Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
ELECTROALIMENTARE
Îndrumător Student
Ș.l. Dr. Ing. Valentin IORDACHE Cioată Andrei-Valentin
București
2023
Cuprins
TEMA PROIECTULUI................................................................................................................
CAPITOLUL 1. SURSA STABILIZATĂ CU COMPONENTE DISCRETE.....................
1.1 SCHEMA BLOC.............................................................................................................5
1.2 STABILIZATORUL PARAMETRIC CU TRANZISTOR SERIE. CONSIDERENTE TEORETICE..5
1.3 STABILIZATORUL CU REACȚIE, CU TRANZISTOR SERIE................................................6
1.3.1 Dimensionarea Elementului Regulator Serie..........................................................7
1.3.2 Alegerea amplificatorului operațional....................................................................8
1.3.3 Dimensionarea sursei de tensiune de referință........................................................9
1.3.4 Dimensionarea convertorului tensiune – tensiune................................................11
1.4 ETAJUL DE REDRESARE ȘI FILTRUL DE NETEZIRE......................................................13
1.4.1 Determinarea parametrilor electrici......................................................................14
1.4.2 Dimensionarea punții redresoare..........................................................................15
1.4.3 Dimensionarea filtrului de netezire.......................................................................16
1.5 TRANSFORMATORUL..................................................................................................16
1.6 ELEMENTE DE PROTECȚIE..........................................................................................21
1.6.1 Protecția la supracurenți........................................................................................21
1.6.2 Protecția la supratensiuni......................................................................................22
CAPITOLUL 2. SURSA STABILIZATĂ ÎN COMUTAȚIE CU CIRCUIT
INTEGRAT SPECIALIZAT......................................................................................................
REFERINȚE................................................................................................................................
ANEXA 1......................................................................................................................................
ANEXA 2......................................................................................................................................
ANEXA 3......................................................................................................................................
ANEXA 4......................................................................................................................................
ANEXA 5......................................................................................................................................
ANEXA 6......................................................................................................................................
ANEXA 7......................................................................................................................................
ANEXA 8......................................................................................................................................
ANEXA 9......................................................................................................................................
ANEXA 10....................................................................................................................................
ANEXA 11....................................................................................................................................
ANEXA 12....................................................................................................................................
ANEXA TABEL CU PRETUL MATERIALELOR................................................................
SCHEMA ELECTRICĂ.............................................................................................................
Tema proiectului
Să se proiecteze două surse de tensiune continuă stabilizate,
conform următoarelor cerințe:
o sursă stabilizată cu componente discrete, cu element regulator în configurație
serie (sursa 1);
o sursă stabilizată în comutație cu circuit integrat specializat, conform temei
individuale (sursa 2).
Condițiile inițiale și parametrii de pornire pentru calculul surselor
sunt:
Alimentarea surselor se va face de la o rețea monofazată de tensiune
alternativă, cu frecvența de 50 Hz, cu tensiune sinusoidală cu valoare nominală
de 230 V, având variații admise de -10 %…+10 % din valoarea nominală.
Se consideră Z, ziua nașterii și L, luna nașterii studentului.(11.05.2001)
Pentru sursa cu componente discrete parametrii de pornire sunt: tensiunea de
ieșire U0, curentul de ieșire I0, ce se vor calcula după formulele:
U0 = 8 + Z/2=8+11/2 [V]=8+5,5=13,5 [V]
I0 = 30 + L*40 [mA]= 30 + 5*40 [mA] = 30 + 200 = 230 [mA] = 0,23 [A]
Pentru sursa în comutație cu circuit integrat parametrii de pornire sunt:
Vin Min = 8 + Z/3 [V] = 8 + 11/3 [V] = 11,66 [V]
Vin Max = 10 + Z/2 [V] =10 + 11/2 [V] = 15,5 [V]
Vout = 3 + Z/5 [V] = 3 + 11/5 [V] = 5,2 [V]
Iout Max = 1 + L/10 [A] = 1+ 5/10 [A] = 1,5 [A]
Sursele vor fi protejate la supratensiuni și/sau supracurenți.
Temperatura maximă a mediului ambiant va fi ta max = 35°C.
1
De reținut!
Conținutul proiectului:
o Capitolul 1. Sursa stabilizată cu componente discrete
Memoriu de calcul, inclus în acest document, cuprinzând toate
etajele proiectate.
