Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Industriala si Robotica

PRIMA PAGINA

UNIVERSITATE UPB

FACULTATE FIIR

DEPARTAMENT RSP ROBOTI SI SISTEME DE PRODUCTIE

SPECIALIZARE Managmantul fluxurilor materiale

TITLU PROIECT MFM

NUME Serban Andrei

GRUPA 631 BA

AN UNIV 2021 / 2022

 CUPRINS

1. Studiu de caz generic....................................................................................................pag.

1.1. Modelarea sistemului (SCG)..........................................................................pag.
1.2. Simularea arhitecturii preliminare (SCG).......................................................pag.
1.3 Optimizarea sistemului (SCG).........................................................................pag.
1.3.1. Remodelare funcțională(SCG)........................................................pag.
1.3.2. Remodelare tehnologică(SCG)........................................................pag.
1.4. Alegerea solutiei. Observatii. Concluzii........................................................pag.

2. Sistem concentrat Nr.....................................................................................................

2.1. Modelarea sistemului (SC.. )..........................................................................
2.2. Simularea arhitecturii preliminare (SC.. ).......................................................
2.3 Optimizarea sistemului (SC.. )...........................................................................
2.3.1. Remodelare funcțională(SC.. )......................................................................
2.3.2. Remodelare tehnologică(SC.. )....................................................................
2.4. Alegerea solutiei. Observatii. Concluzii................................................................

3. Sistem difuz Nr....................................................................................................................

3.1. Modelarea sistemului (SD..)..............................................................................
3.2. Simularea arhitecturii preliminare (SD..).........................................................
3.3 Optimizarea sistemului (SD..)...........................................................................
3.3.1. Remodelare funcțională(SD..)..................................................................
3.3.2. Remodelare tehnologică(SD..)................................................................
3.4. Alegerea solutiei. Observatii. Concluzii............................................................

4. Sistem propriu
4.1 Modelarea sistemului (SP..)..............................................................................
4.2. Simularea arhitecturii preliminare (SD..).........................................................
4.3 Optimizarea sistemului (SD..)...........................................................................
4.3.1. Remodelare funcțională(SD..)..................................................................
4.3.2. Remodelare tehnologică(SD..)................................................................
4.4. Alegerea solutiei. Observatii. Concluzii............................................................
1. Studiu de caz generic
1.1. Modelarea sistemului (SCG)

Fig. 1 – Modelarea sistemului SCG

Sistemul SCG cuprinde urmatoarele elemente:

- Entitati circulante (P)
- Sisteme de depozitare (B1, B2)
- Sisteme de transport de tip conveior (C1, C2)
- Punct de lucru (PL)
- Sisteme de transfer de tip robot (R1, R2)
- Resurse umane (Op, Mon)

Fig. 2 – Definire regula si parametrizare pentru piesa P

In figura 2 se pot observa ferestrele in care s-a realizat parametrizarea astfel intervalul intre 2
intrari este de 3 minute. A fost definita regula de iesire: “Push to B1”.

Fig. 3 – setarea sistemelor de depozitare B1, B2 pe optiunea COUNT

In fig. 3 se poate observa ferestra in care a fost selectata optiunea COUNT pentru sistemele de
depozitare B1 si B2. In campul Display Size a fost introdusa valoarea 4 pentru afisarea de valori
cu maxim 4 cifre. Capacitatea B1 a fost setata la 1000 de piese iar capacitatea la B2 a fost setata
tot la 1000 de piese.

Fig. 4 – Definire regula si parametrizare pentru conveiorul C1

In figura 4 se pot observa ferestrele in care a fost realizata parametrizarea. A fost definita regula
de intrare: “Pull from B1”. La regula de iesire a fost pastrata setarea initiala Wait.

Fig. 5 – Definire regula si parametrizare pentru robotul R1

In figura 5 se pot observa ferestrele in care a fost realizata parametrizarea. Timpul de transfer a
fost setat la 0.5 ( 30 de secunde). Au fost definite regulile: de intrare “Pull from C1” si de iesire
“Push to PL”.

Fig. 6 – Parametrizare PL si alocarea operatorului

In figura 6 se pot observa ferestrele in care s-a realizat parametrizarea PL ( timp de procesare 5
min) si in care a fost alocat operatorul prin apasarea butonului Labor Rule. Nu au fost definite
reguli de intrare si de iesire.
 Fig. 7 – Definire regula si parametrizare pentru robotul R2

In figura 7 se pot observa ferestrele in care a fost realizata parametrizarea. Timpul de transfer a
fost setat la 0.5 ( 30 de secunde). Au fost definite regulile: de intrare “Pull from PL” si de iesire
“Push to C2”.

