UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DIN ȘTIINȚĂ ȘI

TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCUREȘTI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT
SISTEME DE DIRIJARE A
TRAFICULUI FEROVIAR

Îndrumător Student
Conf. Dr. Ing. Andrei Răzvan Mihai- Adrian COSTICĂ
GHEORGHIU

București
2023

1
Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ...................................................................................... 3

1.1 TEMA PROIECTULUI ..................................................................................................... 3

1.2 DATE DE PROIECTARE .................................................................................................. 4

CAPITOLUL 2. SCHEMA BLOC ...................................................................................... 5
2.1 DESCRIERE BLOCURI .................................................................................................... 5

2.1.1 Bloc tensiune de alimentare .................................................................................... 5

2.1.2 Unitatea centrală de procesare ................................................................................ 5
2.1.3 Sistem detectare semnal luminos............................................................................ 6
2.1.4 Interfața de comunicare cu locomotiva .................................................................. 6
2.1.5 Bloc recepție locomotivă ........................................................................................ 6
2.1.6 Interfață bord locomotivă ....................................................................................... 6

CAPITOLUL 3. SCHEMA AMPLASAMENT .................................................................. 7

3.1 SEMNALUL LUMINOS ................................................................................................... 8

3.1.1 Sistem de detecție a semnalului .............................................................................. 8

3.1.2 Echipament pentru transmiterea datelor ............................................................... 10

3.2 INTERFAȚĂ COMUNICARE CU LOCOMOTIVA ............................................................... 13

3.2.1 Sistem pentru transmiterea datelor ....................................................................... 13
3.2.2 Modul transmisie radio ......................................................................................... 14
3.2.3 Arduino Mega 2560 Rev3 .................................................................................... 15
3.2.4 Echipament informare / afișare............................................................................. 16
3.2.5 Modul recepție radio ............................................................................................. 17

3.3 UNITATEA CENTRALĂ DE PROCESARE ........................................................................ 17

3.3.1 Arduino Uno R3 ................................................................................................... 17

3.4 ECHIPAMENT AUXILIAR ............................................................................................. 18

3.4.1 Echipament detecție tren – senzor de proximitate ................................................ 18

REFERINȚE ........................................................................................................................... 20
ANEXA 1 ................................................................................................................................. 21

2
Capitolul 1. Introducere
1.1 Tema proiectului
Să se proiecteze un sistem de oprire la punct fix în stațiile de cale ferată, astfel:
a. Dacă semnalul de ieșire indică trecere fără oprire (afișează culoarea verde), se
transmite informația pentru a fi afișată pentru mecanicul de locomotivă.
b. Dacă semnalul de ieșire indică oprire (afișează culoarea roșie), se transmite un mesaj
la bordullocomotivei pentru a începe frânarea, proiectând sistemul astfel încât trenul
să oprească în același loc de la peron. NU SE PROIECTEAZĂ SISTEMUL DE
FRÂNARE, CI TREBUIEDOAR CA INFORMAȚIA SĂ AJUNGĂ LA BORD (în
modul definit prin mesajele care sevor transmite).
Se vor putea utiliza informațiile din sistemele de centralizare. Locomotiva are două
valori dedecelerare: prima pentru viteze mai mari sau egale cu 70 km/h (0,5 m/s2) și a doua
pentru viteze sub 70 km/h (1,3 m/s2).
Sunt obligatorii următoarele:
a. Precizarea surselor de date și amplasamentele acestora, precum și modalitatea de
conectare(securizată) la acestea. În cazul în care se utilizează baze de date, este necesară
precizareastructurii bazei de date necesare.
b. Pentru comunicații se va defini conținutul mesajului care se va transmite și se vor
propune modalități de securizare a acestuia.
c. Componentele vor fi identificate în funcție de parametrii care au importanță pentru
proiect. Se vor detalia soluțiile tehnice, inclusiv conectarea și, dacă este cazul,
programarea modulelor utilizate. În acest sens, nu este admisibilă includerea unor
elemente luate „de a gata”, fără a explica în mod detaliat modalitatea în care pot fi
integrate hardware și software în sistemulpropus.
d. Justificarea soluțiilor alese: pentru fiecare se vor prezenta avantaje și dezavantaje.
e. Analiza fiabilității sistemului rezultat (evaluarea elementelor/componentelor care se pot
defecta și impactul acestor defecțiuni asupra funcționării sistemului).