Schema electrică finală, ce trebuie să conțină valorile
componentelor rezultate în urma determinărilor, realizată într-un
program de proiectare specializat (EasyEDA, Multisim, Proteus,
etc.).
Tabel cu componentele electronice utilizate: denumirea
componentei, codul acesteia, valoare, dimensiuni, preț, etc.
(Conținutul tabelului cu componentele electronice pentru sursa 1
trebuie să fie similar cu cel al tabelului rezultat în cazul sursei 2.)
o Capitolul 2. Sursa stabilizată în comutație cu circuit integrat
specializat
Prezentarea rezultatelor utilizării aplicației online, conform
cerințelor.
o Referințe.
o Anexe.
Proiectul se va încărca în platforma Moodle, în format DOC/DOCX. Numele
De reținut!
Reguli de redactare a proiectului:
o Pentru realizarea proiectului fiecare student va folosi ACEST
fișier, descărcat din contul PERSONAL de pe Moodle. Nu se
folosesc fișiere descărcate de altcineva sau publicate pe alte pagini
Web, sau fișiere în care au adăugat conținut alți studenți, acest
lucru considerându-se copiere. Nu se preiau din proiectele altor
studenți: scheme, cablaje, imagini, porțiuni de text, etc. Se
lucrează individual, iar rezultatul muncii nu se partajează cu alți
studenți.
o Se va respecta modul de formatare inclus în acest fișier: capitole,
paragrafe, enumerări, tabele, imagini, etc. ATENȚIE! Orice abatere de
la ele poate duce la depunctarea lucrării.
o Formulele de calcul se vor completa cu valorile parametrilor și
valoarea rezultată, după următorul model: U0 = 8 + Z/2 = 8 + 20/2 =
18 V.
2
o Obligatoriu se va menționa unitatea de măsură, dacă aceasta există.
o Toate formulele și rezolvările lor se scriu numai în editorul de ecuații.
o Pentru valori se vor utiliza 1, 2 sau 3 zecimale, în funcție de situație.
o În unele paragrafe sunt menționate în text figuri a căror numerotare se
va schimba pe măsură ce lucrați la proiect, deci numărul figurii
menționate trebuie și el actualizat.
De reținut!
Reguli de realizare a proiectului:
o Pentru sursa 1 NU se vor utiliza componente de tip SMD, doar THT.
o Toate componentele electronice se standardizează (menționând acest
lucru) sau se aleg conform indicațiilor, valoarea standard a unui
parametru trebuind să fie întotdeauna apropiată dar mai mare decât
cea rezultată din calcule.
o În text, se va menționa în clar: S-a ales componenta de tipul ..., având
parametrii de catalog/valoarea ... (pentru a se vedea că sunt îndeplinite
cerințele ce rezultă din calcule).
o În cazul toleranței rezistoarelor, dacă pentru valoarea standard
necesară a rezistenței nu se găsesc rezistoare reale cu toleranța
specificată în proiect, se poate alege o toleranță mai mică.
o Pentru fiecare componentă electronică se va insera o imagine după
paragraful unde a fost calculată/menționată, iar în cadrul anexelor de
la finalul lucrării se vor insera paginile de catalog cele mai
reprezentative (de obicei prima pagină și eventual alte pagini din care
s-au extras informații sau date utilizate în proiectare).
o În cazul realizării schemei electrice a sursei 1, dacă în aplicația
folosită pentru proiectare nu se găsește o componentă electronică
utilizată, se caută în biblioteca aplicației o componentă asemănătoare
(ca simbol și tip de capsulă) și se redenumește.
3
Bibliografie recomandată:
I. Ristea, C.A. Popescu, Stabilizatoare de tensiune, Editura Tehnica,
București, 1983.
M.A. Ciugudean, Stabilizatoare de tensiune cu circuite integrate liniare.
Dimensionare, Editura de Vest, Timișoara, 2001.
Mihai Dincă, Electronică. Manualul studentului, Vol. I și II.
Agenda radio-electronistului.
Cursurile de Electroalimentare, Materiale și Componente, Componente
Electronice Fundamentale.
http://search.datasheetcatalog.net/
https://www.tme.eu/ro/
https://ro.mouser.com/
https://ro.farnell.com/
https://www.ti.com/
https://kicad-pcb.org/
https://easyeda.com/
4
Capitolul 1. Sursa stabilizată cu componente discrete
1.1 Schema bloc
230V U0, I0
TRAF RED FN ERS
50Hz
5
un stabilizator parametric simplu, realizat de obicei cu o diodă Zener.
