UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DIN ȘTIINȚĂ ȘI

TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCUREȘTI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT
SISTEME DE DIRIJARE
A TRAFICULUI
FEROVIAR

Îndrumător Student
Conf. Dr. Ing. Andrei-Răzvan Cristian TOMA
GHEORGHIU

București
2023
Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ...................................................................................... 4

1.1 TEMA PROIECTULUI ..................................................................................................... 4

1.2 CONȚINUTUL PROIECTULUI.......................................................................................... 5

1.3 ELEMENTELE DE PROIECTARE ...................................................................................... 5

CAPITOLUL 2. SCHEMA BLOC ...................................................................................... 6

2.1 DESCRIEREA BLOCURILOR FUNCȚIONALE .................................................................... 6

2.1.1 Blocul de alimentare (ALIM) ................................................................................. 6

2.1.2 Echipamente de cale 1 - Bloc de detecție semnal (BDS) ...................................... 6
2.1.3 Echipamente de cale 1 - Unitate centrală de procesare (UCP) ............................... 7
2.1.4 Echipamente de cale 1 - Bloc transmitere date (BTD) ........................................... 7
2.1.5 Echipamente de cale 2 - Bloc primire date (BPD) ................................................. 7
2.1.6 Echipamente de cale 2 - Unitate centrală de procesare (UCP) ............................... 7
2.1.7 Echipamente de cale 2 - Bloc de emisie radio (Tx) ................................................ 8
2.1.8 Echipamente din tren - Bloc de recepție radio (Rx) ............................................... 8
2.1.9 Echipamente din tren - Unitate centrală de procesare (UCP) ................................. 8

CAPITOLUL 3. SCHEMA DE AMPLASAMENT ........................................................... 9

3.1 DESCRIEREA SCHEMEI DE AMPLASAMENT ................................................................. 10

CAPITOLUL 4. ECHIPAMENTELE UTILIZATE ....................................................... 13

4.1 ECHIPAMENTUL DE CALE 1 ........................................................................................ 13

4.1.1 Echipamentul de detecție al semnalului – senzor CJMCU-TEMT6000 .............. 13
4.1.2 Echipamentul de procesare a datelor – Arduino UNO R3 ................................... 15
4.1.3 Echipamentul de transmitere al datelor – modulul MAX485............................... 16
4.1.4 Schema electrică ................................................................................................... 17
4.2 ECHIPAMENT DE CALE 2 ............................................................................................ 18

4.2.1 Echipamentul de detecție al trenului – senzor de proximitate .............................. 18

4.2.2 Echipamentul de procesare a datelor - Arduino UNO R3 .................................... 19
4.2.3 Echipamentul de primire al datelor – Modul MAX485 ....................................... 19
4.2.4 Modulul de transmisie radio – HC-12 .................................................................. 20
4.2.5 Schema electrică ................................................................................................... 21

4.3 ECHIPAMENTUL DIN TREN.......................................................................................... 22

4.3.1 Echipamentul de procesare a datelor – Arduino Mega Rev3 ............................... 22
4.3.2 Echipamentul de informare mecanic – 2.4inch Arduino Display ........................ 23
 4.3.3 Modulul de recepție radio – HC-12 ...................................................................... 24
4.3.4 Schema electrică ................................................................................................... 24

4.4 ECHIPAMENTE AUXILIARE ......................................................................................... 26

4.4.1 Sursă de alimentare 12V ....................................................................................... 26

4.4.2 Repetitor de semnal – RS001R............................................................................. 30

4.5 JUSTIFICAREA ALEGERILOR ....................................................................................... 31

4.6 FIABILITATEA SISTEMULUI ........................................................................................ 31

4.7 FUNCȚIONALITATEA DETALIATĂ A ÎNTREG SISTEMULUI ............................................ 32

CAPITOLUL 5. TRANSMITEREA DATELOR ............................................................. 35

5.1 COMUNICAȚIA UART ............................................................................................... 35

5.1.1 Modul de funcționare al comunicației UART ...................................................... 35
5.1.2 Implementarea fizică a comunicației UART ........................................................ 36
5.2 PROTOCOLUL RS-485 ................................................................................................ 37

5.2.1 Implementarea fizică a protocolului RS-485 ........................................................ 38

5.3 PROTOCOLUL I2C....................................................................................................... 38

5.3.1 Modul de funcționare............................................................................................ 38