Pe baza notațiilor:
- nn = numărul de litere din nume (primul, dacă sunt mai multe)
- np = numărul de litere din primul prenume,
se consideră următoarele:
- Lungimea stației este egală cu valoarea maximă dintre 2000 și (nn+np)*200 metri.
Lungimea peronului este de 500 de metri și este amplasat centrat, la mijlocul stației dacă
nn = par, sau exact înainte de semnalul de ieșire dacă nn = impar.
- Viteza de circulație la intrarea în stație este egală cu (nn + np)*10 km/h.
- Pentru nn = impar, trenul are 3 vagoane. Pentru nn = par, trenul are 10 vagoane.

3
 - Tensiunea de alimentare pentru toate echipamentele noi introduse în sistem este de
min(nn, np)*20 volți. Dacă nn este impar alimentarea disponibilă este de c.c., dacă nn
este par, alimentarea disponibilă este de c.a.

Conținutul proiectului:
a. Prezentarea schemei bloc propuse cu explicarea blocurilor componente și definirea
funcțiilor acestora
b. Prezentarea schemei de amplasament a echipamentelor utilizate
c. Descrierea soluției alese pentru realizarea fizică a fiecărui bloc din cele prezentate
anterior: justificarea alegerii, schemă electrică, calcule pentru dimensionarea
elementelor componente, prezentarea datelor de intrare și ieșire necesare, elemente de
fiabilitate etc.
d. Proiectarea interfețelor dintre blocurile funcționale – dacă este cazul.
e. Prezentarea programului software (limbaj de asamblare, C/µC, pseudocod, schemă
logică etc.) – dacă se utilizează microcontroler/microprocesor/placă de dezvoltare.
f. Prezentarea schemei complete rezultate pentru realizarea temei.

1.2 Date de proiectare

- nn = numărul de litere din nume (COSTICĂ) = 7;
- np = numărul de litere din primul prenume (MIHAI) = 5;
- lungime stație = max(2000, (nn + np)*200) = max(2000, 12*200) = max(2000, 2400)
= 2400 [m];
- nn = 7 => nn impar => lungimea peronului = 500 [m], amplasat exact înainte de
semnalul de ieșire;
- viteza de circulație la intrarea în stație = (nn + np)*10 = 120 [km/h]
- nn = 7 => nn impar => trenul are 3 vagoane;
- tensiunea de alimentare este min(nn, np)*20 = 100 [V]; nn = 7 => impar =>
alimentarea disponibilă este de c.c.

4
Capitolul 2. Schema bloc

Figura 1. Schema bloc

2.1 Descriere blocuri

2.1.1 Bloc tensiune de alimentare

Blocul de tensiune de alimentare are rolul de a furniza tensiunea necesară pentru
funcționarea componentelor. Concret, conform parametrilor impuși, tensiunea de alimentare va
fi de 100 V curent continuu, sursa având rolul de a duce această tensiune la 5 V curent continuu
datorită necesității unei bune funcționări pentru celelalte elemente.

𝑉𝑖𝑛 = 100 [𝑉]

Tensiunea de ieșire este impusă de tensiunile de alimentare necesare pentru

echipamentele de cale, astfel:
𝑉𝑜𝑢𝑡 = 5 … 12 [𝑉]

2.1.2 Unitatea centrală de procesare

Unitatea centrală de procesare ( UCP) reprezintă nucleul sistemului, fiind strict necesar
pentru a realiza legătura între celelalte echipamente utilizate în sistem cât și pentru realizarea
cât mai eficientă cu putință a comuncațiilor între celelalte blocuri ce alcătuiesc schema bloc.
Acesta efectuează operații matematice și logice pentru a analiza și interpreta informațiile,
luând decizii corecte în funcție de starea semnalului.

5
 Sistemul este bazat pe un microprocesor pentru a procesa intrările și a lua decizii într-un
timp cât mai scurt și eficient.
UCP primește informații de la Sistemul de detectare a semnalului luminos, procesează
respectivele informații dând comandă mai departe către Interfața de comunicare cu locomotiva.

2.1.3 Sistem detectare semnal luminos

Blocul are un rol crucial în sistemul de oprire la punct fix, întrucât cu ajutorul lui se
detectează culoarea roșie a semnalului luminos care indică oprirea trenului. Cum am menționat
anterior în 2.1.2 blocul trimite informații către Unitatea centrală de procesare sub forma unui
semnal electric.
Sistemul de detectare a semnalului luminos este proiectat în așa fel încât să funcționeze
în același timp cu semafoarele feroviare.