Funcționarea unui stabilizator parametric se bazează pe capacitatea
diodei Zener de a menține tensiunea constantă la bornele sale într-un
domeniu dat (numit domeniu de stabilizare). Performanțele de stabilizare
a tensiunii de ieșire, asigurate de un astfel de stabilizator, sunt strict
determinate de caracteristica tensiune-curent a diodei folosite.
6
Stabilizatoarele de tensiune realizate cu amplificatoare
operaționale (Figura 3) sunt stabilizatoare cu componente discrete la care
ca amplificator de eroare se folosește un amplificator operațional în
configurație ne-inversoare. Pe intrarea ne-inversoare se aplică tensiunea
de referință, obținută de la un stabilizator parametric, iar pe intrarea
inversoare se aplică o fracțiune din tensiunea stabilizată, obținută de la un
divizor al tensiunii de ieșire. Amplificatorul operațional, având
amplificarea în buclă deschisă foarte mare, lucrează astfel încât
potențialul bornei inversoare să fie mereu egal cu cel al bornei ne-
inversoare. Orice abatere a tensiunii de ieșire care determină o dereglare
a acestei egalități înseamnă apariția la ieșire a unei tensiuni diferențiale,
de o anumită polaritate, în funcție de sensul de variație a tensiunii de
ieșire (creștere sau micșorare).
De exemplu, o scădere a tensiunii de ieșire U 0 determină apariția
unei tensiuni diferențiale pozitive, care înseamnă o creștere a curentului
de ieșire al amplificatorului operațional, față de situația anterioară
modificării tensiunii de ieșire. În acest fel crește și intensitatea curentului
de comandă în baza tranzistorului regulator. Ca urmare, tensiunea
colector-emitor a acestuia scade iar tensiunea de ieșire revine la valoarea
U0.
7
Pentru a putea alege tranzistorul din componența elementului
regulator serie avem nevoie de trei parametri: Tensiunea Colector –
Emitor în gol (adică cu tranzistorul nepolarizat) U CE0, Curentul maxim de
Colector IC max și Puterea disipată maximă P D max. Fiecare dintre ei trebuie
să fie mai mare decât o valoare minimă necesară funcționării
tranzistorului în schema propusă, conform următoarelor formule:
U CE 0 >U C max ⇒U CE0 >17,721[V ] (1.4)
I C max >2 ∙ I 0 ⇒ I C max >0 , 46 [ A ] (1.5)
P D max >2 ∙ ( U C max −U 0 ) ∙ I 0 ⇒ P D max >2 ∙ ( 17 ,72−13 ,5 ) ∙ 0.23 ⇒ P D max >2 ∙ 4 ,22 ⋅0 , 23 ⇒ PD max >1 , 94 [W ]
(1.6)
Se va alege un tranzistor de tip NPN de uz general care să
îndeplinească toate cele trei condiții, dar fără a depăși cu mult valorile
minime necesare (cel mai important este ca I C max al tranzistorului ales să
fie cât mai aproape de valoarea rezultată din calcul).
8
singură sursă (single supply), semnalul de ieșire având, în acest caz,
numai valori pozitive.
Pentru sursa proiectată se va alege un amplificator operațional de
uz general care se poate alimenta de la o singură sursă de alimentare,
domeniul tensiunii de alimentare specificat în foaia de catalog a acestuia
trebuind să includă domeniul de tensiune aplicată stabilizatorului, adică
UC min ... UC max. ( 14,5V .... 17,72V)
Al doilea criteriu de alegere a amplificatorului operațional este
curentul maxim de ieșire al acestuia (notat de obicei I O în foile de
catalog) ce nu trebuie să fie mai mic decât curentul de bază necesar
Elementului Regulator Serie (IO AO > IB ERS), pentru ca acesta să poată
furniza la ieșire curentul maxim de Colector necesar. Curentul de bază se
calculează cu următoarea formulă:
IC I0 230
I B ERS = = ⇒ I B ERS = =7 , 66[mA ]
β min β min 30 (1.7)
9
Figura 5. Amplificatorul operațional AD823ANZ
10
Dioda Zener aleasă este dioda THT 1N4734A,113 Uz = 5,6 [V],
puterea disipată P = 1 [W], curentul minim prin diodă este I ZT = 45 [mA]
= 0,045 [A] și curentul maxim IZM = 162 [mA].