CAPITOLUL 6. ELEMENTE SOFTWARE .................................................................... 40

6.1 SCHEMA LOGICĂ DE FUNCȚIONARE A ECHIPAMENTULUI DE CALE 1 ........................... 40

6.2 SCHEMA LOGICĂ DE FUNCȚIONARE A ECHIPAMENTULUI DE CALE 2 ........................... 41

6.3 SCHEMA LOGICĂ DE FUNCȚIONARE A ECHIPAMENTULUI DIN TREN ............................ 42

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 45

ANEXA 1 ................................................................................................................................. 47
Capitolul 1. Introducere
1.1 Tema proiectului
Să se proiecteze un sistem de oprire la punct fix în stațiile de cale ferată, astfel:
a. Dacă semnalul de ieșire indică trecere fără oprire (afișează culoarea verde), se
transmite informația pentru a fi afișată pentru mecanicul de locomotivă.
b. Dacă semnalul de ieșire indică oprire (afișează culoarea roșie), se transmite un mesaj
la bordul locomotivei pentru a începe frânarea, proiectând sistemul astfel încât trenul să
oprească în același loc de la peron. NU SE PROIECTEAZĂ SISTEMUL DE FRÂNARE, CI
TREBUIE DOAR CA INFORMAȚIA SĂ AJUNGĂ LA BORD (în modul definit prin mesajele
care se vor transmite).
Se vor putea utiliza informațiile din sistemele de centralizare. Locomotiva are două
valori de decelerare: prima pentru viteze mai mari sau egale cu 70 km/h (0,5 m/s 2) și a doua
pentru viteze sub 70 km/h(1,3 m/s2).

Sunt obligatorii următoarele:

a. Precizarea surselor de date și amplasamentele acestora, precum și modalitatea de
conectare (securizată) la acestea. În cazul în care se utilizează baze de date, este necesară
precizarea structurii bazei de date necesare.
b. Pentru comunicații se va defini conținutul mesajului care se va transmite și se vor
propune modalități de securizare a acestuia.
c. Componentele vor fi identificate în funcție de parametrii care au importanță pentru
proiect. Se vor detalia soluțiile tehnice, inclusiv conectarea și, dacă este cazul, programarea
modulelor utilizate. În acest sens, nu este admisibilă includerea unor elemente luate „de-a gata”,
fără a explica în mod detaliat modalitatea în care pot fi integrate hardware și software în
sistemul propus.
d. Justificarea soluțiilor alese: pentru fiecare se vor prezenta avantaje și dezavantaje.
e. Analiza fiabilității sistemului rezultat (evaluarea elementelor/componentelor care se
pot defecta și impactul acestor defecțiuni asupra funcționării sistemului).

Pe baza notațiilor:
- nn = numărul de litere din nume (primul, dacă sunt mai multe)
- np = numărul de litere din primul prenume,
se consideră următoarele:
- Lungimea stației este egală cu valoarea maximă dintre 2000 și (nn+np)*200 metri.
Lungimea peronului este de 500 de metri și este amplasat centrat, la mijlocul stației dacă nn =
par, sau exact înainte de semnalul de ieșire dacă nn = impar.
- Viteza de circulație la intrarea în stație este egală cu (nn + np)*10 km/h.
- Pentru nn = impar, trenul are 3 vagoane. Pentru nn = par, trenul are 10 vagoane.

4
 - Tensiunea de alimentare pentru toate echipamentele noi introduse în sistem este de
min(nn,np)*20 volți. Dacă nn este impar alimentarea disponibilă este de c.c., dacă nn este par,
alimentarea disponibilă este de c.a.

1.2 Conținutul proiectului

a) Prezentarea schemei bloc propuse cu explicarea blocurilor componente și definirea
funcțiilor acestora.
b) Prezentarea schemei de amplasament a echipamentelor utilizate.
c) Descrierea soluției alese pentru realizarea fizică a fiecărui bloc din cele prezentate
anterior: justificarea alegerii, schemă electrică, calcule pentru dimensionarea
elementelor componente, prezentarea datelor de intrare și ieșire necesare, elemente de
fiabilitate etc.
d) Proiectarea interfețelor dintre blocurile funcționale – dacă este cazul.
e) Prezentarea programului software (limbaj de asamblare, C/µC, pseudocod, schemă
logică etc.) – dacă se utilizează microcontroler/microprocesor/placă de dezvoltare.
f) Prezentarea schemei complete rezultate pentru realizarea temei.

1.3 Elementele de proiectare

1) nn = 4
2) np = 8
3) Lungimea stației este de 2400m și lungimea peronului 500m, amplasat central.
4) Viteza de circulație la intrarea în stație este 120 km/h.
5) Trenul are 10 vagoane.
6) Tensiunea de alimentare este de 80V curent alternativ.

5
Capitolul 2. Schema bloc

Figură 1. Schema bloc

În Figura 1 este ilustrată schema bloc a sistemului de oprire la punct fix în stațiile de
cale ferată , rolurile fiecărui bloc funcțional urmând să fie prezentate în subcapitolele următoare.

2.1 Descrierea blocurilor funcționale

2.1.1 Blocul de alimentare (ALIM)

Reprezintă un bloc de adaptare a tensiunii de alimentare, are rolul de a aduce tensiunea
de alimentare de la 80V c.a la nivelul de tensiune de curent continuu necesar pentru buna
funcționare a celorlalte elemente din sistem. Valoarea tensiunii de intrare a fost impusă prin
tema proiectului, iar cea de ieșire a fost impusă de domeniul tensiunilor de alimentare a
circuitelor integrate din EC.