Fig. 8 – Definire regula si parametrizare pentru conveiorul C2

In figura 8 se pot observa ferestrele in care a fost realizata parametrizarea. A fost definita regula
de iesire: “Push to B2”. La regula de intrare a fost pastrata setarea initiala Wait.
 Fig. 9 – Definirea timpilor de mentenanta pentru PL

In figura 9 se pot observa ferestrele in care au fost definiti timpii de mentenanta pentru PL, si in
care a fost alocat monitorul.

Fluxul material pentru sistemul SCG este urmatorul:

- Entitatea circulanta P se regaseste initial in sistemul de depozitare B1
- Conveiorul C1 va prelua entitatea circulanta din B1 si o va transporta catre zona de transfer
- Robotul R1 va prelua entitatea circulanta si o va transfera la PL
- PL va prelucra entitatea circulanta apoi, robotul R2 o preia si o transfera la conveiorul C2
- Conveiorul C2 va transporta enitatea circulanta la sistemul de depozitare B2, unde va fi stocata
1.2. Simularea arhitecturii preliminare (SCG)

Fig. 10 – In timpul simularii la 2400 de min.

Fig. 11 – Raport extras pentru entitatea circulanta P

In figura 11 este prezentat raportul pentru entitatea circulanta P, se pot observa ca au intrat in sistem
801 entitati circulante. Nu exista entitati circulante respinse.

Fig. 12 – Raport extras pentru sistemele de depozitare B1 si B2

In figura 12 este prezentat raportul pentru entitatile circulante B1 si B2, se poate observa ca in sistemul
de depozitare B1 au intrat in total 801 piese, au iesit 490, iar acum se afla 311. De asemenea, se poate
observa in sistemul de depozitare B2 au intrat 465 de piese, au iesit 0, iar acum se afla 465.

Fig. 13 – Raport pentru PL, R1, R2

PL: 97.48% din timp functioneaza in parametrii optimi, 0.44% asteapta piese P, 2.8% este oprit pentru
mentenanta
R1: 9.77% din timp functioneaza in parametrii optimi, 0.54% asteapta piese P, 89.69% din timp este
blocat.
R2: 9.73% din timp functioneaza in parametrii optimi, 90.27% asteapta piese P
 Fig. 14 – Raport paramentru pentru C1, C2

C1: 10.54% din timp functioneaza in parametrii optimi, 4.69% din timp lucreaza in acumulare, 84.77%
este blocat
C2: 97.67% din timp functioneaza in parametrii optimi, 2.33% din timp asteapta piese

Fig. 15 – Raport parametru pentru Op, Mon

Op: 97.48% din timp efectueaza operatiuni de prelucrare, 2.52% asteapta
Mon: 2.08% din timp efectueaza operatiuni de mentenanta, 97.92% monitorizeaza sistemul

Concentratorul de flux a fost identificat la PL, ceea ce determina blocaje la R1 si la C1

1.3 Optimizarea sistemului (SCG)

1.3.1. Remodelare funcțională(SCG)

Fig. 16 - Optimizare prin remoderale functionala

La entitatea circulanta P a fost modificat parametrul „inter arrivel time“ din 3 minute in 5.5 minute.

Fig. 17. -Raport extras pentru entitatea circulanta P- remodelarea

functionala
In figura 17 este specificat raportul pentru entitatea ciruclanta P dupa
remodelarea circulanta, se poate observa ca au intrat in sistem 437
entitati circulante, comparativ cu varianta anterioara cand au intrat 801
entitati. Nu exista entitati circulante respinse.

Fig. 18 –Raport extras pentru sistemul de depzitare B1 si B2-

remodelare functionala
In figura 18 este prezentat raportul pentru sistemul de pozitare B1 si B2
dupa remodelarea functionala. Se poate observa ca in B1 au intrat in
total 437 piese (fata de 801), si au iesit 437 de piese (fata de 490 ), iar
acum se afla 0 piese (fata de 317). Se poate observa ca in B2 au intrat
in total 432 piese (fata de 465), si au iesit 0 piese(la fel), iar acum se afla
432 piese (fata de 465).

