PROPRIETĂŢILE

FLUIDELOR
PROPRIETĂŢI FIZICE COMUNE LICHIDELOR ŞI GAZELOR

- fluiditatea și deformabilitatea - Fluiditatea este proprietatea fluidelor de a curge. Curgerea stabilă a fluidelor reale este de două tipuri: laminară și
turbulentă.
- omogenitatea și izotropia - Omogenitatea este proprietatea fluidelor la care densitatea este aceeași în orice punct din interiorul său. Izotropia este
proprietatea lichidelor de a transmite cu aceeași intensitate, în toate direcțiile, variația unei mărimi mecanice
- presiunea - este raportul dintre forţa normală şi aria suprafeţei pe care se exercită această forţă.
p = limA0 (F/A) = dF/dA sau p = F/A
- densitatea - defineşte concentraţia de materie într-un spaţiu unitar al fluidului considerat ca omogen într-o zonă suficient de mare. Este raportul dintre
masa şi volumul ocupat de acea masă- -
- greutatea specifică - este greutatea unităţi de volum dintr-un corp: y = G / V. Este variabilă cu densitatea
- compresibilitatea şi elasticitatea - Compresibilitatea este proprietatea fluidelor de a opune rezistență la micșorarea volumului.
- celeritatea -sau viteza de propagare a sunetului, depinde de proprietăţile mediului de propagare, de elasticitatea şi densitatea acestuia.
- numărul Mach - este o mărime adimensională care arată de câte ori este mai mare viteza unui mobil decât viteza sunetului în acel mediu. Exprima
viteza unui corp care se deplasează într-un fluid:
M=v/c
- adeziunea - este proprietatea lichidelor de a adera la o suprafață solidă cu care vin în contact. Forţa de adeziune depinde de natura suprafeţei, de natura
fluidului, de temperatură.
- vâscozitatea - este proprietatea lichidelor de a opune rezistenţă la deformaţiile care nu constituie reduceri ale volumului lor, atunci când sunt supuse la
lunecare relativă a straturilor suprapuse, prin dezvoltarea unor eforturi unitare tangențiale între straturile de fluid aflate în mișcare relativă, eforturi care se
opun mișcării.
 PROPRIETĂŢI FIZICE SPECIFICE LICHIDELOR
- tensiunea superficială - Tensiunea superficială ia naştere la suprafaţa liberă a lichidelor sau în
suprafaţa de delimitare a două fluide, putând fi ambele lichide sau unul lichid şi celălalt gaz.
Valoarea tensiunii superficiale a apei în contact cu aerul este =0,0770 gf/cm la 0C.
- capilaritatea - rezultă ca o consecinţă a fenomenului de adeziune şi a tensiunii superficiale şi
constă în apariţia unei denivelări a suprafeţei libere a lichidului în tuburile capilare.
- absorţia - este fenomenul prin care gazele şi vaporii, care alcătuiesc faza absorbantă, pătrund prin
difuziune în masa unui lichid, prin suprafaţa de separaţie dintre cele două faze.
- cavitaţia - fenomenul de formare a vaporilor, de degajare a gazelor în masa unui lichid în mişcare
şi condensarea lor.
- solidificarea – înghețul - apa chimic pură îngheaţă în stare de repaus la 0C. Apa de râu impură
îngheaţă la temperatura de la -0,2-1C, iar apa de mare de la -2,5-5C.
- vaporizarea - trecerea unui lichid în stare de vapori. Se poate face fie prin evaporare, fie prin
fierbere
- fierberea - trecerea unui lichid în stare gazoasă prin formare de vapori.
 PROPRIETĂŢI FIZICE SPECIFICE GAZELOR
- variaţia densităţii - - variaţia izocoră (volum constant): ρ = ct = ρ0 - variaţia
izotermă (temperatură constantă): p/ρ = ct = p0/ρ0 - variaţia adiabatică (fără schimb
de căldură cu mediul exterior): p/ρk = ct = p0 k /ρ0 k - variaţia politropică
(trasnformare generală): p/ρn = ct = p0 n /ρ0 n
- căldura specifică - reprezintă căldura necesară unităţii de masă din acea
substanţă pentru a-şi mări temperatura cu un grad, fără modificarea stării fizice sau
chimice. Căldura specifică (c) se determină experimental, sau poate fi calculată
utilizând teoria cinetico-moleculară (în cazul gazelor). c = (1/m)  (dQ/dT) , J/kgK.
- energia internă - este energia termică a unui substanţe, raportată la unitatea de
masă. Pentru gazele perfecte se calculează cu relaţia: du = cvdT , J/k.
- entalpia specifică - reprezintă suma dintre energia internă specifică şi energia
potenţială de presiune specifică (unităţii de masă): h = u + (p/) , J/kg.