Vmin = Vmax = 80 V (2.1)

2.1.2 Echipamente de cale 1 - Bloc de detecție semnal (BDS)

Acest bloc este o componentă esențială în sistemul de oprire la punct fix în stațiile de
cale ferată, având ca sarcină principală detectarea culorii roșii a semnalului semaforului. Acest

6
bloc este proiectat să funcționeze în tandem cu semafoarele feroviare pentru a asigura oprirea
trenurilor în siguranță în situații specifice. Acest bloc transmite un semnal electric
corespunzător către UCP.

2.1.3 Echipamente de cale 1 - Unitate centrală de procesare (UCP)

Unitatea centrală de procesare (UCP) reprezintă nucleul central al sistemului
Echipamentelor de cale 1 (EC1) în contextul controlului traficului feroviar. Acest bloc este
esențial pentru coordonarea tuturor operațiilor matematice și logice din cadrul EC1 și pentru
realizarea comunicațiilor eficiente între celelalte blocuri ale sistemului.
UCP preia și procesează datele primite de la blocul de detecție a semnalului de ieșire.
Acesta efectuează operații matematice și logice pentru a analiza și interpreta informațiile, luând
decizii corecte în funcție de starea semnalului.
Pe baza informațiilor procesate, UCP generează mesaje adecvate și le transmite către
celelalte echipamente din sistem.

2.1.4 Echipamente de cale 1 - Bloc transmitere date (BTD)

Blocul Transmitere Date (BTD) reprezintă o componentă esențială în sistemul
Echipamentelor de cale 1 (EC1), având responsabilitatea de a transmite datele referitoare la
culoarea semnalului, procesate de Unitatea Centrală de Procesare (UCP), către Blocul de
Procesare a Datelor (BPD) din cadrul Echipamentelor de cale 2 (EC2). Acest bloc facilitează
conexiunea și schimbul de informații între UCP-ul din EC1 și UCP-ul din EC2, contribuind
astfel la coordonarea sistemului în ansamblu.

2.1.5 Echipamente de cale 2 - Bloc primire date (BPD)

Blocul Primire Date (BPD) constituie o componentă esențială în cadrul Echipamentelor
de cale 2 (EC2). Acesta își asumă rolul crucial de a recepționa informații legate de culoarea
semnalului, printr-o conexiune facilitată de Blocul Transmitere Date (BTD) din cadrul
Echipamentelor de cale 1 (EC1). Principala funcție a BPD este să primească, să interpreteze și
să utilizeze datele transmise pentru a facilita conexiunea dintre Unitatea Centrală de Procesare
(UCP) din EC1 și UCP-ul din EC2.

2.1.6 Echipamente de cale 2 - Unitate centrală de procesare (UCP)

Este blocul nucleu pentru EC2. Coordonează toate operațiile matematice și logice și
realizează comunicațiile între celelalte blocuri ale EC2. Acest bloc primește informații din 2
surse. Prima sursă o reprezintă BPD ce furnizează starea semaforului, utilizată pentru decizia
de oprire sau permitere a trecerii locomotivei.
A doua sursă de informație este reprezentată de blocul de detecție a prezenței trenului
(BDPT), la detectarea prezenței trenului se începe transmiterea mesajului de liber sau oprire la
bordul trenului.

7
2.1.7 Echipamente de cale 2 - Bloc de emisie radio (Tx)
Este blocul care are rolul de a transmite informația la bordul trenului prin comunicație
radio, o metodă eficientă pentru o comunicație pe distanță scurtă și fără fir. Acest emițător v-a
opera în banda de frecvențe 433,4 MHz – 473 MHz, întrucât frecvențele utilizate sunt situate
în banda liberă.

2.1.8 Echipamente din tren - Bloc de recepție radio (Rx)

Este blocul regăsit la bordul trenului care are rolul de a recepționa informația la bordul
trenului prin comunicație radio, o metodă eficientă pentru o comunicație pe distanță scurtă și
fără fir. Acest receptor v-a opera în banda de frecvențe 433,4 MHz – 473 MHz, întrucât
frecvențele utilizate sunt situate în banda liberă.
Acest receptor va fi setat pe aceeași frecvență și canal pe care a fost setat și emițătorul.

2.1.9 Echipamente din tren - Unitate centrală de procesare (UCP)

Unitatea Centrală de Procesare (UCP) din cadrul Echipamentelor de Tren (ET)
reprezintă blocul central și esențial al sistemului. Această unitate are responsabilitatea
principală de a afișa informații relevante mecanicului de tren cu privire la permiterea sau
interzicerea trecerii trenului, iar în cazul necesității, de a transmite comanda de oprire către
locomotivă. Informațiile sunt recepționate prin intermediul blocului de recepție radio.

