CUPRINS

Argument .. 3

Cap. I Generalitati 4

Cap. II Constructia si functionarea principalelor tipuri de lampi . 6

II.1 Lampi electrice cu incandescenta ..... 6
II.2 Lampi electrice cu descarcari ... 7
II.3 Lampi fluorescente cu vapori de mercur de joasa presiune . 10
II.4 Lampi cu vapori de mercur de inalta presiune .. 11

Cap. III Montarea corpurilor de iluminat . 12

III.1 Montarea corpurilor de iluminat pentru lampi cu incandescenta 12
III.2 Montarea corpurilor de iluminat pentru lampi cu luminiscenta .. 13

Cap. IV Norme de tehnica securitatii muncii si norme de prevenire si

stingere a incendiilor 14
IV.1 Norme de tehnica securitatii muncii 14
IV.2 Norme de prevenire si stingere a incendiilor 15

Bibliografie .. 16

2
ARGUMENT

3
 CAPITOLUL I GENERALITATI

Lumina, in sensul cel mai larg al cuvantului, este o radiatie sau un complex de
radiatii electromagnetice, emise de corpuri incandescente sau luminoscente si care
impresioneaza ochiul. Pentru ochiul uman se considera ca lumina mijlocie a zilei
senine de vara este lumina alba care contine toate radiatiile spectrului vizibil.
Fiind data de soare lumina alba este caracterizata prin temperatura de culoare de
6.000 K, deoarece aceasta este valoarea temperaturii sursei de lumina.
In lipsa luminii solare, oamenii utilizeaza diferite tipuri de lampi (cu sau fara
flacara); la lampile electrice emisiunea luminoasa are loc cu ajutorul energiei
electrice .
Fiecare tip de lampa electrica este caracterizata printr-un ansamblul de
proprietati fizico-chimice energetice, fotometrice, colorimetrice, de gabarit etc., ce
determina modul de utilizare si destinatia.
Lampile electrice se pot clasifica dupa:
-mecanismul radiatiei luminoase: incandescente, luminescente sau fluorescente;
-temperatura de culoare a sursei;
-culoarea luminii emise: alba sau colorata;
-puterea electrica absorbita;
-tensiunea nominala de functionare;
-fluxul luminos;
-randamentul luminos etc.
Corpul de iluminat este un aparat destinat in principal pentru
redistribuirea fluxului luminos al lampilor in limitele unor unghiuri solide
importante - in scopul iluminari obiectelor relativ apropiate - si care contine toate
elementele necesare pentru fixarea lampilor si pentru conectarea lor la reteaua
electrica.
Constructia corpului de iluminat contine parti principale indicate in tabelul
urmator:

4
 Partea Realizare
compo Destinatie (scop) constructiva
nenta
- redistribuirea fluxului luminos al lampi
lampilor
- protectia ochiului fata de luminanta ridicata Refl
a lampii prin ector
Sistemul optic - scoaterea lampi din campul vizual (total sau Dispensor
partial) Difuzor
- reducerea luminantei in directia ochiului
- schimbarea compozitiei spectrale a radiatiei
(in anumite cazuri).
- conectarea lampii la retea Dulii
Elemente - aprinderea lampii (dupa caz) Starter, Igniter
electrotehnice - stabilirea curentului prin lampa (la lampile Balast
cu descarcari)
- fixarea lampii/lampilor si, a sistemului optic
Elemente - protectia lampii/lampilor si a sistemului
constructive optic fata de mediu
- izolarea fata de mediu cu pericol de
incendiu sau de explozie