2.1.4 Interfața de comunicare cu locomotiva

Interfața de comunicare cu locomotiva are rolul de a interpreta informațiile prelucrate de
Unitatea Centrală de Procesare, care la rândul ei primește informații de la Sistemul de
detectare a semnalului luminos.
Concret, acest bloc stabilește o cale de comunicare între blocurile esențiale ale sistemului
astfel încât transmiterea mesajului pentru trecerea sau oprirea trenului ajunge bordul trenului.
Blocul va avea, de asemenea, rolul de a transmite informația, sub formă radio, purtând
responsabilitatea blocului de emisie radio și va opera în plaja de frecvențe 433 MHz – 473
MHz, întucât acest interval este cuprins în banda liberă de frecvențe.

2.1.5 Bloc recepție locomotivă

Acest bloc se va regăsi la bordul trenului și va avea rolul de a recepționa informația
transmisă de blocul de Interfață de comunicare cu locomotiva în urma interpretării și prelucrării
datelor referitoare la starea semaforului feroviar.
Acest bloc va fi un bloc de recepție radio și va opera în plaja de frecvențe 433 MHz –
473 MHz, întucât acest interval este cuprins în banda liberă de frecvențe.

2.1.6 Interfață bord locomotivă

Acest bloc va avea simplul rolul de primii informațiile de la Blocul de recepție locomotivă
și de a-i afișa mecanului de tren informații cu privire la posibilitatea de trecere sau de oprire.

6
Capitolul 3. Schema amplasament

Figura 2. Schema de amplasament

În schema de amplasament din Figura 2 se pot observa blocurile menționate în schema

bloc și implementarea acestora pentru a putea opri un tren cu 3 vagoane (conform parametrilor
impuși) la punct fix.
Am considerat ca lungimea unui tren cu 3 vagoane și implicit o locomotivă ar fi de 95
de metri.
Semnalul luminos va fi considerat a fi semaforul feroviar, iar pentru fiecare culoare în
parte (roșu, galben, verde) se va amplasa un senzor de culoare.
O problemă ce ar putea apărea ar fi distanța dintre Unitatea centrală de procesare și
senzorii de culoare și anume posibilitatea ca semnalul transmis de blocul de semnal luminos să
fie alterat sau perturbat. Pentru această problemă am venit cu soluția de a implementa pentru
fiecare senzor de culoare în parte un sistem alcătuit dintr-o placă Arduino, un releu, o sursă
individuală per culoare și un divizor de tensiune, pentru a putea menține integritatea semnalului
transmis.
Stația va avea o lungime de 2,4 km, peronul o lungime de 500 m, amplasat la ieșirea din
stație, iar în Figura 2 se poate observa oprirea la punct fix a trenului.
Conform parametrilor impuși trenul va intra în stație cu o viteză de 120 km/h,
decelerând cu -0,5 m/s2, astfel încât viteza este mai mare de 70 km/h.
Pentru a calcula distanța după care trenul se va opri în stație, vom parcurge următorii
pași:
- Convertirea vitezei din km/h în m/s:

7
 𝑚 𝑘𝑚 1000 𝑚
𝑣[ ] = 𝑣 [ ]∙ => 𝑣 = 33,33 [ ]
𝑠 ℎ 3600 𝑠
- Calcularea distanței de decelerare:
𝑣𝑓 = 𝑣𝑖 + 2𝑎𝑑
unde:
• 𝑣𝑓 este viteza finală (0 m/s, întrucât trenul se oprește);
• 𝑣𝑖 este viteza inițială (33,33 m/s);
• 𝑎 este accelerația (decelerația de -0,5 m/s2);
• 𝑑 este distanța.

=> 0 = 33,332 + 2 ∙ (−0,5) ∙ 𝑑

(33,33)2 1110,89
𝑑= − = = 1110,89 [𝑚]
2 ∙ (−0,5) 1

- Calcularea puntului de oprire:

Trenul va trebui sa oprească în centrul peronului de 500 m. Cum trenul (3 vagoane +
locomotivă) are o lungime de 95m, punctul de mijloc al acestui, unde ar trebui sa oprească este
47.5 m din fața trenului.
Distanța totală dintre punctul de decelerare și centrul peronului va fi:
1110,89 + 47,5 = 1158,39 [𝑚]
Cum stația are o lungime de 2000 m, iar centrul peronului este la 250m de la începutul
său, punctul în care va începe frânarea va fi la:
2400 − 250 − 1158,39 = 991,61 [𝑚]
față de începutul stației.

3.1 Semnalul luminos

Echipamentul necesar pentru blocul de semnal luminos va avea rolul de a detecta
culoariile roșu, verde sau galben și va fi amplasat la ieșirea din stație, unde va fi amplasat și
semnalul luminos propiu-zis.
Echipamentul desemnat pentru detectarea semnalului luminos va fi alcătuit dintr-un
echipament de detecție a semnalului și echipamentul pentru procesarea și transmiterea datelor.
Echipamentul va fi amplasat într-un dulap special de protecție pentru astfel de
echipamente, astfel încât să fie protejat de posibile perturbații, condiții de vreme neprielnice
(ploaie, zăpadă, etc.).