8
Capitolul 3. Schema de amplasament

Figură 2. Schema de amplasament

9
3.1 Descrierea schemei de amplasament
În figura 2 este reprezentată schema de amplasament a sistemului propus, schemă care
pune în evidență amplasarea peronului într-o stație în care trenul trebuie să oprească la punct
fix. În schemă sunt puse în evidență amplasarea echipamentelor de cale utilizate, EC1 și EC2,
dar și a semnalului de ieșire care ne indică dacă trebuie sa oprim sau putem trece prin stație fără
oprire.
Legătura de comunicație dintre blocuri este ilustrată prin linia albastră, care reprezintă
o magistrală de date, transmisia datelor se va face prin protocolul de comunicație RS-485, iar
linia de comunicație va fi realizată utilizând cablu FTP.
Pentru exemplificarea modului de funcționare al sistemului se consideră situația
simplificată din Figura 3. Astfel, se va pune în evidență situația în care trenul trebuie să oprească
la punct fix. Stația are o lungime totală de 2,4 km, peronul fiind amplasat la jumătatea stației,
iar trenul trebuie sa oprească la punctul 1.400m. Astfel, trenul care are în componență 10
vagoane, însumează o lungime totală de 275m, ceea ce înseamnă că acesta se va încadra în
lungimea peronului, la punctul de oprire ales, astfel niciun vagon nu va fi situat în afara
peronului. Acest lucru a fost reprezentat sugestiv și în schema de amplasament prin pata de
culoare din dreptul peronului.
Relevante pentru realizarea proiectului, sunt distanțele de frânare, pentru a putea
determina atât distața totală de frânare, cât și punctele unde trenul trebuie să înceapă frânarea.
Pentru aflarea distanței ne vom folosi de cei 2 parametri de decelerare dați în tema proiectului,
mai precis vom folosi a = -0,5 m/s2 pentru viteze mai mari sau egale cu 70 km/h, și respectiv, a
= -1,3 m/s2 pentru viteze mai mici de 70 km/h.
Ținând cont de faptul că trenul circulă cu o viteză de 120km/h la intrarea în stație, este
nevoie să realizăm două calcule, folosind următoarele formule:
1000
𝑣[𝑚⁄𝑠 ] = 𝑣[𝑘𝑚⁄ℎ] ∗
3600
,pentru a afla viteza în m/s;
𝑣𝑓2 − 𝑣𝑖2
𝑑1 =
2𝑎
,unde:
• Vi este viteza inițială (120 km/h),
• Vf este viteza finală (70 km/h),
• a este decelerarea (-0,5 m/s2);
• d1 este distanța parcursă de tren în timpul decelerării la 70 km/h.
Astfel, prin calcul direct, a rezultat d1:
1000 2 2 2 1000 2 2 2
𝑣𝑓2 − 𝑣𝑖2 (70 ∗
3600
) 𝑚 /𝑠 − (120 ∗
3600
) 𝑚 /𝑠
𝑑1 = = = 733𝑚
2𝑎 2 ∗ (−0.5)𝑚/𝑠 2
Pentru a afla distanța totală necesară oprii trenului va trebui să calculăm utilizând
formulele prezentate anterior, de această dată însă vom folosi ca vi = 70 km/h, pentru vf = 0

10
km/h și, cel mai important, un coeficient de decelerare de 1,3 m/s2 ( a = -1,3 m/s2). Așadar d2
va fi egal cu:
1000 1000
𝑣𝑓2 − 𝑣𝑖2 (0 ∗ 3600)2 𝑚2 /𝑠 2 − (70 ∗ 3600)2 𝑚2 /𝑠 2
𝑑2 = = = 146𝑚
2𝑎 2 ∗ (−1.3)𝑚/𝑠 2

În total este nevoie de o distanță de 879 metri (d1 + d2) pentru ca trenul să oprească la
peron, în condițiile în care circulă cu 120 km/h la intrarea în stație.

De asemenea pentru a putea comunica eficient și precis cu trenul când acesta ajunge în
punctul doi de frânare este importantă aflarea timpului necesar în care trenul încetinește de la
120 km/h la 70 km/h. Pentru calcularea timpului vom utiliza următoarea formulă:
𝑣𝑓 − 𝑣𝑖
𝑡=
𝑎
,unde:
• t este timpul;
• vf este viteza finală;
• vi este viteza inițială;
• a este decelerarea.
Utilizând formula anterioară, rezultă:
1000 1000
𝑣𝑓 − 𝑣𝑖 (70 ∗ 3600) 𝑚⁄𝑠 − (120 ∗ 3600) 𝑚/𝑠 −13,88 𝑚⁄𝑠
𝑡= = 2
= = 27,77 𝑠
𝑎 −0,5 𝑚/𝑠 −0,5𝑚/𝑠 2

Pentru a determina cele două puncte în care trenul începe cele 2 etapte de frânare, vom
proceda astfel:
➢ Distanța totală, după care trenul se va opri la peron este de 879 metri, iar acesta
trebuie să oprească după ce a parcurs 1400 metri de la intrarea în stație, atunci
vom scădea din punctul final de oprire (1400m), ales astfel încât trenul să
oprească cu 50m înainte de capătul peronului, cei 879 metri pe care trunul îi
parcurge în etapele de frânare. Prin urmare rezulă că primul punct de frânare al
trenului se află la 521 metri după intrarea în stație.

➢ Al doilea punct de frânare, cel în care trenul începe să frâneze mai puternic, este
determinat atât de distanța parcursă până la 70 km/h, respectiv după 733m,
astfel acest punct se află la 1254 metri după intrarea în stație. Valoarea aceasta
este mai puțin relevantă pentru sistemul proiectat și a fost reprezentată doar
orientativ întrucât nu vom folosi distanța parcursă, în schimb ne vom folosi de
timpul în care trenul parcurge această distanță, respectiv în 27,77 secunde.