5
CAPITOLUL II CONSTRUCIA I FUNCIONAREA
PRINCIPALELOR TIPURI DE LMPI

II .1 LAMPI ELECTRICE CU INCANDESCENTA

La lampile electrice cu incandescenta, emisiunea luminoasa se produce prin

incalzirea la o temperatura cuprinsa intre 2 000 si 3 000C a unui filament din
wolfram, un metal greu fuzibil, incalzirea este produsa prin trecerea curentului
electric.
Lampa cu incandescenta normala (Fig. II.1.1) este compusa dintr-un balon
de sticla 1 sudat cu un piciorus compus la randul
sau dintr-un disc 2, un tub de evacuare 3, un
bastonas 4 si doi electrozi 5. De cei doi electrozi
sunt fixate capetele spiralei de wolfram 6 care mai
este sustinuta de unul sau de mai multe carlige de
molibden 7 infipte in lentila 8 de la capatul
superior al bastonasului.
Electrozi 5 sunt formati din trei parti distincte :
- o parte aflata in interiorul lampi si care
sustine spirala. Aceasta parte este confectionata
din nichel, fier nichelat sau monel in cazul
lampilor umplute cu gaz inert si din cupru in cazul
lampilor cu vid;
- o parte aflata in exteriorul lampii,
confectionata din cupru si care are rolul de
conductor electric facand legatura cu soclul
lampii;
- o parte intermediara aflata in portiunea aplatisata a
piciorusului si comfectionata dintr-un material special
dumet-care are acelasi coeficient de dilatare radiala ca
si sticla de plumb din care este confectionat piciorusul.
Sudura dumet-sticla este o sudura etansa.
La extremitatea inferioara a balonului se fixeaza, cu
ajutorul unui chit special termorezistent, soclul, care
poate fi de tip Edison (E) cu filet special 9 sau de tip
baioneta cu stifturi 10. Soclurile utilizate sunt de
diferite dimensiuni, dependente de puterea becului si se
fabrica conform standardelor in vigoare. Dimensiunile
principale ale soclurilor uzuale, prezentate in fig. II.1.2
sunt precizate in tabelul de mai jos.

6
 Marimea Tipul
E 27 E 40 B 22
D mm 27 40 26
H mm 25 35 45 27
D mm 22

Wolframul incalzit este foarte oxidabil si de aceea in interiorul balonului se

creaza vid sau se introduce un gaz inert. Eficacitatea luminoasa a unei lampi cu
incandescenta este la lampile normale in jur de 10 - 15 Im/W. Ea este aproximativ
proportionala cu puterea a 5-a a temperaturii filamentului, de aceea este important
ca filamentul sa fie incalzit la o temperatura cat mai ridicata. O data cu ridicarea
temperaturi creste insa si viteza de evaporare a metalului din care este realizat
filamentul, iar durata de functionare a lampii scade, deoarece filamentul se
intrerupe ca urmare a topirii in zona sectiunii reduse din cauza evaporarii; in acelasi
timp, prin condensarea metalului evaporat pe peretii interiori ai balonului, aceeasta
se innegreste si fluxul luminos scade. Daca in balon este introdus un gaz inert, cu
cat presiunea sa si greutatea moleculara este mai mare, scade probabilitatea ca
particulele de wolfram ce sau desprins de filament prin evaporare sa se depuna pe
peretii balonului de sticla is creste probabilitatea ca ele, dupa ciocniri, sa revina pe
filament.
Lampile electrice cu filament incandescent cu halogen au in interiorul
balonului o anumita cantitate de fluor, brom sau iod. Halogenii au proprietatea de a
se combina cu wolframul la temperaturi scazute, formand o halogenura ce trece din
nou in atmosfera din balion. In urma curentilor convectivi din balon halogenura
ajunge in apropierea filamentului unde se descompune, iar wolframul se depune pe
filament si halogenul ramane in atmosfera din balon. Deoarece aceste fenomene au
un caracter ciclic si duc la regenerarea filamentului lampile cu halogen se mai
numesc si lampi cu ciclu regenerator.
Fata de lampile clasice cu balon de sticla, lampile cu halogen confera urmatoarele
avantaje:
- balonul este in permanenta curat si fluxul luminos este practic constant in timp;
-durata de functionare este de cel putin doua ori mai mare;
-eficacitatea luminoasa este cu circa 30 % mai mare;
-dimensiunile sunt mai reduse cu circa 40 %.

