4.2.

Curba etalon Gringarten

 La inceputul perioadei de testare, cand miscarea este dominata

de efectele inmagazinarii in gaura de sonda, presiunea sondei,
sub forma adimensionala, este descrisa de ecuatia,
t

(4.8)
p D
D

CD

sau, daca se logaritmeaza, de ecuatia

log p D log t D log C D

(4.9)

Aceasta relatie exprima trasatura caracteristica a efectului

inmagazinarii in gaura de sonda asupra datelor de testare a
sondei, indicand faptul ca o reprezentare in scara log log este
o dreapta de panta unitara.
Sfarsitul perioadei de stocare inseamna inceputul perioadei de
functionare a zacamantului ca avand intindere infinita, cand
reprezentarea comportarii presiunii in scara semilog este o linie
dreapta, descrisa de ecuatia
1

(4.10)
p D ln t D 0,80907 2S
2

 Este recomandabil, ca la interpretarea datelor testarii

sondei prin metoda curbei etalon, sa se includa
coeficientul de stocare adimensional,CD, in relatia
(4.10).
1
p ln t ln C 0,80907 ln C 2 S
2

(4.11)
sau

t
1

(4.12)
p D ln D 0,80907 ln C D e 2 S
D

CD

Ecuatia (4.12) descrie comportarea presiunii in

conditiile existentei efectelor de inmagazinare si de
skin, pentru un zacamant omogen in timpul miscarii
tranzitorii (actiune infinita).
Gringarten si al. (1979) au reprezentat grafic relatia
(4.12) sub forma unui set de curbe etalon, pentru
diferite valori ale parametrului ln[CDexp(2S)], ilustrate
in figura 4.4, pentru diferite valori ale lui S.

Fig. 4.4. Curbe etalon cu efect de inmagazinare si skin (Bourdet, 1983)

 Setul de curbe etalon prezinta initial o variatie liniara,

de panta unitara, corespunzatoare miscarii sub
actiunea exclusiva a efectului de inmagazinare in
gaura de sonda. Ulterior, dupa terminarea efectului de
stocare, curbele corespund miscarii radiale tranzitorii
intr-un zacamant de intindere infinita. Sfarsitul
perioadei de inmagazinare si inceputul miscarii
tranzitorii sunt marcate pe graficul curbelor etalon.
Gringarten si al. au utilizat trei grupuri adimensionale
pentru trasarea curbelor etalon, si anume:
caderea de presiune adimensionala, pD;
raportul adimensional, tD/CD;
grupul adimensional, [CDexp(2S)], (sau S).
Cei trei parametri adimensionali mentionati mai sus
sunt definiti pentru cercetarea hidrodinamica atat la
deschidere, cat si la inchidere.

 A. Testarea hidrodinamica la deschidere

a) Caderea de presiune adimensionala, pD

(4.13)
kh( pi ps )
khp
pD

141, 2Q bp

141, 2Q bp

Logaritmand se obtine
kh
log pD log pi ps log
141, 2Q bp

kh
log pD log p log
141, 2Q bp

(4.14)

 b) Raportul adimensional, tD/CD

t D 0, 0002637 kt m t hrs2
CD

m t r

2
s

,
0,8936C

(4.15)

t D 0, 0002951kh

t
CD
C

Logaritmand se obtine
tD
0, 0002951kh
log

log
log t

CD

(4.16)

Ecuatiile (4.14) si (4.16) arata ca reprezentarea

datelor reale ale testului de presiune la
deschidere sub forma log(p) = f(logt) va duce
la o curba paralela, de panta egala cu cea a
curbei etalon, logpD = log(tD/CD).

 Delplasarile orizontala si verticala ale curbei reale pana la

potrivirea acesteia cu o curba etalon sunt date de constantele
ec.(4.14) si (4.16).
pD
kh

(4.17)

p MP 141, 2Q bp

tD
C
0, 0002951kh
D
C
t

MP

(4.18)

Ecuatiile (4.17) si (4.18) pot fi utilizate pentru determinarea

permeabilitatii k (sau a capacitatii de curgere, kh, sau a
mobilitatii, k/, sau a transmisivitatii, kh/) si, respectiv, a
coeficientului de inmagazinare C, C 0, 0002951kh
tD
141, 2Q bp pD

(4.19)
C
k

D
h

MP

(4.20)
t

MP

 c) Grupul adimensional, [CDexp(2S)]

Grupul adimensional [CDexp(2S)] este definit
matematic de expresia
5, 615C 2 S

(4.21)
C
e
D

2m r

2
t s

Se determina prin citirea pe curba etalon

utilizata pentru potrivire.