Analizând schema de amplasament a sistemului propus, putem identifica trei părți

componente, ale căror amplasament este descris după cum urmează:

11
• Echipamentul de cale 1 (EC1) este responsabil pentru detectarea semnalului de
ieșire din stație. Acesta ansamblu trebuie amplasat la capătul stație, unde se
regăsește și semnalul luminos, pentru a putea fi identificat cu ușurință și precizie.
Dacă acest semnal indică verde sau galben, adică trecere fără oprire atunci la bordul
ternului va ajunge informația de liber, în caz contrar, dacă semnalul este roșu se va
transmite comanda de oprire. Tot echipamentul se va amplasa întru-un dulap de
protecție, pentru a proteja echipamentele de intemperii (ploaie, zăpadă, umiditate
etc.), iar senzorul ce se va ocupa de detecția propriu-zisă va fi montat în interiorul
semnalului, izolat pe cât putință de lumina ambiantă pentru a detecta cât mai eficient
aprinderea semnalului roșu. Acest echipament va fi alimentat cu 12V curent
continuu obținut dintr-o sursă de alimentare ce operează la o tensiune de 80V curent
alternativ.

• Echipamentul de cale 2 (EC2) este responsabil atât pentru procesarea informațiilor

primite de la EC1, cât și pentru detectarea prezenței trenului pe șină, informație
necesară pentru a putea începe procedura de frânare în puncte fixe, prestabilite,
astfel trenul fiind capabil să oprească la același punct de la peron. Tot acest
echipament are rolul de a transmite informația la bordul trenului utilizând un modul
de transmisie radio. Echipamentul va fi montat paralel cu șina, fix în punctul în care
trenul începe frânarea, adică la 521 metri de la intrarea în stație, și, la fel ca primul
echipament, se va amplasa întru-un dulap de protecție, mai puțin senzorul care
detectează prezența trenului, care va fi montat exact pe șină. Acest echipament va fi
alimentat cu 12V curent continuu obținut dintr-o sursă de alimentare ce operează la
o tensiune de 80V curent alternativ.

• Echipamentul din tren (ET), în locomotivă se amplasează o unitate de procesare

date, rolul căreia este de a recepționa datele printr-un modul radio, și afișarea unui
mesaj corespunzător pentru mecanicul de locomotivă dar și comandarea locomotivei
de a începe frânarea. Acest subansamblu al sistemului este de preferat să fie montat
întru-un loc ferit de intemperii, sigur și bine fixat la bordul locomotivei. Acest
echipament va fi alimentat cu 12V curent continuu obținut dintr-o sursă de
alimentare ce operează la o tensiune de 80V curent alternativ.

12
Capitolul 4. Echipamentele utilizate
Pentru a fi mai ușor de descris fiecare echipament utilizat precum și rolul acestuia în
sistemul proiectat, am decis să împart elementele sale componente pe mai multe subsisteme în
felul următor:
• Echipamentul de cale 1
o echipamentul de detecție al semnalului;
o echipamentul de procesare a datelor;
o echipamentul de transmitere al datelor.
• Echipamentul de cale 2
o echipamentul de detecție al trenului;
o echipamentul de procesare a datelor;
o echipamentul de primire al datelor;
o modulul de transmisie radio.
• Echipamentul din tren
o echipamentul de informare mecanic;
o echipamentul de procesare a datelor;
o modulul de recepție radio.
• Echipamente auxiliare.
Toate subsistemele menționate sunt detaliate în subcapitolele următoare.

4.1 Echipamentul de cale 1

Acest echipament are rolul de a prelua și interpreta semnalul de la ieșirea din stație, care
poate indica oprire sau trecere fără oprire, și de a trimite mai departe aceste informații către
echipamentele aflate la intrarea în stație.
Elementele care alcătuiesc acest dispozitiv sunt descrise pe parcursul acestui subcapitol.

4.1.1 Echipamentul de detecție al semnalului – senzor CJMCU-TEMT6000

Pentru a detecta culoarea roșie a semnalului de ieșire se va monta pe acesta un senzor
de lumină de tipul CJMCU-TEMT6000, care ne va furniza o tensiune analogică în momentul
în care lumina semnalului este aprinsă. În lipsa aprinderii luminii roșii se va considera că
semnalul este pe culoare verde sau galbenă, ceea ce permite trecerea trenului.
CJMCU-TEMT6000 este un senzor de lumină bazat pe un fototranzistor și este proiectat
pentru a furniza o măsurare a intensității luminii în medii variate. Acest senzor este prezentat
în figura 3.
Senzorul de lumină ales prezintă următoarele caracteristici cheie pentru echipamentul
descrisError! Reference source not found.[3]:
• tensiunea de operare este de 3,3V sau 5V;

13
• sensibilitate la lumină: reacționează la o gamă largă de intensități luminoase, de la
lumina ambientală redusă până la lumina puternică.
• curentul maxim este de 20 mA
• dimensiuni reduse : 14 x 8 mm

Figură 3. Senzor CJMCU-TEMT6000

Avantaje:
• are ieșire analogică, ceea ce facilitează utilizarea sa cu plăcile de dezvoltare precum
Arduino, unde valorile analogice pot fi citite direct;
• este ușor de utilizat, conectarea senzorului la arduino este relativ simplă, cu doar trei
pini de conectare: VCC, GND și OUT;
• este versatil, poate fi utilizat într-o varietate de aplicații, cum ar fi controlul automat
al luminii, monitorizarea mediului ambiental și altele;
• caracteristica de ieșire este liniara (vezi figura 4);
• cost redus.