II.2 LMPI ELECTRICE CU DESCRCARI

In tehnica iluminatului se utilizeaza in mod curent urmatoarele tipuri de

luminoscenta;

7
 a) luminescenta gazelor si a vaporilormetalici, provocata de trecerea curentului
electric printr-un gaz sau prin vapori metalic;
b) luminescenta corpurilor solide. Aceasta poate fi produsa in urmatoarele
moduri:
- prin iradierea cu anumite iradiatii a unor substante speciale (numite luminofori
sau substante fluorescente ), substante care sunt capabile sa reemita timp de 10 -
10 s, sub forma de radiatii vizibile, energia absorbita. Fenomenul poarta numele de
fluorescenta.
- prin asezarea unor substante speciale in campuri electrice alternative de joasa
frecventa,insa suficient de intense .Fenomenul poarta numele de
electroluminescenta.
Descarcarile electrice in gaze sunt posibile datorita prezentei purtatorilor de
sarcina (ioni pozitivi, negativi si electroni) aflati in gaz mai ales in urma ciocnirilor
electronice. In prezenta unui camp electric de o anumita valoare aplicat intre
electrozii unui tub de descarcare in care se afla un gaz la presiune joasa, purtatorii
de sarcina sunt accelerati in sensul corespnzator sarcini lor electrice (pozitive sau
negative). Figura.II.2.1

Aceste lampi asigura emisia de lumina direct, fara conversia energiei prin
substante fluorescente. Printre cele mai raspandite se afla cele cu lumina catodica,
cele cu coloana pozitiva, cele cu descarcari in xenon sau in vapori de sodiu etc.
a. Lampile cu lumina catodica
Aceste lampi, numite si lampi cu licarire sau lampi cu lumina negativasunt
lampi de dimensiuni reduse de forme diferite (para sau tubulara) avand electrozii
executati din fier sau aluminiu, acoperiti cu compusi de bariu. Ele au electrozi
foarte apropiati, de diferite forme (cilindrici, circular, cifre, litere, modele
decorative etc.), pentru a se utiliza numai lumina negativa a descarcari. Descarcarea
se produce intr-o atmosfera gazoasa compusa din heliu si neon de joasa presiune
(525 mm coloana de mercur). Ele au putere mica de flux luminos redus avand
inertie foarte mica si o culoare rosiatica a descarcarii.
b.Lampi cu coloana pozitiva

8
 Aceste lampi, numite si lampi de inalta tensiune, se utilizeaza pentru inscriptii si
reclame luminoase. Ele se executa sub forma de tuburi din sticla clara, sau colorata,
avand diametru de 18 sau 22 mm si lungimea cuprinsa intre cativa zeci de
centimetri si circa 2 metri. Tuburile au la capete doi electrozi metalici, de regula
activati, iar in tub de introduc gaze sau amestecuri de gaze si vapori metalici, neon
argon heliu vapori de mercur in functie de culoarea ce se doreste:
-rosu: neon;
-galben-auriu: heliu;
-albastru: argon si vapori de mercur;
-verde: argon neon si vapori de mercur etc.
Tensiunea de functionare variaza in functie de
lungimea tubului (care formeaza litere, desene etc.),
fiind de regula cuprins intre 1-12 Kv, obtinut de la
transformatoare de inalta tensiune de constructie
speciala, curentul electric fiind de cativa de zeci de
miliamperi. In schemele de mai jos sunt
reprezentate doua tuburi pentru firme luminoase.
(Fig.II.2.2)
c. Lampi cu descarcari in xexon

