Curs 9 Legislație

9. Cauzele accidentelor de circulație

9.1.Introducere

Circulaţia pe drumurile publice este o activitate complexă cu adânci implicaţii în viaţa

oamenilor. De aceea, se acţionează permanent, prin toate mijloacele, ca aceasta să se desfăşoare
în condiţii de deplină siguranţă atât pentru viaţa cetăţenilor de la cei mai mici, până la cei mai mari,
cât şi pentru integritatea bunurilor materiale. Cu toate condiţiile create pentru desfăşurarea fluentă
şi în siguranţă a traficului, ritmul şi proporţiile în care evoluează circulaţia rutieră, pe de o parte şi
comportamentul unor participanţi la trafic, pe de altă parte, determină producerea evenimentelor
de circulaţie cu toate consecinţele negative ce decurg din acestea.

Accidentul de circulaţie, considerat un adevărat flagel al civilizaţiei moderne, se află în

plină dezbatere şi studiere implicând abordarea în tot complexul său de elemente tehnico-
organizatorice, medicale şi sociale.

9.2 Impactul asupra populației

Accidentele produse în cadrul traficului rutier figurează în prezent printre primele cauze
de deces de pe întreg globul pământesc.
În septembrie 2015, Organizația Mondială a Sănătății a estimat faptul că accidentele rutiere
au cauzat aproape 3300 de pierderi de vieți omenești zilnice, reprezentând o creștere de la 2900 de
decese pe zi la începutul secolului XXI. Această creștere a făcut ca accidentele rutiere să devină
una dintre primele zece cauze principale de deces în întreaga lume. Din cele 56,4 milioane de
pierderi de vieți omenești estimate la nivel mondial în 2015, mai mult de jumătate (54%) se
datorează primelor zece cauze. În figura 9.1 este prezentat rezultatul studiului care face baza
principalelor cauze de deces la nivel mondial în ultimii 15 ani [2].
Curs 9 Legislație

a). b).
Fig. 9.1 Top 10 cauze de deces la nivel mondial 2000 - 2015, [2]

În rândul tinerilor, situația este grava. Conform datelor grafice prezentate în figura 9.2,
accidentele rutiere reprezintă cauza principală a deceselor în rândul tinerilor cu vârste cuprinse
între 15 și 29 de ani.
De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății a mai prezentat un studiu privind o situație
generală a deceselor din întreaga lume din anul 2012, conform figurii 9.3. Studiul s-a efectuat
internațional, pe baza unui grup diversificat de 1000 de persoane reprezentative pentru femeile,
bărbații și copiii din întreaga lume care au murit în 2012. Acest studiu s-a realizat din punct de
vedere al economiei și al nivelului de dezvoltare al țărilor, al vârstei la care au decedat subiecții și
zona de impact vulnerabilă la producerea de pierderi de vieți omenești a autovehiculului. Rolul
acestui studiu este acela de a compara primele zece cauze de deces în toate grupurile de venit din
întreaga lume pe baza grupului diversificat de 1000 de persoane decedate în întreaga lume.
Curs 9 Legislație

Fig. 9.2 Principalele cauze de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani, [2]

Fig. 9.3 Compararea primelor zece cauze de deces în toate grupurile de venituri din întreaga
lume pe baza deceselor din 2012, [2]
Curs 9 Legislație

Dintre cei 1000 de persoane, conform studiului:

• 133 ar proveni din țările cu venituri mici, 356 din țări cu venituri mici-medii, 302 din țări cu
venituri medii-mari și 209 din țări cu venituri mari.
• 143 au fost copii sub vârsta de 15 ani, 407 adulți cu vârsta de 15-69 ani și 450 adulți cu vârsta de
70 de ani și peste.

Din cele două figuri prezentate anterior, se poate spune faptul ca persoanele cele mai
vulnerabile la deces in urma unui accident rutier sunt persoanele care au un nivel de trai mediu
inferior sau superior și persoanele din segmentul de vârstă cuprins între 15-29 ani.

