1) PARTEA DE TEORIE

Fluidul – mediu continuu in structura sa, deformandu-se continuu si infinit sub influenta unui
efort tangent si dependent de forta aplicata (lichide + gaze).
Medii solide – se realizeaza sub o anumita temperatura si peste o anumita presiune; forma
corpurilor solide ramane neschimbata daca temperatura ramane constanta.
Medii lichide – nu se opun deformarii si iau forma vaselor care le contin; sunt practic
incompresibile.
Medii gazoase – sunt elastice si umplu intotdeauna rezervoarele care le contin; nu au nici o
coeziune si sunt foarte compresibile.
La viteze mici gazelle pot fi considerate incompresibile, dar pentru viteze mai mari
efectul compresibilitatii devine apreciabil
Presiunea – rezultatul macroscopic al ciocnirii moleculelor pe o suprafata.
Ecuatia de continuitate
- ecuatia de continuitate valabila in orice punct al spatiului fluid:
ρ = densitatea; t = timpul; V = volumul

- ecuatia de continuitate cand densitatea e constanta in toate punctele (lichide):

- ecuatia de continuitate pentru volumul de control:

Fluidul real/vascos – fluidul in care cu ajutorul vascozitatii se pot determina eforturile

tangentiale, fortele de frecare si pierderile de energie.
Fluidul perfect: (fictiv) fluidele care nu au frecare interna
-estimeaza bine caracteristicile portante ale corpurilor

Repaus relativ - un sistem se afla in stare de repaus relativ, daca distanta si directia sa
(vectorul directie) nu se schimba in raport cu un sistem de referinta considerat fix (SRF), oricare
ar fi momentul de timp ales. De asemenea, se poate spune ca un sistem se afla in stare de
repaus relativ daca viteza si acceleratia sa in raport cu un sistem de referinta, considerat fix,
sunt nule in timp.
Potential – miscarea fluidului in care vectorul turbion este nul in orice moment si in orice punct
din spatiul miscarii.
Vartej – miscare a unui fluid in cursul careia particulele componente cu o deplasare complexa
de translatie si de rotatie.
Ecuatia lui Bernoulli – se obtine daca miscarea este permanenta.

Formula lui Stokes

Γ = circulatia; V = viteza; n = normala

Sursa punctiforma (axial-simetrica) – un spatiu infinit mic de unde izvoraste in toate

directiile, si in mod egal, o cantitate de fluid care in unitatea de timp reprezinta debitul sursei si
se noteaza cu Q.
Numarul Reynolds – reprezinta raportul relative dintre fortele de inertie si cele de frecare.
V = viteza caracteristica; l = lungime caracteristica

Temperatura –manifestarea macroscopica a energiei cinetice de agitatie moleculara

Ecuatie de miscare (fluid perfect)
- ecuatia lui Euler: - in coordonate carteziene:

Ecuatia presiunii

- ecuatia presiunii pentru fluide incompresibile in camp gravitational:

Circulatia – atunci cand vectorul u este o viteza, integrala reprezinta circulatia vitezei pe
segmentul AB.

Formula Biot-Savart fir-vartej

τ = spatiul; V = viteza
Functii de curent
- ecuatia diferentiala a functiei de curent ψ: - functia de curent ψ:

Sursa punctiforma: Un spatiu mic de unde izvoreste in toate directiile, in mod egal o cantitate
de fluid care in unitatea de timp reprezinta debitul sursei (Q)

Dublet punctiform (axial-simetric) – sistem de 2 surse egale si de sensuri opuse care se

apropie din ce in ce mai mult una de alta, insa produsul dintre 2a si Q
ramane finit si constant.
- d = distanta
- Q = debitul
- M = moment al dubletului
Dimensionarea atmosferei (stratificare + legi) – atmosfera cuprinde mai intai o parte
inferioara pana la o inaltime de 10-20 km, care se numeste troposfera. Partea superioara a
troposferei se numeste tropopauza. Deasupra troposferei se gaseste stratosfera, de 30-40 km
grosime, in care temperatura prezinta o usoara crestere cu inaltimea. Marginea superioara a
stratosferei se numeste stratopauza. Stratul urmator poarta denumirea de mezosfera si este
caracterizat printr-o usoara scadere a temperaturii cu inaltimea. Marginea superioara a
mezosferei se numeste mezopauza. Stratul exterior al atmosferei, in care temperatura creste cu
inaltimea se numeste termosfera.
- legea politropica: - legea de variatie a temperaturii cu presiunea: - legea atm. izoterme

Tub de curent – este format de liniile de curent care trec printr-o sectiune σc.
Tub de vartej – este format de liniile de vartej care trec printr-o sectiune σv.