3.1.1 Sistem de detecție a semnalului

Detecția semnalului va fi asigurată de un senzor de lumină, care va fi amplasat chiar în
interiorul semnalului luminos, în spatele sticleie de protecție a semnalului propriu-zis, cât mai

8
aproape de acesta; de asemenea la montarea acestuia este necesară o izolare cât mai bună pentru
a evita posibile semnale false generate de lumina exterioară (se va conecta un senzor de lumină
pentru fiecare culoare în parte).
Daca semnalul indică culoarea verde sau galben, la bordul locomotivei va ajunge
mesajul ”trecere fără oprire”, iar în cazul în care culoarea indicată de semnalul luminos este
roșie la bordul locomotivei se va transmite mesajul ”oprire”.
Pentru detecția semnalului, am ales următorul senzor, care are următoarele caracterstici:
- este compatibil cu Arduino;
- output digital;
- tensiune de funcționare = 3,3-5 [V];
- curent de ieșire = 15 [mA];
- montare ușoară (dimensiuni reduse).
Senzorul ales este un senzor de lumină ambientală care are la bază un fotorezistor.
Motivul principal al alegerii acestui senzor a fost compatibilitatea cu o placă Arduino ce va
fi nucleul blocului de procesare și transmitere a datelor.
Alimentarea senzorului se va face direct de la blocul de alimentare, astfel vom folosi
un divizor de tensiune pentru a obține o tensiune de iesire de 5V (Vin = 100 V și Vout = 5V).

𝑅2
𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉𝑖𝑛 ∙
𝑅1 + 𝑅2
𝑅2
5 = 100 ∙ => 5𝑅1 + 5𝑅2 = 100 𝑅2 => 𝑅1 = 19 𝑅2
𝑅1 + 𝑅2
Astfel, va fi necesară alegerea celor 2 rezistențe încât să se respecte raportul realizat în
urma calculelor anterior. (ex.: R1 = 1 Ω și R2 = 19 Ω).
Pentru rezistorul R1 am ales rezistența 2-1879026-9 [2], cu următoarele caracterstici:
- R1 = 19,1 [Ω];
- Toleranță ± 0.1%.
Pentru rezistorul R2 am ales rezistența CFR0S2J010JA10[3], cu următoarele
caracterstici:
- R2 = 1 [Ω];
- Toleranță ± 5%.

Figura 3. Senzor de lumină [1]

9
3.1.2 Echipament pentru transmiterea datelor
Datorită distanței mari care apare între echipamentul sistemului luminos și Unitatea
Centrală de Procesare, vom apela la un sistem care va avea rolul de a amplifica și menține
integritatea semnalului transmis de senzorul de lumină.
Componentele necesare pentru alcătuirea unui astfel de sistem sunt următoarele:
- releu (/per culoare);
- sursă de tensiune de 100 V (pentru menținerea semnalului pe distanța de 1,6 km):
această sursă va fi reprezentată de blocul de Alimentare 100 VCC;
- divizor de tensiune.
Pinul de ieșire al senzorului de lumină se va conecta la releu, releul având nevoie de o
tensiune de cel puțin 5V pentru a se atrage.
În continuare, se va amplasa pe lungimea cablului care face legătura între sistemul
luminos și Unitatea Centrală de Procesasare o sursă de tensiune de 100 V pentru a menține
integritatea semnalului.
Înaintea de intrarea în Arduino-ul ce va sta la baza Unițății Centrale de Procesare, se
va amplasa un divizor de tensiune alcătuit din 2 resistențe R1 și R2, divizor care va avea rolul
de a reduce tensiunea indusă anterior prin intermediul sursei de alimentare, la o tensiune care
este accesebilă pentru placa de dezvoltare din Unitatea Centrală de Procesare.
Acest sistem se va repeta pentru fiecare culoare în parte.

3.1.2.1 Divizorul de tensiune

Rolul divizorului de tensiune este acela de a readuce tensiunea de la 100VCC, primită
de la blocul de alimentare la 5VCC, necesară pentru buna funcționare a plăcii de dezvoltare
ce reprizntă nucleului Unității Centrale de Procesare.

Figura 4. Divizor de tensiune

10
 După cum se poate observa în Figura 4, tensiunea de intrare pentru divizorul nostru de
tensiune va fi de 100 V (generată de sursa adăugată pentru amplificarea semnalului dat de
senzor), iar tensiunea de ieșire va fi de 5 V, necesară pentru Arduino-ul din Unitatea Centrală
de Procesare => Vin = 100 V și Vout = 5V.