Rezistența R1 are rol de limitare a curentului prin dioda Zener
(rezistență de balast). Valoarea ei se calculează cu următoarea formulă
(considerând curentul absorbit de intrarea ne-inversoare a
amplificatorului operațional ca fiind neglijabil):
U C min −U Z 14 , 5−5 ,6
R 1= = =197 ,77 [Ω] (1.8)
I Zm 0,045
unde IZm este curentul minim prin dioda Zener (din foaia de catalog) ce trebuie să corespundă
tensiunii minime aplicate sursei de referință, adică UC min.
Valoarea rezistenței se standardizează și se va alege din domeniul
de toleranță de ±5%, corespunzător seriei de valori E24. Pentru a ne
asigura că avem un curent prin dioda mai mare decât cel minim (astfel
încât dioda să se afle în regimul de stabilizare) se va alege o valoare
standard mai mică decât cea rezultată din calcule. Conform seriei E24,
197,77 Ω va fi 180 Ω, deci rezistența R1 = 180 [Ω].
De reținut!
Deocamdată nu se alege un rezistor real deoarece trebuie mai întâi determinat
curentul maxim care trece prin acesta și calculată puterea disipată.
ATENȚIE! Seria de valori trebuie introdusă în proiect ca anexă.
11
U C max−U Z (1.9)
I Z max = < I ZM
R1
17 , 72−5 , 6 (1.10)
I Z max = =0,067 [ A ]
180
(1.11)
67 [ A ] <162[ A ]⇒ I Z max < I ZM
P DZ =U Z ∙ I Z max < Ptot (1.12)
P DZ =5 , 6∙ 0,067=0,3752 [ W ] ⇒ P DZ < Ptot =1 [W ]
De reținut!
Dacă cel puțin una din condiții nu este verificată se alege o diodă Zener de
putere mai mare și se refac calculele, inclusiv pentru determinarea rezistenței R 1.
(1.13)
12
Rezultă, deci:
R3
U Z =U 0 (1.16)
R 2+ R 3
R3
5 , 6=13 ,5 ∙ ⇒ (1.17)
5869 , 56
13 , 5∙ R3=5 ,6 ∙ 5869 ,56 ⇒ (1.18)
5 , 6 ∙5869 , 56
R 3= =2434 ,78 [Ω ] (1.19)
13 ,5
Figura 8. Rezistența R3
Considerând teorema a 2-a a lui Kirchhoff, rezultă relația:
U0
R2 + R3= (1.20)
ID
13 , 5
R2 + R3= =5869 , 56 [Ω] (1.21)
0,0023
R2=5869 , 56−R3 ⇒ (1.22)
R2=5869 , 56−2434 , 78=3434 ,78 [Ω ] (1.23)
Prin standardizare, conform seriei E96, R2 = 3400 [Ω]
13
Figura 8. Rezistența R2, MRS25000C3401FCT00
Se consideră curentul prin divizorul de tensiune (ce traversează
ambele rezistențe, deoarece curentul absorbit de intrarea inversoare este
neglijabil) ca fiind:
I0
I D= (1.24)
100
0 ,23
I D= =0,0023[ A ] (1.25)
100
ales astfel pentru a fi mult mai mic ca valoare decât I0.
Din relațiile 1.16 și 1.17 se determină valorile rezistențelor R 2 și
R3. Acestea se standardizează și se vor alege din domeniul de toleranță de
±1%, corespunzător seriei de valori E96.
De reținut!
Dacă din calcule se determină întâi una din valori, iar a doua se va calcula pe
baza primei, prima valoare se standardizează înainte de a fi utilizată mai departe.
Rezistoarele reale se vor alege după calculul puterii disipate.
ATENȚIE! Seria de valori trebuie introdusă în proiect ca anexă.
14
1.4 Etajul de redresare și filtrul de netezire
Se va folosi un etaj de redresare dublă alternanță în punte cu filtru
capacitiv. Filtrul de netezire de tip capacitiv este suficient deoarece după
acesta urmează un stabilizator de tensiune.