9
 Ele sunt confectionate din tuburi de cuart si dau o lumina alba foarte
asemanatoare cu lumina soarelui. Se
utilizeaza pentru proiectare sau pentru
iluminatul exterior al suprafetelor mari
(intersecti ale marilor artere de circulatie,
pentru stadioane etc.), cand au puteri mari si
foarte mari (zeci de kilowati). n scopuri
fotografice se utilizeaz un impuls produs
prin descrcarea unui condensator de valoare
mare (sute de microfarazi) ntr-un timp foarte
scurt avnd o foarte mare eficien
luminoas.(Fig. II.2.3)
d. Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune
In anumite cazuri speciale, pentru iluminatul oraselor de munte cu ceata
frecventa sau in iluminatul oraselor de munte cu ceata frecventa sau in iluminatul
nodurilor si triajelor feroviare unde au loc frecvente degajari de fum si praf, se
introduc lampi cu vapori de sodiu ce emit o lumina lumina galbena, practic
monocromatica, ce favorizeaza vederea, asigurand in toate imprejurarile
o acuitate vizuala ridicata. Conectarea la retea se face prin intermediul unui balast
corespunzator, aprinderea asigurandu-se si prin intermediul unor electrozi
suplimentari. Dupa aplicarea tensiunii, descarcarea se amorseaza prin gazul de
umplere (neon), iar incalzirea tubului incepe sa produca topirea si evaporarea
sodiului. Vaporii de sodiu incep sa participe la descarcarea si culoarea descarcarii
trece treptat din rosu (neon) spre galben, pe masura ce presiunea vaporilor creste,
pana la atingerea valori de regim, cand curentul este limitat de balast, iar culoarea
descarcarii este galben-portocalie. Intrarea in regim a tubului dureaza cateva
minute, depinzand si de temperatura exterioara.
Daca intamplator, atunci cand tubul este in functiune, are loc o scurta intrerupere
a tensiunii de alimentare, tubul se stinge; la revenirea tensiunii el nu se aprinde
imediat, trebuind intai sa se raceasca si apoi se reamorseaza dupa cateva minute
functioneaza normal. Avand o luminanta ridicata, aceste tuburi cu sodiu se
monteaza la inaltimi mari.

II.3 LAMPI FLUORESCENTE CU VAPORI DE MERCUR DE

JOASA PRESIUNE

10
 Tuburile
fluorescente se
compun dintr-un tub de
sticla ce are pe
peretele interior un
strat subtire de
luminofor, depus sub
forma unei pulberi fine
alb-galbui. La
extremitatile tubului
sunt sudate cate doua
picioruse, care in
interiorul tubului
sustin o spirala de wolfram ce are depusa o anumita cantitate de oxizi
alcalini.Figura.II.3.1
Aceasta spirala incalzita la o temperatura de circa 800 - 1000 C are proprietatea
de a emite, cu o cheltuiala mica de energie, o mare cantitate de electroni (emisie
termoelectronica), atunci cand aceasta spirala constituie catodul tubului. Atmosfera
din interiorul tubului este formata din argon si vapori de mercur.
Intrarea in functiune a tubului fluorescent (aprinderea sau amorsarea), nu poate
avea loc la tensiune normala a retelei deoarece lungimea tubului fiind mare (pana la
1,5 m), campul electric nu poate asigura descarcarea; amorsarea se face la o
tensiune mult mai ridicata,numita tensiune de aprindere.
Pentru a corecta aprinderea tubului, catozii sai trebuie incalziti inainte de
aplicarea tensiuni de aprindere, pentru a avea emisia de electroni asigurata. Si
tuburile fluorescente prezinta rezistenta negativa, deci dupa amorsare curentul prin
lampa trebuie limitat cu un balast. Obtinerea conditiilor de aprindere se face cu
accesoriile de amorsare, ce sunt: starterul, circuitul rezonani, balastul inductiv sau
cel capacitiv.

II.4 LAMPI CU VAPORI DE MERCUR DE INALTA

PRESIUNE

Acest tip de lampi se executa sub forma de balon a carei sticla este acoperita in
interior cu un strat de luminofor.(Fig. II.4.1)
In interiorul balonului exista un tub de descarcare propriu-zis, constituit dintr-un
cilindru de cuart cu diametrul de circa 10 mm si lungimea de cativa centimetri,
prevazut cu doua seri de electrozi: unii principali si unii auxiliari, de aprindere. In
interiorul arzatorului se realizeaza o atmosfera de argon si de vapori de mercur,
presiunea atingand in timpul functionarii cateva atmosfere. Legarea la retea se
realizeaza prin intermediul unui balast ce are rolul stabilizari delectrice.

11
 Durata de functionare a acestor lampi este mare (peste 5 000 de ore) si au un
volum mic la aceasi putere instalata fata de celelalte tipuri de lampi, ceea ce permite
realizarea unor corpuri de iluminat compacte si cu flux luminos realizat.