Fig. 19 – Raport extras pentru PL,R1 si R2- remodelare functionala

PL: 90,52%(fata de 97,48%) din timp functioneaza in parametri optimi,

7,40% (fata de 0,44%) asteapta piese P, 2,08% (la fel) este oprit pentru
mentenanta
R1:9,06% (fata de 9,77%) din timp functioneaza in parametri optimi,
72,40% (fata de 0,54%) asteapta piese P, 18,54% (fata de 89,69%) din
timp este blocat
R2:9,04% (fata de 9,73%) din timp functioneaza in parametri optimi,
90,96% ( fata de 90,27%) aspteapta piese P

Fig. 20 –Raport extras pentru C1 si C2- dupa remodelare

C1: 85,63% (fata de 10,54%) din timp functioneaza in parametri optimi,

14,38% ( fata de 4,69%) din timp lucreaza in acumulare, nu exista
blocaje ( fate de 84,77% din timp era blocat)
C2: 97,63% (fata de 97,67%) din timp functioneaza in parametrii optimi,
2,38% (fata de 2,33%) din timp asteapta piese
Fig. 21 – Raport extras pentru resursele umane Op si Mon- remodelare
functionala

Op:90,52% ( fata de 97,48%) din timp efectueaza operatiuni de

prelucrare, iar 9,48% ( fate de 2,52%) din timp asteapta
Mon:2,08% din timp efectueaza operatiuni de mentenanta, iar 97,92%
monitorizeaza sistemul (nu au aparut modificari)

In urma remodelari functionale a fost eliminat concentratorul de flux

identificat la PL. Se poate observa o usoara scadere de productivitate,
de la 465 p pe saptamana la 432 pe saptamana.
Se poate observa ca sistemul de depozitare B1 e supradimensionat,
capacitatea sa de stocare este de 1000 piese dar sunt necesare cel mult
10 piese.
1.3.2. Remodelare tehnologică(SCG)

Fig. 22- Remodelare Tehnologica (SCG)

In urma remodelarii tehnologice a fost adaugat un al doilea PL

si un al doilea Op. A fost schimbat parametrul inter Arrival time
de la piesa din val. 5,5 in 2,6. Capcitatea lui B1 a fost modificata
din 1000 in 10.

Fig. 23 -Raport extras pentru entitatea circulanta P- remodelarea

functionala

In figura 23 este specificat raportul pentru entitatea ciruclanta P dupa

remodelarea tehnologica, se poate observa ca au intrat in sistem 924
( fata de 437) entitati circulante. Nu exista entitati circulante respinse.
 Fig. 24 –Raport extras pentru sistemul de depzitare B1 si B2-
remodelare tehnologica

In figura 24 este prezentat raportul pentru sistemul de pozitare B1 si B2

dupa remodelarea functionala. Se poate observa ca in B1 au intrat in
total 924 piese (fata de 437), si au iesit 924 de piese (fata de 437 ), iar
acum se afla 0 piese (fata de 437). Se poate observa ca in B2 au intrat
in total 914 piese (fata de 465), si au iesit 0 piese(la fel), iar acum se afla
914 piese (fata de 432).

Fig. 25 – Raport extras pentru PL,R1 si R2- remodelare tehnologica

PL: 96,25%-PL1 (fata de 90,52%) si 95,11%- PL2 din timp functioneaza in

parametri optimi, 1,66%-PL1 (fata de 7,40%) si PL2 1,85% asteapta
piese P, 2,08% (la fel) este oprit pentru mentenanta, PL2 asteapta
monitorul 0,93% din timpul total
R1:19,77%- (fata de 9,06%) din timp functioneaza in parametri optimi,
29,08% (fata de 72,40%) asteapta piese P, 51,75% (fata de 18,54%) din
timp este blocat
R2:19,12% (fata de 9,04%) din timp functioneaza in parametri optimi,
80,88% ( fata de 90,96%) aspteapta piese P

Fig. 26 –Raport extras pentru C1 si C2- dupa remodelare tehnologica

C1: 51,99% (fata de 85,63%) din timp functioneaza in parametri optimi,

48,01% ( fata de 14,38%) din timp lucreaza in acumulare, nu exista
blocaje
C2: 98,6% (fata de 97,63%) din timp functioneaza in parametrii optimi,
1,40% (fata de 2,38%) din timp asteapta piese
Fig. 27 – Raport extras pentru resursele umane Op si Mon- remodelare
tehnologica

Op:95,68% ( fata de 90,52%) din timp efectueaza operatiuni de

prelucrare, iar 4,32% ( fate de 9,48%) din timp asteapta
Mon:4,17% (fata de 2,08%) din timp efectueaza operatiuni de
mentenanta, iar 95,83% ( fata de 97,92%) din timp monitorizeaza
sistemul.

Ca urmare a remodelarii tehnologice productivitatea a crescut de la 432

piese pe saptamana la 914 piese pe saptamana.
1.4. Alegerea solutiei. Observatii. Concluzii

Varianata aleasa este cea de la remodelare tehnologica deoarece

asigura cea mai mare productivitate si nu contine blocaje.