Proiect

Programare orientată pe obiecte

Student: Mihordea Ștefan-Aurelian

Grupa 10212A

Anul II

1
 Cuprins

Capitolul I – Introducere..................................................................................3

1.1 – Exemple de sisteme de reglare automata a presiunii...............................4

Capitolul II – Modelul OMT ( Object Modeling Technique)...........................8

2.1 – Diagrama obiectelor...............................................................................8

2.2 – Diagrama succesiunii evenimentelor......................................................9

Capitolul III – Cod sursă aplicație.................................................................10

3.1 – Testarea aplicației.................................................................................14

Concluzii.......................................................................................................15

Bibliografie...................................................................................................16

2
Modelarea orientată pe obiecte a unei aplicații
pentru analiza unui sistem de reglare automată
(SRA) a presiunii

Introducere:

Prin Sistem de Reglare Automată (SRA) se înțelege un sistem realizat

astfel încât între mărimea de ieșire și mărimea de intrare se realizează
automat, fără intervenția omului, o relație funcțională care reflectă legea de
conducere a unui proces.
Rolul SRA : Sistemele de reglare automată au rolul de a asigura
menținerea automată – fără intervenția omului – a unor mărimi tehnologice la
o valoare prestabilită, de regim.
Scopul SRA: Automatizarea are ca scop înlocuirea omului în realizarea
diverselor operații din procesul de producție.

Domeniul de măsurare a presiunii în știință și tehnică este deosebit de

întins. Din această cauză metodele de măsurare a presiunii sunt specifice
numai pentru anumite intervale de măsurare.
Reglarea presiunii se face cu ajutorul regulatoarelor P pentru reglări
simple, cu regulatoare PI cu bandă de proporționalitate mare și constantă de
timp de integrare mică pentru lichide, bandă de proporționalitate mică și
constantă de timp de integrare mare pentru gaze și abur, cu regulator PID în
cazul în care se dorește obținerea unor performanțe deosebite.
Reglarea automată a presiunii se poate realiza în mai multe moduri, în
funcție de specificul instalației tehnologice.

3
 Reglarea presiunii în recipiente cu circulație se poate face prin schemele date
în fig. 2.1.a și 2.1b. În aceste scheme, cât și în cele ce urmează, Tr este
traductorul, RF – elementul de referință (în cazul sistemelor de stabilizare), R
– regulatorul iar EE – elementul de execuție. În prima schemă, organul de
reglare este montat pe conducta de intrare, iar în a doua schemă – pe conducta
de evacuare. Cele mai utilizate scheme de reglare sunt cu acțiune continuă,
cu regulator PI, și sisteme de reglare bipoziționale sau cu acțiune directă (în
instalații la care nu se cer indicatori de performanță ridicați).

Exemple de sisteme de reglare automată a presiunii:

c) Reglarea presiunii gazelor în conducte se realizează cu scheme de tip

aval sau de tip amonte (fig. 2.2).

În aceste aplicații se utilizează foarte frecvent regulatoarele cu acțiune

directă. În figura 2.3.a și figura 2.3.b. se prezintă două soluții des utilizate
pentru reglarea presiunii de aspirație a compresoarelor din instalațiile
frigorifice.

4
 b) În schema din figura 2.3.a, presiunea de aspirație a compresorului 1 se
reglează bipozițional, prin cuplarea și decuplarea motorului de antrenare 2.
Dacă presiunea de aspirație scade sub valoarea de basculare în starea “0” a
regulatorului bipozițional se comandă oprirea motorului. Dacă presiunea
crește peste valoarea de basculare în starea “1” a regulatorului bipozițional,
se comandă pornirea motorului.

În schema din figura 2.3.b. reglarea presiunii de aspirație se face prin

recircularea unei părți din gazul comprimat. Dacă presiunea tinde să scadă
sub valoarea permisă, se comandă deschiderea organului de reglare și invers.
În aceste aplicații se utilizează frecvent regulatoare cu acțiune directă sau
regulatoare specializate cu acțiune indirectă. Presupunem că în desfășurarea
proceselor fizice, chimice și microbiologice din reactor, presiunea p se
modifică în funcție de aportul de căldură din exterior. În aceste condiții, într-
un ciclu de funcționare a reactorului 1, presiunea se poate modifica prin
ajustarea debitului de agent termic prin mantaua 2 a reactorului.
c) În figura 2.4. este prezentat reglajul presiunii într-un rezervor. La
intrarea in rezervor avem o presiune de intrare, la ieșirea din rezervor
presiunea este Pe. Pentru siguranța instalației, rezervorul este prevăzut cu o
supapă de siguranță, supapă care are rolul de a asigura presiunea prescrisă în
acel recipient.

5
Presiunea în pneuri:

Presiunea pneurilor este presiunea atmosferica din interiorul sau, de

obicei măsurata în kilograme/metru pătrat (psi – pounds/square inch) sau
kilopascali (kPa).

Aerul din interiorul pneurilor servește la mai multe scopuri:

amortizează șocurile cu asfaltul. Un pneu supra umflat oferă o ținută de drum
mult mai rigidă decât unul desumflat.

6
 Un pneu subumflat poate cauza senzația de plutire, el având o
suprafață mai mică de contact cu solul, plus, performanțele mașinii vor scădea
dramatic.

O presiune adecvată previne deformarea pneurilor, frecarea excesivă

care apare în cazul pneurilor subumflate cauzează căldură și tocește suprafața
de rulare mult spre exterior în schimb ce pneurile supraumflate uzează parte
lor centrală.

7
 Modelul OMT ( Object Modeling Technique)

Diagrama obiectelor:

8
Diagrama evenimentelor:

9
Cod sursă aplicație

10
11
12
13
Testarea aplicației:

14
15
Concluzii:

Acest proiect a fost pentru mine o provocare, atât din punct de vedere al
aplicației, cât și din punct de vedere al întregului proiect. Cred ca a fost destul
de interesant, am lucrat într-o manieră diferită față de alte dăți, am fost nevoit
să mă documentez, să apelez la ajutor și în final să mă descurc singur pentru
realizarea acestui proiect cât și a aplicației.

A fost o experiență nouă, cu bune și rele, grea la început dar după ce

am avansat a devenit relativ ușor, firește pentru o aplicație simplă care
probabil merită o notă pe măsură.

Per total sunt mulțumit de aplicație și de proiect, chiar dacă nu 100%

pentru că știu că mai este loc de progres.

16
Bibliografie:

1. Curs POO;
2. Cărțile de POO;
3. Laboratoare POO;
4. https://proiectxi.wikispaces.com/Clasa+a+XII+a
5. http://ro.scribd.com/doc/7327370/Atestat-Ana#scribd
6. http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/REFERAT-
AUTOMATIZARI-SISTEME-D42486.php
7. http://documents.pageflipflap.com/aeZ6TYOED3yNzMOryqytv#.VvkxGeK
LTIU

17