Filtrarea capacitivă constă în conectarea unui condensator C în
paralel, la ieșirea redresorului, cu respectarea polarității în cazul
condensatoarelor polarizate (electrolitice).
15
Figura 10. Forma tensiunii la intrarea și ieșirea unei surse de tensiune nestabilizată
16
Deoarece, în cazul redresării tensiunii folosind o punte
redresoare, pentru fiecare semialternanță se află în conducție două diode,
tensiunea efectivă în secundar va avea valoarea de vârf:
U red +2 U D U C +U Rpl + 2U D
U S= =
√2 √2
16 ,11+2,685+2 ∙ 0 ,6 (1.34)
U S= =14 , 18[V ]
√2
17
Figura 11. Puntea redresoare THT B125D
18
Figura 12. Condensatorul UBY1J112MHL
1.5 Transformatorul
Transformatorul se compune dintr-un miez (cadru) din ferosiliciu
ce realizează un circuit magnetic închis, format din tole izolate între ele
cu lac sau cu hârtie. Pe miez se bobinează două înfășurări (bobine) din
conductor de cupru. Miezul magnetic realizează un cuplaj magnetic
strâns între acestea. Circuitul căruia i se aplică tensiunea de alimentare se
numește primar. Al doilea circuit se numește secundar.
19
Puterea totală în secundar va fi:
PS =U S ∙ I L ∙ 1, 1=14 ,18 ∙ 0.306 ∙ 1.1=4 ,77 [ W ] (1.37)
unde 1,1 este un coeficient de siguranță.
În mod ideal P P=PS , dar pentru un transformator real, puterea
totală în primar va fi:
P P=PS ∙ ( 1+ PFe + PCu ) =4 ,77 ∙ ( 1+0.035+0.045 )=5 ,15 [ W ] (1.38)
unde PFe = 0,035 reprezintă pierderile în miezul magnetic, iar P Cu = 0,045 reprezintă pierderile
în conductoarele de cupru.
Calculul ariei secțiunii miezului se face pentru frecvența f = 50Hz
după formula:
S Fe= (1 , 4 … 1, 9 )
√ 50 ∙ PP
f
[ cm2 ]
(1.39)
S Fe=1 , 5 ∙
√
50∙ 5 , 15
50
=1 ,5 ∙ √ 5.15=3 , 4 [cm2]
[ ]
4
10 sp
wP=
4 , 44 ∙ f ∙ B∙ S Fe V
(1.40)
[ ]
4
10 sp
wP= =13 , 24
4 , 44 ∙ 50 ∙1 ∙ 3 , 4 V
unde inducția magnetică B = 0,8...1,2T (recomandându-se valoarea superioară pentru puteri
mai mici).
20
Numărul de spire pe volt pentru înfășurarea secundară se
calculează după formula:
w S =w P ( 1+ PFe )
[ ]sp
V
(1.41)
w S =13 ,24 ( 1+ 0,035 )=13,703
sp
V [ ]
Numărul de spire în înfășurarea primară va fi:
n P=w P ∙ U P [ sp ]
n P=13 , 24 ∙ 230=3045 ,2 [ sp ] (1.42)
n P=3045 [ sp ]
Numărul de spire în înfășurarea secundară va fi:
n S=wS ∙ U S [ sp ]
n S=13,703 ∙ 14 , 18=194 ,3 [ sp ] (1.43)
n S=19 5 [ sp ]
Numărul de spire trebuie să fie o valoare întreagă, deci valorile
rezultate din formulele 1.42 și 1.43trebuie rotunjite superior.
Diametrul conductoarelor de bobinaj d P și dS (fără izolație) se
calculează după formula 1.44, alegându-se valori standardizate conform
tabelului din Anexa 1 (coloana 1), prin rotunjire superioară față de
valoarea rezultată din calcul.
d P ≥ 1 , 13
√ IP
J
I
√
[ mm ] și d S ≥ 1 ,13 S [ mm ]
IS = 0,306 A
J
PP= UP * Ip
5,15 = 230 * Ip
5 ,15
⇒ I p= =0,0022 [ A ]
230
d P ≥ 1 , 13
√ 0 , 00 22
3
și d S ≥ 1 ,13
√
0 ,306
3
(1.44)
A
unde J=3 2 este densitatea de curent admisibilă recomandată pentru conductoarele de
mm
cupru, astfel încât să nu se încălzească excesiv.