CAPITOLUL III
MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT

III.1 MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU

LAMPI CU INCANDESCENTA

Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica, fie
prin fixarea directa pe pereti sau pe tavan.
La montajul suspendat, corpul de iluminat se agata de un carlig fixat mai
dinainte de tavanul incaperii. Acest carlig numit carlig de plafon se prinde de tavan

12
cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal. Carligul de plafon se fixeaza apoi cu
mortar de ciment. Trasarea locurilor unde se fixeaza corpurile de iluminat se face in
functie de felul in care este construit tavanul si de numarul corpurilor de iluminat
prevazute sa se instaleze in incaperi.
Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu
ajutorul clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile
trebuie bine izolate cu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin
atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de carligul de plafon sau de
corpul de iluminat.
Legarea conductoarelor la dulia corpului de iluminat se face in modul urmator
(Fig. III.1.1 a) : se
desurubeaza inelul de
portelan 1 si mantaua
duliei 2, ajungandu-se
in acest fel la miezul
de portelan 4, pe care
sunt fixate clemele de
legatura 6 si 7. Se
leaga apoi
conductoarele
corespunzatoare,
ndoindu-se in forma
de ochi capetele
dezizolate ale
conductoarelor (pozitiile A si B din fig. III.1.1 b) dupa care se strang suruburile
clemelor 8. Se izoleaza portiunea 5 a conductoarelor, care iese din dulie, se verifica
daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se
monteaza dulia.
Conductoarele 3 trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat. Nici
corpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de
conductoare, deoarece acestea se pot deforma si se pot rupe. In figura III.1.1 c se
arata modul in care se fixeaza un corp de iluminat de carligul de plafon, precum si
legaturile electrice facute intre conductoarele corpului si conductoarele instalatiei
fixe.
La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leaga totdeauna de
filetul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauza se recomanda a
folosi drept fir de nul un conductor care are o culoare deosebita a imbracamintei
exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza.
Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate sau umede cu
intermitenta, se face prin fixarea lor cu suruburi din dibluri de lemn ingropate sub
tencuiala. In incaperi umede, cu gaze corosive etc., se folosesc corpiri de iluminat
impermeabile sau etanse. Ele se racordeaza la circuitul de alimentare fie direct, fie

13
 prin intermediul unei doze de tavan, prevazuta cu un stut filetat, la care se
insurubeaza un niplu dublu. De acest niplu se fixeaza corpul de iluminat.

III.2 MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU

LUMINESCENTA (FLUORESCENTE, CU DESCARCARI IN GAZE SI
VAPORI DE MERCUR)

Corpurile de iluminat fluorescente sunt livrate asamblate pe o carcasa metalica in

forma de cutie sau jgheab, n care se afla starterul, bobina de soc si clemele pentru
racordare la reteaua de alimentare cu energie electrica. Dulia starterului are o
onstructie speciala, iar starterul se fixeaza pe ea prin doua prelungiri metalice in
forma de picioruse.
Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua linii de la capetele corpurilor de
iluminat, rasucindu-se usor pina cand contactele lampii au intrat in locasurile
duliilor.
Corpurile de iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul
(montaj individual) fie asezate cap la cap (montaj in banda).
Montarea lor la tavanul incaperi respective se poate face prin suspendarea cu tije
sau lanturi metalice sau prinse direct pe tavan.
Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin fixarea
prin suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan.
Dupa aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampi de carcasa.
Tijele de suspensie se agata cu un capat de plafon printr-un carlig montat in placa
de beton. Celalalt capat se insurubeaza in corpul lampii.