𝑅2
𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉𝑖𝑛 ∙
𝑅1 + 𝑅2
𝑅2
5 = 100 ∙ => 5𝑅1 + 5𝑅2 = 100 𝑅2 => 𝑅1 = 19 𝑅2
𝑅1 + 𝑅2

Astfel, va fi necesară alegerea celor 2 rezistențe încât să se respecte raportul realizat în

urma calculelor anterior. (ex.: R1 = 1 Ω și R2 = 19 Ω).
Pentru rezistorul R1 am ales rezistența 2-1879026-9 [2], cu următoarele caracterstici:
- R1 = 19,1 [Ω];
- Toleranță ± 0.1%
Pentru rezistorul R2 am ales rezistența CFR0S2J010JA10 [3], cu următoarele
caracterstici:
- R2 = 1 [Ω];
- Toleranță ± 5%

3.1.2.2 Releul
Releul ales va trebui să funcționeze la tensiunea de 100 VDC pe partea de comutare și
la 5 VDC pe partea de control pentru a putea transmite semnalul către Unitatea Centală de
Procesare.
Se ia în considerare că pe o distatanță de 1,2 km (dinstanța dintre senzorul de lumină și
Unitatea Centrală de Procesare) o să apară o cădere de tensiune pe cabluri, în funcție de
rezistența cablurilor (cablurile utilizate vor fi din cupru).
𝜌𝑙
𝑅𝑐 = ,
𝑠
unde:
- Rc - rezistența cablului;
- ρ - rezistivitatea statică (în cazul nostru, ρcu = 1,72 x 10-8 Ωm);
- l - lungimea cablului (în cazul nostru, l = 1600 m);
- s - aria secțiunii transversale (în cazul nostru, s = 2,5 mm2).

1,72 ∙ 10−8 ∙ 1600

𝑅𝑐 = = 8,256 [𝛺]
2,5 ∙ 10−6

11
 Pentru a calcula căderea de tensiune pe cablu, Uc vom avea nevoie de curentul care
străbate acest cablu, în cazul nostru acest curent fiind curentul de ieșire al senzorului de lumină,
Ic despre care am discutat în subcapitolul 3.1.1 [Anexa 1].

𝑈𝑐 = 𝑅𝑐 ∙ 𝐼𝑐 = 8,256 ∙ 15 ∙ 10−3 = 123,84 [𝑚𝑉]

Căderea de tensiune are o valoare neglijabilă pentru cei 100V generați de sursa noastră,
acest lucru neafectând astfel sistemul.

Am ales releul RSR30-D05-D1-24-010-1, cu următoarele caracterstici:

- tensiune de comutație: 0 – 180 VDC;
- tensiune de control: 3 – 10 VDC;
- timp de comutație: 0.6 ms;
Caractersticile menționate anterior sunt necesare pentru menținerea integrității
semnalului la ajungerea la Unitatea Centrală de Procesare.
Motivele alegereii acestui releu sunt următoarele:
- semnalul luminos iși schimbă starea relativ rar (de ordin secundelor/minutelor), timp
care este mult mai mare față de cele 0,6 ms necesare releului pentru a comuta între stări;
- semnalul transmis de senzorul luminos este digital, ceea ce înseamnă că funcția releului
va fi pur și simplu să deschidă sau să închidă circuitul în funcție de semnalul transmis
de ON/OFF.
- timpul total de răspuns al sistemului este mult mai rapid în raport cu rata la care ar trebui
să se schimbe semnalul luminos.

Există și dezavantaje în folosirea releului, iar acestea sunt:

- releele poate necesita înlocuire periodică;
- consum semnificativ de energie;
- posibila apariție a interferențelor electromagnetice.

Figura 5. Releu RSR30-D05-D1-24-010-1 [4]

12
3.1.2.3 Schema electrică

Figura 6. Schemă electrică pentru echipamentrul de transmiterea datelor

Schema electrică prezentată este o schemă ideală realizată doar pentru un senzor de lumină, la
final urmând să se realizeze o schemă completă.
În realitate, după cum se poate observa în Figura 5, releul ales are 4 pini (2 pini pentru
realizarea controlului și 2 pini pentru realizarea comutației), iar conexiunile se vor realiza astfel:
- pin 3 (+) se va conecta la pinul DO al senzorului de lumină;
- pin 4 (-) se va conecta la împământare;
- pin 1 (+) se va conecta în continuare la divizorul de tensiune;
- pin 2 (-) se va conecta la Blocul de Alimentare.
Cum în realitate, vor exista 3 astfel de sisteme, fiecare având o ieșire, modul de conectare al
pinilor la Unitatea Centrală de Procesare va fi următorul: Pin_Senzor_Rosu – PD5,
Pin_Senzor_Galben – PD6, Pin_Senzor_Verde – PD7.

