2.1.1.

UnităŃi master (MTU)

Într-un sistem SCADA unitatea MTU realizează elaborarea comenzilor, centralizarea
datelor, memorarea informaŃiilor, comunicarea cu alte sisteme asociate, interfaŃa cu
operatorul.
2.1.1.1. InterfaŃa de comunicaŃie
MTU trebuie să transmită informaŃii fiecărui RTU. Mediul de comunicaŃie şi protocolul
sunt aceleaşi cu cele folosite de RTU pentru a-i transmite informaŃii.
InterfaŃa de comunicaŃie a MTU-ului este similară cu a RTU-ului. În plus, MTU poate
iniŃia o comunicaŃie. ComunicaŃiile sunt iniŃiate de subrutine din MTU, ce pot fi
activate manual de către operator (mai rar), sau de alte programe din RTU. MTU poate
comunica cu imprimante sau display-uri care formează interfaŃa operator.

Pe de altă parte MTU poate comunica cu calculatoare aflate la un nivel ierarhic superior, fie pe
baza unor protocoale speciale, fie pe bază de protocoale de comunicaŃie specifice reŃelelor
de calculatoare.
 2.1.1.2. Realizarea unei pictograme a procesului
Unitatea MTU poate să îndeplinească funcŃiile necesare dacă procesorul
acesteia cunoaşte foarte detaliat toŃi senzorii şi actuatoarele conectate la sistem.
Descrierea trebuie realizată într-o formă ierarhică. Pentru exemplificare se va considera
sistemul din Figura 2.27, ce reprezintă o conductă de transport , sub controlul unui MTU.
Unitatea RTU 1 monitorizează starea unei pompe şi a unei vane, comandă stările acestora,
asigură transferul către MTU a informaŃiei privind cantitatea de fluid la intrarea în conductă,
supraveghează contactul unui traductor de joasă presiune – care va fi interpretat ca o alarmă.
Toate aceste funcŃii se fac sub controlul MTU.
Unitatea RTU3 are aceleaşi funcŃii mai puŃin pompa.
Unitatea RTU 2 are ca echipament periferic o vană de blocare pe care o poate monitoriza
şi comanda şi o alarmă de joasă presiune ce trebuie interfaŃată către MTU.
Sistemul SCADA trebuie să realizeze: urmărirea permanentă a cantităŃii de fluid ce intră
în conductă, urmărirea permanentă a cantităŃii de fluid ce iese din conductă, să
genereze o alarmă în cazul unor diferenŃe prea mari între cele două cantităŃi.

Figura 2.27 Sistem SCADA care controlează o conductă de transport

 Dacă operatorul comandă închiderea conductei, MTU trebuie să realizeze comenzile: să
transmită fiecărui RTU, ce conduce o vană de blocare, să închidă acea vană (cu prioritate
ridicată); să comande RTU 1 să oprească pompa; să verifice închiderea fiecărei vane; dacă
vanele sunt închise MTU avizează operatorul; dacă vana nu este închisă previne operatorul şi
recomandă RTU-ului să închidă vana; după un număr prestabilit de încercări nereuşite de
închidere a vanei, MTU previne operatorul de aceasta.
În plus, MTU trebuie să poată informa operatorul despre starea pompei şi a vanelor de
fiecare dată când i se solicită. La schimbări în starea conductei, sau la cerere, trebuie să poată
imprima un raport asupra cantităŃii de fluid la ieşirea din conductă, pe un anumit interval de
timp. De asemenea, MTU trebuie să furnizeze, pe o imprimantă separată, o descriere a stărilor
alarmelor (data şi ora).
Descrierea procesului pentru MTU constă în completarea unor tabele de căutare pe care
aceasta să le poate utiliza oricând are nevoie să actualizeze configuraŃia procesului.
După configurare MTU este capabil să utilizeze protocoalele corecte pentru fiecare caz.
În Figura 2.28 sunt prezentaŃi parametri specifici pentru configurarea unui MTU.

- MTU
-
ComunicaŃii RTU
1200 bps
Protocol: MODBUS
Timp de pornire emiŃător: 100ms