 B. Testul de restabilire a presiunii

Toate curbele etalon sunt obtinute pentru testele la deschidere.
De aceea, aceste curbe etalon nu pot fi utilizate pentru datele
de restabilire fara a fi modificate sau fara a impune o restrictie.
Unica restrictie este ca perioada de producere, si anume, tp,
inainte de inchidere trebuie sa fie ceva mai mare. Totusi,
Agarwal (1980) a gasit empiric, ca prin reprezentarea datelor
de restabilire psi psi0 (psi presiunea in timpul inchiderii, psi0
presiunea in momentul inchiderii, la t = 0), in functie de
timpul echivalent, te, in locul timpului de inchidere t, intr-o
diagrama in scara log log, analiza curbei etalon se poate
realiza fara a necesita un timp lung de productie inainte de
inchidere. Timpul echivalent introdus de Agarwal este definit de
relatia
t
t

(4.22)
te

tp
t
1
tp

t p t

unde t timpul de inchidere, ore, te timpul echivalent al lui

Agarwal, ore, tp timpul de productie de la ultima inchidere.

 Timpul echivalent al lui Agarwal este introdus pentru a

tine seama de efectele timpului tp asupra testului de
restabilire a presiunii. Semnificatia conceptului de timp
echivalent este aceea ca variatia presiunii p = psi
psi0 la momentul t in timpul testului de restabilire
este aceeasi cu variatia de presiune p = pi ps la
momentul te in timpul testului la deschidere. Deci
graficul testului de restabilire, sub forma psi psi0 =
f(te), se va suprapune peste graficul variatiei de
presiune in functie de timpul de curgere de la testul la
deschidere. Astfel, cand se aplica metoda curbei
etalon in analizarea datelor de restabilire a presiunii,
timpul real de inchidere, t, este inlocuit de timpul
echivalent, te.

 a) Caderea de presiune adimensionala, pD

kh( psi psi 0 )
khp

(4.23)
pD

141, 2Q bp

141, 2Q bp

unde psi presiunea in timpul inchiderii, psi, psi0

presiunea in momentul inchiderii, si anume, la
t = 0, psi.
Logaritmand se obtine
log pD log psi psi 0 log

log pD log p log

kh
141, 2Q bp

kh
141, 2Q bp

(4.24)

 b) Raportul adimensional, tD/CD

t D 0, 0002637 k te m t hrs2

,
2
CD
m t rs
0,8936C

(4.25)

t D 0, 0002951kh

te
CD
C

Logaritmand se obtine
tD
0, 0002951kh

log
log
log te
CD

(4.26)

Similar, reprezentarea datelor reale ale testului

de restabilire a presiunii sub forma log(p) =
f(logte) va duce la o curba de panta egala cu
cea a curbei etalon, logpD = log(tD/CD).

 Delplasarile orizontala si verticala ale curbei reale permite

potrivirea acesteia peste una dintre curbele etalon
determinandu-se coordonatele punctului de potrivire din care se
pot afla parametri precum permeabilitatea sau capacitatea de
curgere, respectiv, factorul de stocare, adica
pD
kh

(4.26)

tD
C
0, 0002951kh
D
C
te

MP

141, 2Q bp

141, 2Q bp pD
k

MP

MP

0, 0002951kh
tD
C
D
te

MP

(4.27)

(4.29)

(4.30)

 c) Grupul adimensional, [CDexp(2S)]

Grupul adimensional [CDexp(2S)] este definit
matematic de expresia
5, 615C 2 S

(4.31)
CD
e
2
2mt rs

Se determina prin citirea pe curba etalon

utilizata pentru potrivire.

Pentru utilizarea curbei etalon Gringarten se recomanda

parcurgerea urmatorilor pasi:
1. Utilizand datele testului se realizeaza analiza conventionala a
testului si se determina:

coeficientul de inmagazinare in gaura de sonda, C sau CD;

permeabilitatea, k;

presiunea ipotetica, p*;

presiunea medie, p ;

factorul de skin, S;

factorul de forma CA;

aria de drenaj, A.
2. Se reprezinta variatia pi ps = f(t) pentru datele testului la
deschidere sau variatia psi psi0 = f(te) pentru datele
testului de restabilire pe hartie transparenta (de calc) la scara
log log, avand aceeasi dimensiune a ciclilor logaritmici cu
cei ai diagramei etalon Gringarten.