9.3 Principalele cauze ale accidentelor de circulaţie [1]

Analizele statistice întăresc concluzia că accidentele nu sunt imprevizibile sau inevitabile,

cu toate că apariţia lor este aleatoare.

Principalele cauze ale accidentelor de circulaţie datorate conducătorilor auto sunt următoarele:
• excesul de viteză;
• efectuarea greşită a manevrelor de depăşire;
• nerespectarea normelor privind acordarea priorităţii;
• consumul de alcool;
• neverificarea stării tehnice a autovehiculului;
• starea de oboseală a conducătorului auto.

Factorii care concură la producerea accidentelor rutiere se pot grupa în două mari categorii:
factori externi și factori interni.

A. Factori externi
Din categoria factorilor externi fac parte:
• starea tehnică a autovehiculului,
• starea căii de rulare,
• condiţiile meteorologice şi de vizibilitate.
Curs 9 Legislație

Dintre sistemele autovehiculului care concură la siguranţa circulaţiei şi necesită o verificare

periodică amintim :
• sistemul de direcţie,
• sistemul de frânare,
• sistemul de iluminare,
• sistemul de rulare.

Eficacitatea unui sistem rutier, ca factor extern care concură la producerea accidentelor
rutiere, se poate aprecia în funcţie de următorii parametri :
• intensitatea circulaţiei;
• viteza medie de circulaţie;
• numărul de evenimente de circulaţie.

Intensitatea circulaţiei este un indicator de bază în aprecierea fluxului de trafic şi este

neuniformă în timp, modificându-se în anumite ore din zi, zile ale săptămânii şi luni ale anului,
ceea ce influenţează negativ desfăşurarea traficului, favorizând producerea accidentelor. Odată cu
creşterea intensităţii şi a vitezei de circulaţie apare pericolul accidentării autovehiculelor care
circulă pe aceeaşi bandă datorită frânărilor bruşte şi distanţei insuficiente dintre autovehiculele
care se succed.

Importante circumstanţe care influenţează fiziologia conducerii şi limitele de adaptabilitate ale

subiectului la condiţiile activităţii de conducere create de caracteristicile geometrice şi
topometrice ale căilor rutiere, cum sunt: declinitatea, lăţimea, curbura, natura şi starea
îmbrăcămintei căii, indicatoarele, refugiile, spaţiile verzi, etc.

Astfel, reducerea lăţimii benzii de circulaţie produce un efect psihologic asupra conducătorului
auto materializat prin micşorarea capacităţii de conducere cu 15-25 % faţă de situaţia când ar
circula pe o bandă cu lăţimea de 3,5 metri.
Curs 9 Legislație

Pantele şi rampele precum şi curbele reduc apreciabil vizibilitatea directă, aceste elemente
geometrice ale drumului fiind generatoare de evenimente rutiere mai ales în cazul manevrei de
depăşire pe aceste sectoare de drum.
Datorită înclinării transversale a şoselelor în curbă, valorile reacţiunilor normale ale roţilor din
dreapta şi ale celor din stânga ale autovehiculelor vor diferi între ele, cerinţele de securitate a
circulaţiei indicând realizarea unui echilibru dinamic al acestor forţe. Dacă la virajul în curbe,
asupra roţilor se exercită forţe de accelerare sau de frânare, limita superioară a reacţiunilor
tangențiale se micşorează. De aceea, în cazul real de deplasare a autovehiculelor în curbe, pierderea
stabilităţii transversale se produce începând cu roţile motoare, la raze de viraj mai mari sau la
unghiuri de înclinare transversală mai mici decât cele determinate prin calcule.

Starea căii rutiere influenţează, de asemenea, capacitatea de conducere auto şi, atunci când nu
este corespunzătoare, creează pericole pentru siguranţa traficului. La deplasarea autovehiculului
pe un drum în stare rea (cu suprafaţa carosabilă deteriorată) valoarea aderenţei la un anumit
moment poate să nu fie aceeaşi la toate roţile, ceea ce măreşte probabilitatea apariţiei derapajului.
Formarea unor denivelări mari în îmbrăcămintea drumului, nesemnalizate, determină, mai ales în
timpul circulaţiei cu viteze mari, producerea unor defecţiuni la sistemele de direcţie sau de rulare
ce duc la pierderea controlului volanului şi, implicit, la intrarea în coliziuni cu alte autovehicule
sau părăsirea suprafeţei carosabile.