21
După alegerea valorilor standard se extrag din tabel (coloana 2)
valorile dPi și dSi ce reprezintă diametrele conductoarelor cu tot cu
izolație.
Se alege un transformator cu tole de tip E+I.
De reținut!
Unitatea de măsură pentru SFe rămâne în cm2 atunci când va fi folosită în alte
calcule.
Tip E4 E5 E6,4 E8 E10 E12,5 E14 E16 E18 E20 E25 E32
a (mm) 4 5 6,4 8 10 12,5 14 16 18 20 25 32
22
b 21 ,25
nr tole = = =70 , 83
g 0 ,3 (1.47)
Prin aproximare numărul de tole va fi 71
Se verifică dacă bobinajele încap în fereastra transformatorului,
prin determinarea factorului de umplere, definit ca raportul dintre aria
totală ocupată de înfășurări în fereastra tolei și aria ferestrei, cu ajutorul
formulei:
2 2
nP d Pi + nS d Si 2
3045∙ 0,062 +195 ∙ 0,442
2
49 , 79
F u= 2
= 2
= =0,405
3a 3 ∙6 , 4 122 , 88 (1.48)
F u=0 , 405 ∈[0.3 , 0.41]
De reținut!
Pentru ca un transformator să fie corect proiectat factorul de umplere trebuie se
rezulte în domeniul 0,3 ... 0,41.
Dacă Fu < 0,3 (rămâne spațiu nefolosit în fereastră) se pot micșora SFe sau a.
Dacă Fu > 0,41 (bobinajul nu încape în fereastră) se cresc mărimile SFe sau B.
23
Figura 17. Siguranța MP000820
24
Figura 19. Siguranța EATON BUSSMANN SS-5F-1A-AP
De reținut!
Se vor alege siguranțe fuzibile reale cu valori standardizate ale curentului
nominal.
Dacă siguranța aleasă nu are pini se va utiliza un soclu pentru a putea fi
montată pe cablajul imprimat.
25
Figura 21. C2 (CCH-100KSR PASSIVES) cu capacitatea de 100
nF și tensiunea de lucru de 500 V(>230V)
26
Figura 24. Condensator ceramic CC-104/100 SR PASSIVES
Protecția la supratensiuni în regim permanent se face prin
scurtcircuitare și este asigurată de tiristorul Th. Acesta se alege în funcție
de doi parametri:
Tensiunea repetitivă de vârf atunci când tiristorul este blocat (notată de obicei
cu VDRM, VRRM sau VRM) care trebuie să fie mai mare decât 1,5·Ured.
V RRM >1 , 5 ∙18,795 ⇒ V RRM >28,192 V
Intensitatea medie a curentului atunci când tiristorul este în conducție (notată
de obicei cu IT(AV)) care trebuie să fie mai mare decât 1,5·IL.
I T (AV ) >1 , 5∙ 0.306 ⇒ I T ( AV )> 0,459 A
După alegerea tiristorului se va găsi în foaia de catalog a acestuia
valoarea tensiunii de poartă necesară deschiderii tiristorului, notată de
obicei cu VGT.
27
În stare normală de funcționare, prin dioda Zener D 7 circulă curentul de
stabilizare iar tensiunea la bornele ei rămâne constantă, dar tensiunea care este
aplicată porții tiristorului nu este suficientă pentru ca acesta să se deschidă.
La apariția unei supratensiuni pe ieșire, tensiunea la bornele diodei Zener
rămâne în continuare constantă, dar crește tensiunea aplicată pe poarta
tiristorului care se va deschide, scurtcircuitând ieșirea punții redresoare și
distrugând siguranța F4 datorită supracurentului produs.
Dioda Zener se va alege astfel încât:
U D +V ¿ ≅ U 0 +2V
7
U D +1 ≅ 13 , 5+2V
(1.44)
7
U D ≅ 1 4 ,5 V
7
± 0,5 V.
28
Deoarece deschiderea tiristorului trebuie să se facă la
supratensiuni de lungă durată, amorsarea la impulsuri foarte scurte de
tensiune trebuie împiedicată folosind filtrul R5C3. Valorile acestora sunt
R5 = 220 / 0,25W și C3 = 100 μF cu o tensiune de lucru mai mare
decât U0.