Figură 4. Caracteristica de ieșire

Dezavantaje:
• pentru a obține rezultate precise în funcție de nevoile specifice ale proiectului, este
posibil să fie necesară o calibrare atentă a senzorului;

14
 • poate fi sensibil la alte surse de lumină sau la interferențe electromagnetice, ceea ce
poate afecta măsurătorile în anumite condiții;
• performanța senzorului poate varia în funcție de condițiile de mediu, cum ar fi
umiditatea și temperatura.

4.1.2 Echipamentul de procesare a datelor – Arduino UNO R3

Pentru a procesa datele primite de la receptorul de identitate a trenului, precum și starea
releului de cale se utilizează placa de dezvoltare Arduino UNO R3 cu microcontroler
ATMega328P (Figura 5).

Figură 5. Arduino UNO R3

Placa de dezvoltare precizată prezintă următoarele caracteristici cheie pentru

echipamentul descris[2]:
• 14 pini digitali, care sunt suficienți pentru aplicația descrisă;
• are încorporat un modul de comunicație UART;
• pini de alimentare de 5 V și de 3,3 V pentru alimentarea componentelor alăturate și
curentul maxim de 150 mA;
• temperatura de operare cuprinsă între -40oC și 85oC.

În figura 6 de mai jos putem să vedem schematic porturile de care dispunde placa de
dezvoltare Arduino Uno R3:

15
 Figură 6. Porturi Arduino Uno R3

Avantaje:
• este ușor de folosit întrucât nu necesită cunoștințe avansate în programare, aceasta
utilizând o variantă simplificată a limbajului C/C++;
• programarea și conectarea la calculator se face prin USB;
• comunitate open-source cu mulți utilizatori activi și suport online pe forumuri;
• cost redus;

Dezavantaje:
• lipsa multitasking-ului;
• lipsa optimizării pentru performanță;
• suport limitat pentru limbajele de programare;

4.1.3 Echipamentul de transmitere al datelor – modulul MAX485

Pentru a putea transmite informațiile de la echipamentele de de cale 1 către
echipamentul de procesare a datelor de la intrarea în stație se utilizează un modul de
comunicație serială care se bazează pe protocolul RS-485, un astfel de modul este MAX485
ilustrat în Figura 7.

Acesta este folosit întrucât este imposibilă transmisia directă a datelor prin cablu de
cupru de la un echipament la altul pe distanțe mari din cauză că semnalele devin mult prea
atenuate și afectate de zgomot după o anumită distanță.

16
 Figură 7. Modulul MAX485

Modulul MAX485 are următoarele caracteristici care prezintă importanță pentru

echipamentul descris[1]:
• permite comunicație de tip half-duplex la viteze de până la 2,5 Mbps;
• permite utilizarea comunicației de tip UART între plăcile Arduino;
• tensiunea de alimentare este cuprinsă între 5 V și 12 V, iar curentul maxim este de
1 mA;
• temperatura de operare este cuprinsă între -40oC și 85oC;
• informațiile pot fi transmise până la 1,2 km distanță.

Avantaje:
• bibliotecă dedicată în Arduino;
• cost redus.

Dezavantaje:
• pentru comunicație pe distanțe mai mari de 1,2 km sunt necesare repetitoare de
semnal care au un cost ridicat.

4.1.4 Schema electrică

În Figura 8 este ilustrată schema electrică a echipamentului de cale 1. Echipamentul se
alimentează de la același tip de sursă de alimentare descrisă la finalul capitolului. Conexiunile
dintre senzorul CJMCU-TEMT6000 și modulul MAX485 sunt enumerate în tabelele 1 și 2.
Dioda D1 este o diodă de uz general 1N4150 cu comutare super-rapidă, al cărei rol este
evidențiat în subcapitolul 5.1.2 .
Tabelul 1. Conectarea senzorului CJMCU-TEMT6000 la Arduino
Pini senzor V G S
Pini Arduino 5V GND A0

Tabelul 2. Conectarea modulului MAX485 la Arduino

Pini MAX485 VCC GND A B DI DE RE RO
Pini Arduino 5V GND - - 1 2 2 0

17
 Figură 8. Schema electrică a echipamentului de cale 1

4.2 Echipament de cale 2

Acest echipament are rolul de a prelua informațiile referitoare la semnalul de ieșire
trimis de echipamentul de cale 1, prezentat în subcapitolul anterior, și în momentul în care
detectează prezența unui tren pe șină să transmită mesajul de oprire sau trecere libere ținând
cont de semnalul de ieșire. Acest echipament are în plus un modul de comunicație radio pentru
a putea realiza comunicația cu echipamentele aflate la bordul trenului.
Elementele care alcătuiesc acest dispozitiv sunt descrise pe parcursul acestui subcapitol.

