iodopsina (r.v.a.)
• bastonașele / rodopsina
Pentru trasarea razelor folosim ochiul redus (Gullstrand): sistem
optic pentru care putem aplica formula lentilelor. 1-corneea, 2-sclerotica, 3-cristalinul
4-pupila, 7-foveea centrală, 8-nervul optic
Puterea de refractie P=C=60 dioptrii ( diferita de cea normala 40+20) 9-mușchii ciliari
P=(60-70)D

Acomodarea ochiului Ametropiile ochiului

 imaginea obiectelor situate la distanţe diferite se

formează pe retină: • defecte axiale (dimensiunile globului ocular)
• prin deplasarea retinei (moluşte) • defecte de curbură (forma dioptrilor)
• prin deplasarea cristalinului (peşti)
• defecte de indice (indicii de refracţie ai
• prin variaţia convergenţei cristalinului (om,
mediilor transparente)
mamifere)
 acomodarea se poate face între anumite limite: • defecte de elasticitate (proprietăţile
• punctul remotum mecanice ale cristalinului)
• punctul proximum (25 cm)
 vederea bioculară
• vederea spațială

7
 6/21/2019

Miopia Formarea imaginii în ochiul miop

• creşterea convergenţei totale a ochiului

• miopia axială – axul anteroposterior mai lung decât cel
al ochiului emetrop, din această cauză imaginea se
formează înaintea retinei
• Pp şi pr se află mai aproape de ochi
• miopia de curbură – curbura cristalinului este mai mare,
convergenţa va fi mărită (de obicei este legată de
oboseală).
• miopia de indice – creşterea indicelui de refracţie
datorită creșterii concentraţiei saline în anumite stări
patologice

Formarea imaginii în ochiul

Hipermetropia
hipermetrop

• scăderea convergenţei totale a ochiului,

imaginea se formeaza in spatele retinei
• hipermetropia axială – axul anteroposterior mai
scurt decât cel al ochiului emetrop
• hipermetropia de curbură – cristalinul mai
alungit

8
 6/21/2019

Presbitismul Astigmatismul
- ametropie de elasticitate
- cristalinul își pierde elasticitatea, nu-și poate regla
convergența
- se corectează cu două feluri de lentile, pentru vedere
apropiată și pentru vedere depărtată

- ametropie de curbură
-se datorează defectului de sfericitate al corneei
transparente si mai rar curburii diferite a cristalinului
- nu vede clar, simultan două drepte perpendiculare
situate în același plan
- se corectează cu lentile cilindrice, sferocilindrice

Structura retinei Structura retinei

 Conurile  Bastonasele
- pentru vederea - pentru vederea
fotopica crepusculara
- mai dese pe - mai numeroase pe
foveea centralis
portiunile laterale
- iodopsina: subst.
fotosensibila - rodopsina:
- permit vederea substanta fotosensibila
Este formata din 10 straturi in care exista 3 tipuri de neuroni: conul si cromatica
bastonasul , celula bipolara , si celula ganglionara

9
 6/21/2019

Sensibilitatea spectrală a ochiului

Curbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de celule cu conuri

(L, M, S) implicate în vederea diurnă şi ale celulelor cu
bastonaşe (R) implicate în vederea nocturnă - cantitatea cea mai mică de lumină care mai poate fi percepută
de ochi
- depinde de culoarea luminii excitatoare
- efect Purkinje

Mecanismul fotochimic al vederii Teoria vederii tricromate

La întuneric, prin canale numeroase din
membrana bastonaşului, care este Young, Maxwell, Helmholtz
polarizată negativ, are loc influxul pasiv de
Na numit curent de întuneric (ionii de Na
neacumulându-se deoarece sunt evacuaţi C = xR+ yV+ zA
pe măsură ce intră de către pompele
ionice).
C – Culoareare zultata; R -Rosu; V -Verde; A -Albastru;
În prezenţa luminii, rodopsina se
x,y,z: parametri specifici fiecarui ochi individual
activează şi, ca urmare, se închid
canalele de Na, ducând la
dispariţia curentului de întuneric şi Ochiul uman percepe aproximativ 2 milioane nuante si
la hiperpolarizarea membranei. intensitati de culori
Variaţia de potenţial (de la -40mV la
-80mV ) duce la apariţia potenţialelor de Discromatopsie – persoana percepe un spectru mai
acţiune de tip tot sau nimic care, prin îngust de culori.
nervul optic, ajung în scoarţa cerebrală
Acromatopsia – lipsa conurilor (gri, alb, negru)
unde produc senzaţia vizuală.
Dicromazia – perceperea a doua culori (una lipseste)

10