Valorile rezistențelor R4 și R5 se aleg din domeniul de toleranță de
±20%, corespunzător seriei de valori E6.
Am ales rezistența R5 CFR0W4J0221A50 ROYAL OHM de 220
și puterea de 0,25W , cu toleranță ±5%
29
Pentru condensator, am ales 16SEPC100M PANASONIC , cu capacitatea de 100 μF și
tensiunea de lucru de 16 V
30
Capitolul 2. Sursa stabilizată în comutație cu circuit
integrat specializat
De reținut!
Se studiază indicațiile de utilizare a aplicației online WEBENCH® Power
Designer, din fișierul PDF anexat.
Se introduc în aplicație datele de pornire calculate în tema proiectului.
Se sortează soluțiile propuse de aplicație după un criteriu la alegere (eficiență,
cost, suprafață), se aleg primele 5 cele mai avantajoase soluții (circuite integrate) iar
lista cu acestea se trimite prin mesaj pe Teams.
După stabilirea de către îndrumător a circuitului integrat ce va putea fi utilizat în
lucrare, din foaia de catalog a circuitului integrat utilizat se vor extrage și traduce
corect, după caz, următoarele:
Descrierea acestuia (se va traduce întreaga descriere aflată pe prima
pagină a foii de catalog).
Tipul de capsulă (denumire, imagine, descriere)
Schema bloc internă
Explicarea în detaliu (folosind, dacă e necesar, și informații din alte
surse) a rolului a trei componente electronice, sau grupuri de
componente electronice, interne sau externe circuitului integrat (cel
mult una cu rol de filtrare). Menționarea formulelor de calcul pentru
aceste componente, dacă acestea există în foaia de catalog.
Explicarea în detaliu a tipurilor de protecții.
În cazul în care foaia de catalog nu este disponibilă se va solicita alegerea unui
alt circuit integrat.
Din aplicația Webench se vor extrage și include în proiect, sub formă de
imagine, următoarele:
Schema sursei.
Cablajul imprimat.
Graficele pentru eficiența sursei, puterea de ieșire și puterea disipată
maximă.
Tabelul cu valorile parametrilor de funcționare ai sursei.
Tabelul cu lista de componente electronice folosite în sursă, împreună cu
detaliile importante ale acestora.
Se va realiza o simulare la alegere și se vor include în lucrare graficele
rezultate (uneori simularea nu se poate realiza, caz în care se va
menționa acest lucru în proiect).
Capitolul 2 se va organiza pe sub-capitole respectând formatările din acest
fișier.
31
Referințe
[1]
[2]
De reținut!
Referințele se vor menționa conform următorului model:
Autor (sau autori, sau companie), Titlu lucrare, Suport apariție (Titlu
carte, Nume conferință, adresă web), Număr volum, Pag. xxx-yyy (dacă
este cazul), An apariție.
32
Anexa 1
Tabelul 2. Diametre standard ale conductoarelor din cupru
33
Anexa 2
34
Foaie de catalog a tranzistorului folosit
35
Anexa 3
36
Anexa 4
Dioda Zener:
37
Dioda 1N4734A, 113- Foaia de catalog
38
Anexa 5
Seriile E24 si E96
Seria E24
Seria E96
39
Anexa 6
Rezistența R1
40
41
Anexa 7
Rezistența R2
42
43
Anexa 8
Rezistența R3
44
Anexa 9
45
Anexa 10
46
Anexa 11
Siguranțele fuzibile F1 și F2
47
Foaie de catalog siguranța F3
48
Foaie de catalog siguranța F4
49
Anexa 12
50
Foaie de catalog pentru C2
51
Foaie de catalog pentru D6
52
Foaie de catalog pentru C4
53
Foaie de catalog pentru C5
54
Foaie de catalog a tiristorului folosit
55
Foaie de catalog a diodei D7
56
Foae de catalog a rezistenței R5
57
Foaie de catalog a condensatorului C6
58
Dioda Zener 1N4734A 0,045A 4,93
Dioda Zener 7 1EZ15 15V 4,75
Dioda D6 10A05 10A 4,93
Tiristor 2N6507TG LITTELFUSE 16A 15
Tranzistor TMJE340 0,5A 5,45
Punte Redresoare B125D 1A 4,43
Amplificator
17mA 182,97
operațional AD823ANZ
TOTAL 4276,505
Schema Electrică
59