4.2.1 Echipamentul de detecție al trenului – senzor de proximitate

Detectarea trecerii trenului în punctul 1 de frânare, adică după ce trenul a parcurs
distanța de 521m de la intrarea în stație, se realizează cu ajutorul unui senzor inductiv de
proximitate. Am decis utilizarea senzorului fabricat de OMRON din seria E2A, mai exact a
modelului E2A-M30KS15-WP-C1, aceste este prezentat în figura 9 de mai jos.
Senzorul se alimentează cu tensiuni cuprinse între 12 V și 24 V (în cazul de față 12 V),
dar nu este necesară realizarea unei adaptări de tensiune deoarece senzorul este de tip colector
deschis cu ieșirea de tip NPN, starea lui normală fiind deschisă (normally open). Astfel, în stare
de repaus senzorul va oferi la ieșire o tensiune de 5 V grație rezistorului de pull-up (cu o valoare
tipică de 10 kΩ) legat la pinul de 5V al plăcii de dezvoltare, iar în momentul detecției prezenței
unui obiect metalic la ieșire vom regăsi nivelul 0 de tensiune.
Montarea senzorului se realizează cu ajutorul unor clame asemănătoare cu cele utilizate
la instalarea numărătoarelor de osii. Practic, detecția trenului se realizează în momentul trecerii
bandajului primei roți pe deasupra senzorului. Din cauza limitelor de poziționare în vecinătatea
suprafețelor metalice, este detectabilă doar o lungime de 27 mm din dimensiunea totală a
bandajului roții (≈37 mm), ceea ce reduce distanța de detecție la aproximativ 13,5 mm. Senzorul
se montează la o distanță de aproximativ 2m față de restul EC.

18
 Figură 9. Senzor E2A-M30KS15-WP-C1

Caracteristicile importante pentru sistemul propus în această lucrare sunt următoarele:

• Stare normală deschisă;
• Oferă la ieșire o tensiune de 5V în stare de repaus, și de 0V în momentul detecției;
• Temperatură de funcționare -40...70oC;
• Protecție IP67;
• Alimentare 12...24V.

Avantaje:
• Montare ușoară și neintrusivă pe șină;
• Precizie bună de detectare;
• Integrare ușoară cu Arduino.

Dezavantaje:
• Necesită o sursă de alimentare separată de 12V;
• Nu este detectabilă întreaga suprafață a bandajului roții, astfel se reduce distanța de
detecție.

4.2.2 Echipamentul de procesare a datelor - Arduino UNO R3

Ținând cont de toate echipamentele care fac parte din echipamentul de cale 2, putem
utiliza tot o placă de dezvoltare Arduino UNO R3 al cărei specificații tehnice, avantaje și
dezavantaje au fost prezentate în subcapitolul 4.1.2.

4.2.3 Echipamentul de primire al datelor – Modul MAX485

Pentru a realiza conexiunea cu placa de dezvoltare din EC1, la echipamentul de cale 2
vom utiliza tot un modul de comunicație serială care se bazează pe protocolul RS-485, mai
exact modulul MAX485 prezentat în subcapitolul 4.1.3.

19
4.2.4 Modulul de transmisie radio – HC-12
Comunicarea dintre tren si echipamentul de cale se realizează pe suport radio, prin
intermediul unei perechi de module radio seriale HC-12, acest modul este ilustrat în figura 10
de mai jos.
Aceste dispozitive operează în banda de frecvențe 433,4 MHz – 473 MHz, având la
dispoziție 100 de canale de comunicații, cu un ecart de 400 kHz între ele. Deoarece frecvențele
utilizate sunt situate în banda liberă este necesară o securizare a mesajului pentru a evita
interferențele provenite de la alte dispozitive care operează pe aceeași frecvență.
Dispozitivul dispune de patru moduri de transmisie, dar pentru acest proiect se utilizează
modul implicit FU3. În acest mod de operare modulul ajustează în mod automat rata de
transmisie radio în funcție de rata de transmisie a portului serial. Distanța maximă de transmisie
variază astfel între 600 m, la o viteză de 9600 bps și 1000 m, la o viteză de 2400 bps.
Pentru a evita recepționarea datelor de la un tren aflat pe celălalt sens de circulație,
echipamentele radio sunt configurate astfel încât să funcționeze pe canale diferite în funcție de
sensul de circulație. Astfel, pentru sistemul prezentat în această lucrare se utilizează canalul 1
(433,4 MHz). Modulele de recepție sunt configurate înainte de a fi montate prin comenzi AT
conform indicațiilor producătorului.