CAPITOLUL IV NORME DE TEHNICA SECURITATII

MUNCII SI NORME DE PREVENIRE SI STINGERE A
INCENDIILOR

IV.1 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

14
 Accidentele electrice se produc prin actiunea violenta de vatamare a curentului
electric asupra organismului uman, atunci cand se ating partile instalatiilor,
masinilor,aparatelor etc. aflate sub tensiune, dar intra in tensiune in mod accidental.
Prelungirea efectului de electrocutare conduce la pierderea vietii. De aceea, viata
celui electrocutat depinde in mare masura de rapiditatea cu care aceasta este scos de
sub actiunea curentului electric, precum si de dexteritatea priceperea si hotararea cu
care colegi sai de munca incep imediat respiratia artificiala, chiar pe locul de munca
daca acesta nu prezinta pericole in continuare pentru cel accidentat sau pentru cei
care intervin in salvarea lui. Statistica arata ca primul ajutor dat in mai putin de un
minut de la producerea electrocutarii, salveaza cca. 96%din victime. Cu cit
intirzierea acordari primului ajutor creste, procentul victimelor salvate scade.
Masuri de acordare a primului ajutor constau din:
-scoaterea victimei de sub acctiunile curentului electric;
-procedee de readucere la viata prin respiratie artificiiala.
Scoaterea victimei de sub actiunea curentului electric se face astfel incat cei
care actioneaza pentru salvarea victimei sa nu fie expusi ei insusi pericolul de
accidentare, iar locul in care i se acorda prinul ajutor sa fie lipsit de umezeala sau de
posibilitatea atingeri unor piese metalice aflate sub tensiune si consta in:
-scoaterea imediata de sub tensiune a instalatiei la care sa produs accidentul, prin
dispozitivele de intrerupere cele mai apropiate;
-punerea in scurtcircuit a partii de instalatie periculoasa, in lipsa dispozitivelor de
intrerupere;
-folosirea de carlige sau scule cu manere izolat;
-folosirea unei suprafete izolate: podet, covor etc.;
-folosirea echipamentului individual de protectie (manusi, cisme izolante, casca
de protectie etc.);
-tragerea victimei direct de haine, daca sunt uscate;
-introducerea sub victima a unui mcovoras izolant;
-folosirea bucatilor din scandura uscata;
-luarea unor masuri suplimentare pentru evitarea ranilor din cadere, cand victima
este pe stalpi sau la inaltime.
Dupa scoaterea de sub tensiune, se vor indeparta toate obiectele si persoanele
inutile, se vor incepe imediat respiratia artificiala si se va anunta medicul pentru a
se deplasa la fata locului.

IV.2 NORME DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Normele generale de paza si de prevenire a incendiilor (P.S.I.) cuprind masuri

organizatorico-administrative de paza mijloace de lupta contra incendiilor, precum
si reguli de dispunere si utilizare a lor. Procesele tehnologice pot fi insotite de
formarea de gaze sau vapori, care in amestecul cu aerul creaza medii inflamabile
sau explozive. Incendiile si exploziile sint favorizate de montare, intretinerea si

15
expluatarea defectuasa a instalatiilor electrice, de existenta scinteilor la
electromotoare, de producerea unor scurtcircuite precum si de existenta unor focuri
deschise nesupravegheate, in special in locuri interzise, datorita neglijentei
salariatiilor.
Incendiile duc la distrugerea bunurilor materiale si in multe cazuri, sint sursele
unor accidente grave de natura tehnica. Pentru stingerea incendiilorr se folosesc mai
multe substante si mijloace cum sint:
-apa sub diferite forme (jet compact, ploaie, vapori);
-mijloace chimice lichide (tetraclorura de carbon), spuma sau pulbere;
-gaze inerte (bioxid de carbon) imbuteliate sub presiune.
Utilajul contra incendiului, folosit pentru aducerea apei in zona focului, se
clarifica astfel:
-utilaj manual de prim-ajutor, folosit de un singur om;
-utilaj manual pentru stingerea incendiilor (pompe manuale);
-motopompe si autopompe de incendiu-instalati cu actionare mecanica folosite
de corpul special de pompieri;
-instalati fixe, actionate automat sau instalatii cu retele respective de apa.

BIBLIOGRAFIE

16
 Dinescu, P. si Sisak, F. Instalatii si echipamente electrice.Corpuri de iluminat.
Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica, 1981.

Stan, A. I., Canescu, T., Huhulescu, M., Popescu, C. si Simulescu, D. Aparate,

echipamente si instalatii de electronica industriala. Bucuresti, Editura Didactica si
Pedagogica, 1996.

17