3. Se verifica daca datele de inceput ale testului apartin unei

drepte de panta unitara pentru a constata prezenta efectului
de stocare in gaura de sonda. Daca zona liniara de panta
unitara este prezenta, se calculeaza coeficientul de
inmagazinare in gaura de sonda C si CD, folosind
coordonatele unui punct arbitrar apartinand acestui sector al
graficului, de pe diagrama reala (p, t) sau (p, te) dupa
cum testul este la deschidere sau, respectiv, la inchidere.

Pentru testul la deschidere coeficientul C este

Qbpt
Qbp t

(4.32)
C

24 pi ps

24 p

Pentru testul de restabilire coeficientul C este

Qbp te
Qbp te
(4.33)
C

Se estimeaza coeficientul adimensional de inmagazinare

0,8936
(4.34)
CD
C
2
mt hrs

24 psi psi 0

24 p

4. Se suprapune graficul datelor reale peste

curbele etalon si se gaseste curba care se
potriveste acesteia. Se inregistreaza valoarea
grupului adimensional [CDexp(2S)]MP.
5. Se alege un punct de potrivire, MP, pentru care
se citesc coordonatele (pD, tD/CD)MP, si (p,
t)MP sau, respectiv, (pD, tD/CD)MP, si (p,
te)MP.
6. Pentru coordonatele punctului de potrivire se
calculeaza
141, 2Q bp pD
k

h
p MP

 si

0, 0002951kh
0, 0002951kh t

C
; C

tD
tD
C
C
D MP
D
t

MP

din date de cercetare la deschidere si

0, 0002951kh
0, 0002951kh te

C
; C
t

tD
D
C
C
D MP
D
te

MP

din date de restabilire a presiunii, iar apoi se calculeaza CD si S,

2S
0,8936
C
e

MP
CD
D
1
(4.35)
C
2
mt hrs

ln

CD

 Exemplul 4.2.
In tabelul 4.2 sunt prezentate datele unui test
de restabilire a presiunii pentru o sonda de
petrol care a produs la debitul constant de 174
STB/zi inainte de inchidere. De asemenea se
mai cunosc: m = 0,25, t = 4,2.10-6 psi-1, Q =
174 STB/zi, tp = 15 ore, bp = 1,06 bbl/STB, rs =
0,29 ft, = 2,5cP, h = 107 ft.
Sa se realizeze analiza restabilirii presiunii
dupa metoda conventionala, utilizand
reprezentarea Horner, si sa se compare
rezultatele cu cele obtinute utilizand curba
etalon Gringarten.

t, ore

Tabelul 4.2.