2) PARTEA DE DEMONSTRATII
Ecuatia de continuitate
Ecuatia de miscare (Euler) pentru fluidul perfect
Relatii integrale pentru continuitate si impuls
Teorema lui Stokes
Enunt: Circulatia in lungul unei curbe inchise este egala cu fluxul de vartejuri care strabate o
suprafata σ(sigma) care se sprijina pe aceasta curba.
Este valabila pentru orice tip de fluid.
Este adevarata pentru orice curba si orice suprafata se ce sprijina pe aceasta cu conditia
ca campul de viteze sa fie continuu si derivabil.

Teorema lui Helmholtz

Enunt: Daca fortele exterioare deriva dintr-un potential si densitatea fluidului perfect este
functie numai de presiune(fluid barotrop) intensitatea unui tub de vartej este constanta de-a
lungul tubului si ramane constanta in timp.
Consecinta: Un tub de vartej nu se poate termina brusc, ci se intinde la infinit sau se sprijina cu
capetele sale pe o suprafata solida oarecare sau se inchide in el insasi formand un inel de vartej.

Ecuatiile potentialului si functiei de curent pentru miscari axial simetrice

φ = potentialul; ψ = functia de curent

Curent paralel cu axa Ox

Sursa punctiforma

Dublet punctiform

Distributie continua de surse

Sursa punctiforma in curent paralel

Actiunea curentului asupra sursei

Curgerea in jurul unui corp de revolutie semiinfinit

Sursa uniform repartizata in curent paralel

Sistem format din doua surse punctiforme

Forta atractiva – daca sursele sunt de acelasi sens si repulsiva, daca sunt de sensuri contrare.
Surse egale si de sensuri contrarii intr-un curent paralel. Miscarea in jurul unui corp oval

Dublet in curent paralel. Miscarea in jurul unei sfere

Exemple de miscari axial-simetrice

- curent paralel cu axa Ox

- sursa punctiforma
- dublet punctiform
Miscari plane
Potential complex. Viteza complexa

ω = viteza complexa
Miscari definite prin functii date

Miscari plane simple

Curent uniform paralel cu axa Ox
 -f(z) = potential complex pentru o miscare uniforma paralela cu axa x

Sursa

Virtej

Γ = circulatia

Dublet

- potentialul complex al dubletului cu

moment pozitiv
Sursa distribuita. Sursa uniform repartizata

Strat de vartejuri
Teorema Kutta-Jukovski

Miscarea in jurul cercului

IN PDF-UL CU VERIFICARE 2 MF
Densitatea – m = masa unei molecule si n = numarul de molecule continute in unitatea de
volum; masa gazului continuta in volumul elementar:

Densitate aer = 1,225kg/m^3; densitate apa = 1000kg/m^3.

Ecuatia de stare

R = constanta pentru fiecare gaz (R aer = 287,14 m^2/s^2*K).

Primul principiu al termodinamicii

dQ = caldura introdusa in sistem de variatia energiei interne
dL = lucrul mecanic exterior efectuat de gaz prin schimbarea volumului sau

h = entalpia gazului
Intr-un proces de transformare termica a unui sistem izolat, dS>=0. O evolutie dS=0 se numeste
izentropica.
dQe = caldura introdusa din exterior
dQi = caldura de disipatie

Transformare politropica

Transferul de caldura – are loc prin conductibilitate.

Legea lui Fourier

qy = fluxul de caldura
kT = coeficient de conductibilitate
Vascozitatea – fenomenele datorate frecarii interne ale unui fluid se manifesta macroscopic in
primul rand prin aparitia unor tensiuni tangentiale de frecare Tau. Fluidele presupuse ca fiind
lipsite de frecare sunt fictive, din aceasta cauza se numesc fluide ideale sau perfecte sau
inviscibile.

Mecanica fluidelor – stiinta care se ocupa cu echilibrul si miscarea fluidelor si cu actiunea lor
asupra peretilor inconjuratori sau asupra suprafetei corpurilor scufundate in ele, in repaus sau
in miscare.
Mediu continuu – daca un element infinit mic al acestuia mai contine un numar suficient de
mare de particule si pastreaza toate proprietatile corpului in mare.
CONTINUAREA TEORIEI CARE NU ERA PE FOILE
LUI BOGDANEL DAR CARE A FOST DATA LA
VERIFICAREA 1
Mecanica fluidelor – stiinta care se ocupa cu echilibrul si miscarea fluidelor si cu actiunea lor
asupra peretilor inconjuratori sau asupra suprafetei corpurilor scufundate in ele, in repaus sau
in miscare.
Mediu continuu – daca un element infinit mic al acestuia mai contine un numar suficient de
mare de particule si pastreaza toate proprietatile corpului in mare.
Densitatea – m = masa unei molecule si n = numarul de molecule continute in unitatea de
volum; masa gazului continuta in volumul elementar:

Densitate aer = 1,225kg/m^3; densitate apa = 1000kg/m^3

Ecuatia de stare

R = constanta pentru fiecare gaz (R aer = 287,14 m^2/s^2*K).