3.2 Interfață comunicare cu locomotiva

3.2.1 Sistem pentru transmiterea datelor

Transmiterea informațiilor de la Unitatea Centrală de Procesare la locomotivă se va
realiza prin intermediul unei comunicații radio.
Am apelat la acest mijloc de transmitere a informațiilor întrucât este imposibilă
implementarea unui sistem similar cu cel prezentat în subcapitolul 3.1.2, deoarece în cazul
menționat anterior, legătura între cele 2 echipamente era realizabilă întrucât ambele erau
echipamente statice, care nu își modifică poziția. În cazul de față, cum trenul se află în mișcare,
cu o viteză de 120 km/h, este necesară o altfel de abordare, astfel am decis sa apelez la
comunicarea radio.

13
 Pentru a realiza acest lucru, vom avea nevoie de un modul special care să poată realiza
un astfel de tip de comunicare. O astfel de comunicare se va realiza prin protocolul de
comuncație RS-485, iar modulul ales va fi MAX485.

Figura 7. Modulul MAX485 [8][9]

Principalele caracteristici ce au fost urmărite în alegerea acestui modul sunt:

- distanța posibilă minimă pe care informațiile o pot parcurge: 1 km;
- temperaturi de lucru între −40°𝐶 și 85°𝐶;
- tensiune de alimentare cuprinsă între 5V și 12V;
- permite o cumunicație bidirecțională (suport de tip half-duplex).

Câteva dezavantaje ce ar putea apărea odată cu utilizarea modului MAX485 sunt:

- potențial mare de interferențe;
- potențiale întârzieri în comunicare.
Modul de conectare al pinilor la Arduino va fi următorul: pinul VCC – 5V, pinul GND –
GND, DI – PD1, DE, RE – PD2, RO – PD0.

3.2.2 Modul transmisie radio

Întrucât am apelat la utilizarea unei comunicații de tip radio, vom utiliza o pereche de
module radio seriale HC-12, principalele motive care susțin această alegere fiind:
compatibilitatea cu placa de dezvoltare Arduino și distanța acoperită.
Acestea operează în banda de frecvență 433 MHz – 473 MHz, cu 100 de canale de
comunicații puse la dispoziție, cu un ecart de 400 kHz între ele. Frecvențele pe care le vom
utiliza se afla în banda liberă, astfel fiind necesară o securizare a mesajului pentru evitarea
interferențelor provenite de la celelalte echipamente.
Dispozitivul dispune de 4 moduri de transmisie, însă am ales să utilizez modulul implicit
FU3. În acest mod de operare modulul ajustează în mod automat rata de transmisie radio în
funcție de rata de transmisie a portului serial.

14
 Luând în considerare posibilitatea apariției unui alt tren în sens opus de circulație,
echipamentele radio sunt configurate astfel încât să funcționeze pe canale diferite în funcție de
sensul de circulație, astfel pentru sistemul proiectat se va utiliza canulul 1 cu o frecvență de
430,4 MHz.

Figura 8. Modulul HC - 12

Am ales acest modul datorită următoarelor caracterstici tehnice:

- tensiune de operare: 3,2 – 5,5 VDC;
- bandă de frecvență: 433,4 MHz – 473 MHz;
- distanță minimă de comunicație: 600 m.
Modul de conectare al pinilor la Arduino va fi următorul: pinul VCC – 5V, pinul GND
– GND, RXD – PD3, TXD – PD4.

3.2.3 Arduino Mega 2560 Rev3

Placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 Rev3, bazată pe Atmega2560 va face legătura
între ecranul pe care i se va afișa mesajul mecanului de tren cu privire la posibilitatea de a trece
sau nu, de unde reiese ca amplasarea acestei plăci de dezvoltare va fi la bordul locomotivei.
Motivele alegerii acestei plăci de dezvoltare sunt variate: varietatea aplicațiilor ce se pot
implementa cu ajutorul acesteia, este o placă de dezvoltare ”open-source” și ”user-friendly”,
având avantajul că este foare ușor de folosit. Un alt factor important în alegerea acestei plăci de
dezvoltare îl constituie numărul mare de pini de care dispune necesar pentru conectarea display-
ul despre care vom discuta în următorul subcapitol.
Din punct de vedere al caractersticilor, am ales Arduino Mega 2560 Rev3, deoarece:
- beneficiază de 54 de pini digitali și 16 pini analogici;
- operează la o tensiune de alimentare între 6 și 20 V;
- pini de alimentare de 3,3V și 5 V (necesar pentru celelalte componente);