psi, psi

p, psi

(tp+t)/t

te, ore

3086.33

0.00417

3090.57

4.24

3598.12

0.00417

0.00833

3093.81

7.48

1801.72

0.00833

0.0125

3096.55

10.22

1201.00

0.01249

0.01667

3100.03

13.7

900.82

0.01666

0.02083

3103.27

16.94

721.12

0.0208

0.025

3106.77

20.44

601.00

0.02496

0.02917

3110.01

23.68

515.23

0.02911

0.03333

3113.25

26.92

451.05

0.03326

0.0375

3116.49

30.16

401.00

0.03741

0.04583

3119.48

33.15

328.30

0.04569

0.05

3122.48

36.15

301.00

0.04983

0.0583

3128.96

42.63

258.29

0.05807

0.06667

3135.92

49.59

225.99

0.06637

0.075

3141.17

54.84

201.00

0.07463

0.08333

3147.64

61.31

181.01

0.08287

0.09583

3161.95

75.62

157.53

0.09522

0.10833

3170.68

84.35

139.47

0.10755

0.12083

3178.39

92.06

125.14

0.11986

0.13333

3187.12

100.79

113.50

0.13216

0.14583

3194.24

107.91

103.86

0.14443

0.17917

3216.68

130.35

84.72

0.17706

0.19583

3227.89

141.56

77.60

0.19331

0.2125

3238.37

152.04

71.59

0.20953

0.22917

3249.07

162.74

66.45

0.22572

0.25

3261.79

175.46

61.00

0.2459

0.29167

3287.21

200.88

52.43

0.28611

0.33333

3310.15

223.82

46.00

0.32608

0.375

3334.34

248.01

41.00

0.36585

0.41667

3356.27

269.94

37.00

0.40541

0.45833

3374.98

288.65

33.73

0.44474

0.5

3394.44

308.11

31.00

0.48387

0.54167

3413.9

327.57

28.69

0.52279

0.58333

3433.83

347.5

26.71

0.56149

0.625

3448.05

361.72

25.00

0.6

0.66667

3466.26

379.93

23.50

0.6383

0.70833

3481.97

395.64

22.18

0.67639

0.75

3493.69

407.36

21.00

0.71429

0.8125

3518.63

432.3

19.46

0.77075

0.875

3537.34

451.01

18.14

0.82677

0.9375

3553.55

467.22

17.00

0.88235

3571.75

485.42

16.00

0.9373

1.0625

3586.23

499.9

15.12

0.99222

Tabelul 4.2.
continuare

Tabelul 4.2.
continuare

1.1875

3617.41

531.08

13.63

1.10039

1.25

3631.15

544.82

13.00

1.15385

1.3125

3640.86

554.53

12.43

1.2069

1.375

3652.85

566.52

11.91

1.25954

1.4375

3664.32

577.99

11.43

1.31179

1.5

3673.81

587.48

11.00

1.36364

1.625

3692.27

605.94

10.23

1.46617

1.75

3705.52

619.19

9.57

1.56716

1.875

3719.26

632.93

9.00

1.66667

3732.23

645.9

8.50

1.76471

2.25

3749.71

663.38

7.67

1.95652

2.375

3757.19

670.86

7.32

2.05036

2.5

3763.44

677.11

7.00

2.14286

2.75

3774.65

688.32

6.45

2.32394

3785.11

698.78

6.00

2.5

3.25

3794.06

707.73

5.62

2.67123

3.5

3799.8

713.47

5.29

2.83784

3.75

3809.5

723.17

5.00

3815.97

729.64

4.75

3.15789

4.25

3820.2

733.87

4.53

3.31169

4.5

3821.95

735.62

4.33

3.46154

4.75

3823.7

737.37

4.16

3.60759

3826.45

740.12

4.00

3.75

5.25

3829.69

743.36

3.86

3.88889

5.5

3832.64

746.31

3.73

4.02439

5.75

3834.7

748.37

3.61

4.15663

3837.19

750.86

3.50

4.28571

6.25

3837.94

751.61

3.40

4.41176

6.75

3838.02

751.69

3.22

4.65517

7.25

3840.78

754.45

3.07

4.88764

7.75

3843.01

756.68

2.94

5.10989

8.25

3844.52

758.19

2.82

5.32258

8.75

3846.27

759.94

2.71

5.52632

9.25

3847.51

761.18

2.62

5.72165

9.75

3848.52

762.19

2.54

5.90909

10.25

3850.01

763.68

2.46

6.08911

10.75

3850.75

764.42

2.40

6.26214

11.25

3851.76

765.43

2.33

6.42857

11.75

3852.5

766.17

2.28

6.58879

12.25

3853.51

767.18

2.22

6.74312

12.75

3854.25

767.92

2.18

6.89189

13.25

3855.07

768.74

2.13

7.0354

Tabelul 4.2.
continuare

Tabelul 4.2.
continuare

14.5

3856.5

770.17

2.03

7.37288

15.25

3857.25

770.92

1.98

7.56198

16

3857.99

771.66

1.94

7.74194

16.75

3858.74

772.41

1.90

7.91339

17.5

3859.48

773.15

1.86

8.07692

18.25

3859.99

773.66

1.82

8.23308

19

3860.73

774.4

1.79

8.38235

19.75

3860.99

774.66

1.76

8.52518

20.5

3861.49

775.16

1.73

8.66197

21.25

3862.24

775.91

1.71

8.7931

22.25

3862.74

776.41

1.67

8.95973

23.25

3863.22

776.89

1.65

9.11765

24.25

3863.48

777.15

1.62

9.26752

25.25

3863.99

777.66

1.59

9.40994

26.25

3864.49

778.16

1.57

9.54545

27.25

3864.73

778.4

1.55

9.67456

28.5

3865.23

778.9

1.53

9.82759

30

3865.74

779.41

1.50

10

 Rezolvare.
Se reprezinta grafic variatia log(p) =
f(logte).Reprezentarea functiei respective arata ca
datele de inceput ale testului se inscriu pe o dreapta
de panta unitara. Se alege un punct pe dreapta
respectiva pentru care se citesc coordonatele, de ex.,
punctul de coordonate log(p) = 1,75 si log(te) =
-1,22, adica p = 56 psi si te = 0,06. Cu aceste
valori se calculeaza C si CD, folosind relatiile (4.33) si
(4.34) Qbp te 174 1, 06 0, 06
C

24 p

24

50

0, 0092 bbl/psi

0,8936
0,8936
CD
C
0, 0092 870
2
6
2
mt hrs
0, 25 4, 2 10

107
0,29

Fig. 4.5. Variatia log(p) = f(logte).