Intersecţiile la acelaşi nivel sunt printre cele mai importante elemente care limitează şi adesea
întrerup influenţa traficului pe un drum, fiind locuri generatoare de evenimente rutiere.

S-a constatat că abundenţa de indicatoare, reclame şi diverse panouri distrag atenţia

conducătorului auto şi chiar îl obosesc, aşa cum circulaţia pe aliniamente lungi şi monotone poate
provoca uneori adormirea conducătorului auto.

Condiţiile meteorologice nefavorabile, precum ceaţa, ploaia, ninsoarea, poleiul, pe de o parte

micşorează vizibilitatea şi fac drumul alunecos, iar pe de altă parte, influenţează activitatea
sistemului nervos central care este mult mai solicitat, stare ce se reflectă deseori şi asupra
capacităţii de conducere. Noaptea, obstacolele ce se află pe partea carosabilă sau în imediata
apropiere – pe acostament sau în afara drumului – par să fie mult mai departe şi mai mari decât în
Curs 9 Legislație

realitate. Conducătorii auto trebuie să acorde o atenţie mărită şi să aibă un plus de prudenţă
îndeosebi în cazul unor depăşiri sau la aprecierea exactă a spaţiului necesar în momentul
încrucişării, mai ales în condiţiile unui trafic eterogen – autoturisme, autocamioane, autobuze,
tractoare, căruţe, biciclişti.

B. Factori interni

Factorii interni sunt reprezentaţi de materialul uman, producerea accidentelor de circulaţie

fiind nemijlocit legată de capacitatea de conducere a persoanelor aflate la volanul autovehiculelor
în procentul cel mai ridicat 70-90 %.
Totalitatea factorilor perturbatori ai capacităţii de conducere auto constituie, de fapt, elemente
favorizante ale producerii accidentelor rutiere. Dintre acestea o amprentă hotărâtoare asupra
limitelor fiziologice şi psihice ale conducătorului auto îşi pun: oboseala, alcoolul şi
medicamentele.
Oboseala duce la încetinirea manevrelor de conducere, la nesincronizarea mişcărilor, la
scăderea atenţiei şi la apariţia unei stări subiective de tensiune nervoasă.
Activitatea de conducere, desfăşurată cu încordare şi atenţie continuă oboseşte sistemul
nervos al subiectului, proces accelerat de o serie de circumstanţe. Printre acestea sunt de amintit :
- imobilitatea poziţiei conducătorului auto;
- mişcarea de legănare a autovehiculului;
- zgomotul uniform al motorului;
- monotonia unor căi rutiere;
- căldura din cabină.

Consumul de alcool, atât înainte cât şi în timpul conducerii automobilului, este o

importantă cauză a producerii accidentelor de circulație, deoarece afectează puternic capacitatea
de conducere auto. În urma consumului de alcool și potrivit cu cantitatea ingerată, atenţia scade,
durata reflexelor creşte, capacitatea de acordare a ochiului este diminuată, coordonarea mişcărilor
devine deficitară, distanţele şi vitezele sunt apreciate cu mari erori, acţiunea alcoolului continuând
cu tulburări de echilibru.
Curs 9 Legislație

Consumul de medicamente şi stimulente reprezintă, de asemenea, factorul favorizant al

producerii accidentelor de circulaţie. Acţiunea cofeinei nu diminuează oboseala sau influenţa
alcoolului, ci, la unele persoane, produce nelinişte, tremurături, nesiguranţă. Folosirea
medicamentelor şi a stimulentelor, nu trebuie să aibă loc fără consultarea medicului.

Bibliografie
[1] Petrescu, A., Notite curs, UPB, 2015.
[2]**** http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs310/en/;
[3] Ulrich, S., Lothar, W., Automotive Safety Handbook, SAE International, USA, 2007;