15
 Figura 9. Arduino Mega 2560 Rev3 [5]

3.2.4 Echipament informare / afișare

Pentru a putea informa mecanicul de tren cu privire la acțiunea pe care trebuie să urmeze
să o facă (trecere fără oprire / oprire) am decis sa optez pentru display LCD.
Am ales display-ul Arduino Touch Screen SSD1963, iar caracteristicile tehnice care au
condus către această alegere sunt următoarele:
- arie de vizualizare: 156,7x89,10mm;
- compatibil cu Arduino Mega 2560;
- tensiune de alimentare: 5V;
Principalul avantaj al alegerii acestui display este dimensiunea acestuia, întrucât oferă
mecanicului de locomotivă posibilitatea de a putea observa mesajul transmis de sistem fără mari
dificultăți; de asemenea un factor foarte important, care a fost menționat anterior, ce reprezintă
un avantaj al acestui display este faptul că este compatibil cu Arduino Mega 2560, placa de
dezvoltare la care va fi conectat.
Display-ul beneficiază de un ”shield” prin intermediul căruia se va conecta la placa
Arduino, ceea ce este un avantaj întrucât va fi o montare ușoară.
Bineînțeles, ca orice echipament și acesta are anumite dezavantaje, unul dintre ele fiind
faptul că montarea lui necesită mulți pini, ceea ce duce la alegerea unei plăci de dezvoltare
care dispune de mai mulți pini.

16
 Figura 10. Display LCD SSD1963 [10]

3.2.5 Modul recepție radio

După cum am menționat în subcapitolul 3.2.2, vom folosi o pereche de module radio
seriale HC-12, iar dacă modulul din capitolul menționat avea rolul de transmitere, acesta va
avea rolul de recepție.
Singurele lucruri importante de care trebuie ținut cont este faptul că, la fel ca și modulul
de transmisie de date, acesta trebuie să fie setat pe canalul 1 de comunicație (430,4 MHz), astfel
asigurându-se conexiunea radio între cele 2 module transmisie / recepție.

3.3 Unitatea centrală de procesare

3.3.1 Arduino Uno R3

Nucleul întregului sistem va fi reprezentat de o placă de dezvoltare Arduino Uno R3,
bazată pe ATMega328P, care va face legătura între toate echipamentele.
Motivele alegerii acestei plăci de dezvoltare sunt variate: varietatea aplicațiilor ce se pot
implementa cu ajutorul acesteia, este o placă de dezvoltare ”open-source” și ”user-friendly”,
având avantajul că este foare ușor de folosit.
Din punct de vedere al caractersticilor, am ales Arduino UNO R3, deoarece:
- temperaturi de operare între −40°𝐶 și 85°𝐶, ceea ce este ideal pentru mediul în care o
vom folosi;
- are 16 pini digitali și 6 pini analogici – sistemul nostru va utiliza doar 8 pini digitali;
- pini de alimentare de 5V sau 3,3V – suficient pentru componentele ce vor fi conectate
la această placă de dezvoltare;
- modul de comunicație UART – nencesară pentru comunicarea între dispozitive;
- necesită o tensiune de alimentare de 7 - 12 V (se va folosi un divizor de tensiune pentru
a obține această tensiune).

17
 Pentru alimentarea acestei plăci de dezvoltare direct de la blocul de alimentare va fi
nevoie de utilizarea unui divizor de tensiune (Vin = 100 V și Vout = 12 V.)

𝑅2
𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉𝑖𝑛 ∙
𝑅1 + 𝑅2
𝑅2
12 = 100 ∙ => 12𝑅1 + 12𝑅2 = 100 𝑅2 => 𝑅1 = 7.32 𝑅2
𝑅1 + 𝑅2
Astfel, va fi necesară alegerea celor 2 rezistențe încât să se respecte raportul realizat în
urma calculelor anterior. (ex.: R1 = 1 Ω și R2 = 7.32 Ω).
Pentru rezistorul R1 am ales rezistența MF006FJ732KA50 [11], cu următoarele
caracterstici:
- R1 = 7.32 [Ω];
- Toleranță ± 1%.
Pentru rezistorul R2 am ales rezistența CFR0S2J010JA10[3], cu următoarele
caracterstici:
- R2 = 1 [Ω];
- Toleranță ± 5%.