Fig. 4.5. Variatia log(p) = f(logte).

Liniarizarea diagramei

 2. Se reprezinta diagrama Horner ps = f(log(tp

+ t)/t), sau se foloseste scara semilog si se
realizeaza analiza conventionala a testului de
restabilire a presiunii.

Fig. 4.6. Diagrama Horner.

Fig. 4.6. Diagrama Horner liniarizata

 Astfel, se determina:
- panta i
3820,62 3755
i
65,62
2 1

i = 65,62 psi/ciclu
din care se determina permeabilitatea k
k

162,6Qb p
ih

162,6 174 2,5 1,06

10,68 mD
65,62 107

 - presiunea sondei la t = 1 ora, adica pentru

log[(15 + 1)/1] = 1,2 (se citeste pe dreapta
extrapolata)
ps,1ora = 3797 psi
- factorul de skin S
p s ,1ora p si 0

S 1,151
log
3,23
2
i
m t rs

3797 3086,33

10,68
1,151
log

3
,
23
7,34
6
2
65,62
0,25 4,2 10 2,5 0,29

- cadera de presiune corespunzatoare skinului

pskin
p skin 0,87iS 0,87 65,62 7,34 419 psi

- presiunea ipotetica
p* = 3878 psi.

 3. Se reprezinta variatia p = f(te) intr-un

grafic log log, avand aceeasi lungime a
ciclului logaritmic ca si curba etalon Gringarten.
Se suprapune diagrama datelor reale peste
setul de curbe etalon, gasindu-se curba
potrivita pentru realizarea suprapunerii.
Aceasta este caracterizata de parametrul
[CDexp(2S)] = 1010. Se alege punctul de
potrivire ale carui coordonate sunt:
- pe diagrama reala: (p)MP = 100; (te)MP =
1,
- pe curba etalon: (pD)MP = 1,79; (tD/CD)MP =
14,8.

 4. Din coordonatele punctului de potrivire se determina

urmatoarele proprietati:
141,2Qb p
141,2 174 2,5 1,06 1,79

10,89 mD
p

107

MP

100

0,0002951kh t e
C
tD

C
D

0,0002951 10,89 107 1

2,5
14,8

0,0093
MP

MP

0,8936
0,8936
CD
C
0,0093 879,5
2
6
2
m t hrs
0,25 4,2 10 107 0,29
2S
1 C D e MP 1 1010
S ln
ln
8,12
2
CD
2 879,5

Rezultatele obtinute arata o buna potrivire intre datele

determinate prin analiza conventionala a datelor
testului de sonda si cele stabilite utilizand curbele
etalon.

 Similar, curbele etalon Gringarten pot fi folosite de

asemenea pentru sisteme de gaze prin redefinirea
caderii de presiune adimensionale si a timpului
adimensional.
- pentru cazul utilizarii pseudopresiunii:
pD

khu
1422Q g T

- pentru cazul utilizarii patratului presiunii:

khp 2
pD
1422Q g i Z i T

- timpul adimensional:

0,0002637 k
tD
t
2
m t rs

unde Qg = debitul de gaze, Mscf/zi, T temperatura, R, u = usi us,t=0,

pentru testul de restabilire a presiunii, u = ui us, pentru testul la
deschidere, p2 = psi2 ps,t=0, pentru testul de restabilire a presiunii, p =
pi2 - ps2; pentru testul de restabilire timpul de inchidere t inlocuieste timpul
de curgere t.

 Concluzie
Curbele etalon au aparut in anii 70. In literatura de
specialitate exista mai multe tipuri de curbe etalon care
pot fi utilizate pentru a interpreta un test intr-o sonda
verticala intr-un zacamant omogen infinit, precum:
curbele etalon (c.e.) Agarwal si al.;
c. e. Mc Kinley;
c. e. Earlougher si Kersch;
c. e. Gringarten si al.
Daviau a examinat in detaliu c. e., cele mai complete si
practice din punct de vedere al utilitatii aratand a fi cele
elaborate de Gringarten, fiind si cele mai raspandite in
literatura de specialitate.
C. e. Gringarten reprezinta variatiile presiunii in functie
de timp pentru o configuratie zacamant sonda
precizata. Este calculata utilizand un model analitic,
utilizand variabile adimensionale.