Primul principiu al termodinamicii

dQ = caldura introdusa in sistem de variatia energiei interne
dL = lucrul mecanic exterior efectuat de gaz prin schimbarea volumului sau
h = entalpia gazului
Intr-un proces de transformare termica a unui sistem izolat, dS>=0. O evolutie dS=0 se numeste
izentropica.

dQe = caldura introdusa din exterior

dQi = caldura de disipatie
Transformare politropica

Transferul de caldura – are loc prin conductibilitate.

Legea lui Fourier

qy = fluxul de caldura
kT = coeficient de conductibilitate
Vascozitatea – fenomenele datorate frecarii interne ale unui fluid se manifesta macroscopic in
primul rand prin aparitia unor tensiuni tangentiale de frecare Tau. Fluidele presupuse ca fiind
lipsite de frecare sunt fictive, din aceasta cauza se numesc fluide ideale sau perfecte sau
inviscibile.
Relatia lui Newton:
μ = coeficient de vascozitate;

Turbulenta – unul din caracterele miscarii unui fluid, pe langa cel laminar, in functie de
marimea numarului Reynolds. Aparitia ei este insotita de o crestere substantial a frecarilor
aparente.
Volum de control – volum oarecare de fluid τ marginit de suprafata σ; are o miscare
independent de miscarea fluidului.
Volum material – un volum τ marginit de suprafata σ care cuprinde un anumit numar de
particule si in permanenta aceleasi.
Sistemul Lagrange – particula e urmarita cu incepere de la un punct initial P0(x0, y0, z0) in
care se gasea la timpul t0, pe intregul sau parcurs, pana la punctul P(x, y, z) in care a ajuns la
timpul t.

Sistemul Euler – particularitatile miscarii vor fi determinate, daca se cunosc in fiecare moment
vitezele particulelor ce trec printr-un punct P(x, y, z) si care sunt functii de punctul respective si
de timp.
J = acceleratia

Liniile de curent - curbele la care vitezele particulelor sunt tangente, la momentul t.

Miscarile stationare – miscarile care prezinta aceleasi caracteristici in orice moment.
Legea hidrostaticii
p = presiunea; g = acceleratia gravitationala; z = inaltimea
Legea lui Arhimede – pentru un corp scufundat intr-un lichid, presiunile exercitate pe
suprafata acestui corp se reduc de asemenea la o rezultanta unica.

G = greutatea volumului de lichid dezlocuit

M = momentul; rG x G = centrul de aplicatie al fortelor paralele

Sectiunea corpului partial imers prin planul din apa se numeste plan de plutire, suprafata
acestei sectiuni fiind suprafata de plutire. Conturul suprafetei de plutire se numeste linia de
plutire sau linia de apa. Distanta, pe verticala, de la suprafata de plutire pana la punctul cel mai
de jos al corpului se numeste pescaj. Volumul scufundat, respectiv volumul corpului de sub
suprafata de plutire se numeste carena.

Tensiunea superficiala
Δp = diferenta de presiune

Capilaritate – o consecinta a tensiunii superficiale este si fenomenul care se observa la tuburile

subtiri scufundate intr-un lichid cunoscut sub numele de capilaritate.
Ecuatia de echilibru relativ
Jt = acceleratia de transport
Legea de variatie a presiunii

Potential de viteze

φ = potential de viteze

Teorema lui Thomson (Kelvin) – circulatia in jurul unei linii material inchise ramane aceeasi
in timp.

Vitezele induse de un tub subtire de vartej

Γ = intensitatea finite

Observatii: - e valabila numai pentru fluidul perfect, barotrop si cu fortele exterioare derivand
din potential
Consecinta: pentru o miscare pornita din repaus, la care circulatia in momentul initial este nula,
aceasta va fi nula in orice moment. O miscare in care circulatia este nula, este irotationala ( in baza
teoremei lui Stokes) si deci poseda un potential de viteze. Prin urmare, orice miscare a fluidelor
perfecte barotrope ce porneste din repaus poseda un potential de viteze.
Parametrii adimensionali