Figura 11. Arduino Uno R3 [6]

3.4 Echipament auxiliar

3.4.1 Echipament detecție tren – senzor de proximitate

Întrucât sistemul trebuie să știe momentul în care trenul pătrunde în stație pentru a putea
transmite mesajul către Unitatea Centrală de Procesare și ulterior către Sistemul luminos pentru
a-i transmite mecanului de tren cum trebuie să procedeze în continuare (să treacă fără oprire
sau să oprească) vom apela la un senzor de proximitate inductiv.

18
 Am optat pentru senzorul inductiv de proximitate E2B-M30LS15-WP-C1 2M, cu
următoarele caracterstici:
- tensiune de alimentare: 10 – 30 VDC;
- temperaturi de lucru: -25 – 70 °C;
- tensiunea de ieșire este de 0V în momentul detecției și de 5V în repaus (datorită
rezistenței de pull-up);
- NO (stare normală deschisă).

Figura 12. Senzor de proximitate inductiv E2B-M30LS15-WP-C1 2M [7]

Senzorul se va monta prin intermediul unor clame (asemănătoare cu cele pentru numărătoarele
de osii), astfel detecția trenului se va realiza în momentul trecerii primei roți prin dreptul senzorului.
Senzorul se va monta lângă Unitatea Centrală de Procesare, ceea ce ne permite conectarea
acestuia printr-un cablu la placa Arduino.
Pentru alimentarea acestuia, cum senzorul se poate alimenta în intervalul 10 – 30 V, o să folosim
un divizor de tensiune pentru a obține o tensiune de 12 V, întrucât alimentarea se va face direct de la
blocul de alimentare.

𝑅2
𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉𝑖𝑛 ∙
𝑅1 + 𝑅2
𝑅2
12 = 100 ∙ => 12𝑅1 + 12𝑅2 = 100 𝑅2 => 𝑅1 = 7.32 𝑅2
𝑅1 + 𝑅2
Astfel, va fi necesară alegerea celor 2 rezistențe încât să se respecte raportul realizat în
urma calculelor anterior. (ex.: R1 = 1 Ω și R2 = 7.32 Ω).
Pentru rezistorul R1 am ales rezistența MF006FJ732KA50 [11], cu următoarele
caracterstici:
- R1 = 7.32 [Ω];
- Toleranță ± 1%.
Pentru rezistorul R2 am ales rezistența CFR0S2J010JA10[3], cu următoarele
caracterstici:
- R2 = 1 [Ω];
- Toleranță ± 5%.

19
Referințe
[1]. https://www.optimusdigital.ro/ro/senzori-senzori-optici/167-modul-cu-
fotorezistor.html?gclid=CjwKCAiA1fqrBhA1EiwAMU5m_9XGLojquO3YsQUfgFGd3
m5Bz9xfuYWVqZrf6eMel7QdNdBkpX9iOxoCGwMQAvD_BwE
[2]. https://www.tme.eu/ro/details/yr1b19r1cc/rezistente-tht/te-connectivity/2-1879026-9/
[3]. https://www.tme.eu/ro/details/1_2w-1r/rezistente-tht/royal-ohm/cfr0s2j010ja10/
[4]. https://www.tme.eu/ro/details/rsr30d05d1040251/relee-solid-state-
monofazate/relpol/rsr30-d05-d1-04-025-1/
[5]. https://store.arduino.cc/products/arduino-mega-2560-rev3
[6]. https://ardushop.ro/ro/electronica/2724-arduino-uno-rev3-
smd.html?gclid=CjwKCAiA1fqrBhA1EiwAMU5m_538tA-
a5ByLhjOqLPQ94Z4CsNlrQa0p5yl4dIS4UMkfvzjRZpFn5hoCnOwQAvD_BwE
[7]. https://www.tme.eu/en/details/e2bm30ls15wpc12m/dc-cylindrical-inductive-
sensors/omron/e2b-m30ls15-wp-c1-2m/
[8]. https://www.optimusdigital.ro/ro/interfata-altele/12592-modul-convertor-max485-ttl-la-
rs485.html?gclid=CjwKCAiA-P-
rBhBEEiwAQEXhH8hI6FwN7882xCit_dihuI5wiJzEdzZaHeE98MQR4CZLi3mP1dIwJ
hoCafMQAvD_BwE
[9]. https://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/73463/MAXIM/MAX485.html
[10]. https://www.buydisplay.com/7-inch-arduino-touch-screen-shield-ssd1963-library-for-
mega-due
[11]. https://www.tme.eu/ro/details/m0.6w-7r32/rezistente-tht/royal-ohm/mf006fj732ka50/

20
Anexa 1

21