- Imprimantă
Format: A4
Alimentare: continuu
Port: paralel

- InterfaŃă operator
Color
VGA

Figura 2.28 Configurarea unui MTU

Pentru configuraŃia radio trebuie setate mai multe elemente. MTU trebuie să specifice
câte RTU sunt, identificarea fiecăruia, precum şi echipamentele periferice care sunt conectate
la fiecare terminal, al fiecărui RTU.
Dacă datele sunt informaŃii binare pot fi descrise de un bit. Pentru informaŃii analogice
sunt cuvinte de 8, 12, 16 sau 32 biŃi. Mesajul trimis de MTU către RTU va conŃine
adresa primului bit al cuvântului. Când RTU primeşte acest mesaj el va transmite informaŃia
din acea locaŃie împreună cu ceilalŃi biŃi ai registrului respectiv.
Odată realizată configurarea, sistemul SCADA are o imagine completă asupra procesului
având posibilitatea să comunice cu operatorul, RTU şi alŃi parteneri.
2.1.1.3. Memorarea datelor
Aşa cum RTU trebuie să memoreze anumite date critice (indicaŃiile aparatelor de
măsură) la fel MTU trebuie să aibă capacitatea să memoreze, pentru intervale mai mari de
timp, anumite tipuri de date.
 Legăturile dintre MTU şi calculatoarele de la nivelurile superioare pot fi întrerupte
accidental. Capacitatea de memorare a MTU se dimensionează în funcŃie de timpul
maxim estimat pentru refacerea acestor conexiuni.
În plus, seturi de date importante, pe baza cărora se pot face interpretări asupra evoluŃiei
sistemului, trebuie memorate pe durate mai mari (luni, ani) pentru a se putea realiza reprezentări
grafice ale evoluŃiei sistemului.
Odată disponibile reŃelele rapide de calculatoare, datele care reprezintă istoria
sistemului pot fi memorate în baze centrale de date. Memoria MTU va rămâne disponibilă
pentru informaŃii vitale ale procesului, cum ar fi tabele de căutare, informaŃii de configurare.

2.1.2. Senzori, elemente de acŃionare şi cablare

Elementele de bază într-un sistem SCADA sunt MTU, RTU şi comunicaŃiile. Nu mai
puŃin importante sunt însă echipamentele periferice: senzori, captori, elemente de
execuŃie. Aceasta atât din punctul de vedere al ponderii în preŃul total al sistemului
SCADA, cât şi datorită posibilelor modificări ale procesului controlat, deci a interfeŃelor cu
SCADA.
Dacă ne referim la o locaŃie RTU, preŃul total al acesteia rezultă din însumarea
următoarelor componente:

Articol PreŃ ($)

RTU 6.900
Sistem radio 1.150
Sursă neîntreruptă de energie (UPS) 24 V c.c. 2.000
InstrumentaŃie
Senzori 9.200
Actuatoare 8.625
Încălzire automată 3.450
Instalare /cablare instrumentaŃie 5.000
Proiectare
ConcepŃie, configurare, furnizori 10.000
Proiect 4.000

TOTAL 50.325

Pentru măsurarea unei aceleiaşi mărimi un traductor ce urmează a fi integrat într-un

sistem SCADA (ieşire 420 mA) poate costa de 1015 ori mai mult decât un traductor care
poate fi citit de un operator. La preŃul propriu-zis al traductorului se adaugă preŃul cablurilor
de conectare la RTU. Acestea sunt de construcŃie specială, având mai multe straturi de
protecŃii.
Echipamentele periferice utilizate trebuie să fie specifice aplicaŃiei. Astfel, în domeniul
energetic, senzorii, elementele de acŃionare şi cablurile trebuie să fie protejate la
câmpuri electrice puternice şi tensiuni înalte; în domeniul petrolier, acestea trebuie să fie
neinflamabile şi antiexplozive; în domeniul chimic, se adaugă şi cerinŃa de rezistenŃă la
coroziune; în domeniul alimentar, echipamentul care vine în contact cu alimentele trebuie să nu
le contamineze.
Echipamentele periferice SCADA sunt scumpe atât ca preŃ iniŃial, cât şi ca întreŃinere,
iar acest lucru trebuie avut în vedere la estimarea preŃului total.
 2.1.3. InterfaŃa operator
InterfaŃa operator este joncŃiunea dintre informaŃiile care se vehiculează între sistemul
SCADA şi operator. Aceasta trebuie să faciliteze decizii rapide ale operatorului atât funcŃional
cât şi din punct de vedere al întreŃinerii.
Datorită uşurinŃei cu care un operator al sistemului SCADA poate controla un
sistem complex de producŃie, apare necesitatea implementării unor măsuri de securitate.
Accesul atât în camerele de control cât şi la consolele operator este securizat. Mai mult, pentru a
evita controlul total al unui singur operator asupra întregului sistem se definesc grupuri de
utilizatori ce controlează fiecare, doar părŃi ale instalaŃiei. În acelaşi timp, există mai
multe nivele de securitate, organizate ierarhic.
O funcŃie importantă a sistemelor SCADA este alarmarea. Aceasta reprezintă prevenirea
operatorului asupra depăşirii unor parametri esenŃiali ai procesului urmărit. În procesele
complexe semnalele de alarmă sunt organizate pe nivele de priorităŃi, structurate în funcŃie de
gravitatea şi implicaŃiile defectului. ReacŃia sistemului SCADA este diferită pentru
fiecare nivel, de la o simplă înregistrare a apariŃiei până la prevenirea cu semnale sonore.