 Modelul analitic utilizat de Gringarten pentru a

descrie comportarea unui sistem zacamant
omogen, infinit sonda verticala are la baza
variabilele adimensionale definite de relatiile:
- presiunea adimensionala: p kh p
D

- timpul adimensional:

- coeficient de stocare:
- factorul de skin: S.

141,2Qb p

0,000264k
tD
t
2
m t rs

CD

0,89
C
2
m t rs

 Reprezentarea c.e. Gringarten

Intr-o sonda verticala amplasata intr-un zacamant
omogen, infinit, variatia presiunii adimensionale
depinde de trei factori: timpul, t, coeficientul de
stocare, C, factorul de skin, S. Astfel curbele etalon
pot fi descrise de o functie de forma
pD f t D , CD , S

Daca se reprezinta skinul printr-o raza efectiva a

sondei, rs, respectiv:
- raza sondei rs este inlocuita de raza efectiva rs =
rsexp(-S);
- timpul adimensional tD este inlocuit de tDexp(2S);
- coeficientul de inmagazinare CD este inlocuit de
CDexp(2S);
iar presiunea este exprimata printr-o functie de forma
p D f t D exp(2 S ), C D exp(2 S )

 Gringarten a exprimat presiunea sub forma

tD

p D f
, C D exp(2S )
CD

Presiunea este reprezentata pe ordonata in

functie de tD/CD, pe un grafic log log. Fiecare
curba etalon difera de urmatoarea prin valoarea
parametrului [CDexp(2S)].

Interpretarea c.e. Gringarten

Ordonata punctului de potrivire este masurata:
in sistemul de axe al c.e.: pD;
in sistemul de axe al datelor reale: p.
Astfel, intre cele doua coordonate exista relatia:
kh
pD
p
141,2Qb p

Factorul de proportionalitate dintre pD si p

poate fi utilizat pentru a determina capacitatea
de curgere (kh), permeabilitatea, mobilitatea,
transmisivitatea. kh 141,2Qb p p D
p

MP

Abscisa punctului de potrivire este masurata:

in sistemul de axe al c.e.: tD/CD;
in sistemul de axe al datelor reale: t.
Astfel, intre cele doua coordonate exista relatia:
tD
0,000295kh

t
CD
C

Factorul de proportionalitate dintre tD/CD si t poate fi utilizat

pentru a determina coeficientul de stocare C, capacitatea de
curgere (kh), fiind determinata.

0,000295kh t
tD

C
D

MP

Curba etalon pe care s-a realizat potrivirea datelor este

caracterizata de parametrul [CDexp(2S)]MP.
0,89
CD
C
2
m t rs

 Avantajele si dezavantajele c.e.; model de

sonda
Avantaje:
permite realizarea unei diagnoze despre tipul
zacamantului si regimurile de curgere;
permite utilizarea metodelor conventionale
pentru determinarea secventei regimurilor de
miscare;
in cazul unui zacamant omogen c.e. poate fi
utilizata pentru a localiza sfarsitul efectului
inmagazinarii si astfel sa situeze corect linia
dreapta semilog.

 Dezavantaje:
- efectul de inmagazinare in gaura de sonda e
reprezentat de o valoare constanta;
- un test necesita sa fie interpretat cu c.e.
stabilite pentru deschidere.
Al doilea dezavantaj poate fi eliminat daca se
utilizeaza un model de sonda in loc de un set
de c.e.

 Model de sonda
Un model de sonda este un program analitic utilizat pentru a
genera c.e. luand in considerare istoricul datelor de curgere.
In plus reprezentarea printr-un set de curbe limiteaza sever
numarul parametrilor care pot fi luati in considerare.
A fost posibila stabilirea unui set de c.e. pentru a interpreta un
test pentru un zacamant omogen infinit, cand numai trei
parametri guverneaza variatia presiunii (C. k, S).
Atunci cand configuratia zacamant sonda este mai complaxa,
numarul parametrilor devine prea mare pentru reprezentarea
curbelor etalon.
Un model de sonda este numai un mod de a genera o curba
etalon corespunzatoare.
C.e . reprezentate in seturi sau generat printr-un model de
sonda suporta aceeasi aplatisare datorata efectului scarii log
log. Scara log atenueaza variatiile de presiune, fapt pentru care
interpretarea testelor prin metoda c.e. este adesea inselatoare.
Utilizarea c.e. cu derivata presiunii elimina complet aceasta
dificultate.