Figura 2.29 InterfaŃa operator

Pentru a evita supraîncărcarea operatorului alarmele sunt organizate şi ierarhic. Aceasta

presupune ca un defect, ce în mod natural ar implica apariŃia altor alarme, să fie semnalizat
printr-o singură alarmă.
InterfaŃa operator trebuie să asigure şi posibilitatea urmăririi funcŃionării normale
a instalaŃiei, ca şi accesul la comenzi. Dacă pentru efectuarea unei anumite manevre
complexe
sunt necesare mai multe operaŃii, efectuate într-o ordine precisă, operatorul trebuie să
comande doar efectuarea manevrei. Logica operaŃiilor este asigurată la nivel local de unităŃile
RTU. Operatorului i se asigură însă reacŃia sistemului (starea /efectul manevrei). Toate
acestea sunt realizate într-o manieră "prietenoasă", prin ecrane grafice de tipul celor
prezentate în continuare.
În Figura 2.29 este prezentată schema unei instalaŃii, cu valorile actuale ale parametrilor
măsuraŃi şi cu stările actuale ale elementelor comandate. Se observă existenŃa atât
a elementelor cu comandă discretă (Vana101), cât şi cu comandă continuă (VLV102).
Operatorul are posibilitatea de a modifica stările elementelor comandate. Pentru fiecare
poate fi realizată câte o fereastră separată de configurare, aşa cum se vede în Figura 2.30.
Comenzile de importanŃă deosebită trebuie reconfirmate de către operator.

Figura 2.30 Ferestre de dialog

Mai pot fi specificate alte două funcŃii ale interfeŃei operator. Prima se referă la
prezentarea de grafice utilizând datele din "istoria" instalaŃiei. A doua funcŃie vizează
posibilitatea imprimării unor rapoarte periodice scrise, care să evidenŃieze comportarea
sistemului, cum ar fi: rapoarte de alarmare, de comunicaŃii, de întreŃinere, de contorizare etc. În
Figura 2.31 se exemplifică un raport de alarme.

Figura 2.31 Raport de alarme

 2.1.4. TendinŃe în evoluŃia sistemelor SCADA
TendinŃele de evoluŃie ale sistemelor SCADA se referă la cele trei componente
principale, comunicaŃii, RTU şi MTU.
În ceea ce priveşte comunicaŃiile dezvoltările din domeniul electronicii vor permite
realizarea unor echipamente mai mici şi mai economice din punct de vedere al consumului de energie
făcând posibilă integrarea lor, împreună cu modem-ul, chiar în RTU. Echipamentele radio pot fi
completate cu subsisteme numerice care să realizeze auto calibrarea acestora rezultând o reducere a
timpului de pornire a emiŃătoarelor până la ordinul sec şi deci a perioadei de scanare.
Referitor la calea de comunicaŃie două sunt tendinŃele de evoluŃie. Una se referă la
utilizarea sateliŃilor geostaŃionari pentru sisteme SCADA care sunt extinse pe suprafeŃe mari. Pot fi
realizate staŃii de emisie portabile al căror preŃ va fi comparabil cu cel al telefoanelor mobile. A
doua tendinŃă se referă la utilizarea comunicaŃiilor cu fibră optică, ce oferă avantajele unei
viteze mari de transmisie, a securităŃii şi confidenŃialităŃii sporite. Acest mediu de transmisie este
bine adaptat necesităŃilor de comunicaŃii din domeniul energetic.
EvoluŃia unităŃilor RTU va permite creşterea flexibilităŃii acestora, configurarea pentru o
anumită cerinŃă făcându-se pe bază software. Miniaturizarea şi reducerea preŃurilor
calculatoarelor personale au făcut ca acestea să devină comparabile cu staŃii RTU dedicate
simple. Aceasta determină realizarea de RTU bazate pe calculatoare personale cu funcŃionalităŃi
variate, cum ar fi regulatoare, totalizatoare, strategii de control etc.
Dezvoltările ulterioare ale unităŃilor MTU sunt focalizate pe trei planuri: îmbunătăŃirea interfeŃei
operator (interfeŃe grafice, mediu windows, obiecte orientate, reprezentări grafice); creşterea
autonomiei de comandă automată (sisteme inteligente autoinstruite); îmbunătăŃirea comunicaŃiei
maşină-maşină (dez