Figură 10. Modulul radio serial HC – 12

Figură 11. Pinii modulului HC-12

Caracteristicile tehnice relevante pentru sistemul prezentat sunt următoarele[5]:

• bandă de frecvențe 433,4 MHz – 473 MHz;
• distanță de comunicație: 600-1000m;

20
 • Putere de transmisie de maxim 100mW;
• Dimensiuni: 28 x 14,5 mm;
• Tensiune operare: 3,2 - 5,5 V DC;

Avantaje:
• Dimensiune redusă;
• Range suficient pentru sistemul propus;
• Integrarea facilă cu arduino.

Dezavantaje:
• Pentru distanțe mai mari de 600m viteza trebuie redusă la 2400 bps.

4.2.5 Schema electrică

În Figura 12 este ilustrată schema electrică a echipamentului de cale 2. Echipamentul se
alimentează de la același tip de sursă de alimentare descrisă la finalul capitolului, în plus
senzorul de proximitate are nevoie de o sursă de alimentare separată la 12V, descrisă de
asemenea la finalul capitolului. Conexiunile dintre placa de dezvoltare Arduino Uno R3 și
senzorul de proximitate E2A-M30KS15-WP-C1, modulul MAX485 și modulul de transmisie
radio HC-12, ai cărui pini sunt prezentați în figura 11 sunt enumerate în tabelele 1, 2 și respectiv
3.
Dioda D1 este o diodă de uz general 1N4150 cu comutare super-rapidă, al cărei rol este
evidențiat în subcapitolul 5.1.2 .

Tabelul 1. Conectarea senzorului E2A-M30KS15-WP-C1 la Arduino

Pini senzor 1 2 3
Pini Arduino Vin GND A0

Tabelul 2. Conectarea modulului MAX485 la Arduino

Pini MAX485 VCC GND A B DI DE RE RO
Pini Arduino 5V GND - - 1 2 2 0

Tabelul 3. Conectarea modulului radio HC-12 la Arduino

Pini HC-12 VCC GND RXD TXD SET
Pini Arduino 5V GND 11 10 -

21
 Figură 12. Schema electrică a echipamentului de cale 2

4.3 Echipamentul din tren

Acest echipament are rolul de a recepționa informațiile referitoare la posibilitatea de a
trece fără oprire sau de începere a frânării trimis de echipamentul de cale 2, prezentat în
subcapitolul anterior. Dacă acest echipament primește informația de trecere făra oprire, sistemul
afișează un mesajul „Liber, trecere fără oprire.” pentru a informa mecanicul de locomotivă, în
caz contrar se va afișa mesajul „Oprire la peron.”. Acest echipament are, la fel ca cel din EC2
un modul de comunicație radio pentru a putea realiza comunicația cu echipamentele amplasate
lângă șină.
Elementele care alcătuiesc acest dispozitiv sunt descrise pe parcursul acestui subcapitol.

4.3.1 Echipamentul de procesare a datelor – Arduino Mega Rev3

Pentru procesarea datelor recepționate și afișarea pe ecranul LCD vom folosi placa de
dezvoltare Arduino Mega 2560 Rev3, ilustrată în figura 13, cu microcontroler ATMega2560.
Caracteristicile tehnice ale plăcii de dezvoltare alese relevante pentru sistemul descris
în această lucrare sunt[6]:
• 54 de pini digitali, care sunt suficienți pentru aplicația descrisă;
• pini de alimentare în curent continuu de 5 V și de 3,3 V pentru alimentarea
componentelor alăturate;
• tensiunea de alimentare necesară plăcii de dezvoltare este cuprinsă între 6 V și
20 V, iar curentul maxim este de 200 mA.
22
 Figură 13. Placa de dezvoltare Arduino Mega Rev3
Avantaje:
• este ușor de folosit întrucât nu necesită cunoștințe avansate în programare,
aceasta utilizând o variantă simplificată a limbajului C/C++;
• programarea și conectarea la calculator se face prin USB;
• comunitate open-source cu mulți utilizatori activi și suport online pe forumuri;
• cost redus.

Dezavantaje:
• lipsa multitasking-ului;
• lipsa optimizării pentru performanță;
• suport limitat pentru limbajele de programare.

4.3.2 Echipamentul de informare mecanic – 2.4inch Arduino Display

Pentru afișarea informațiilor către mecanicul de locomotivă s-a ales utilizarea unui
modul LCD de 2.4” 8BIT MAR2406 (figura14), care poate fi folosit direct cu placa de
dezvoltare prezentată anterior. Utilizează comunicația cu port paralel pe linie de 8 biți, iar
driverul IC este ILI9341. Modulul include un afișaj LCD, circuit de conversie de nivel 5V~3,3V,
permițând astfel conectarea directă la plăcile de dezvoltare Arduino UNO și MEGA2560 și are
incorporat și slot de card SD.
Caracteristicile tehnice ale modulului pentru afișaj ales, relevante pentru sistemul
descris în această lucrare sunt[7]:
• Dimensiune ecran 2.4” de tip TFT;
• Rezoluție ecran 320*240 pixeli;

23
 • Tensiune de lucru 5V~3,3V
• Temperatură de lucru -20℃~60℃
• Dimensiuni 72.20*52.7(mm)

Figură 14. Modulul LCD 2.4” 8BIT MAR2406

Avantaje:
• Integrarea unui modul de conversie de nivel logic de la 5V la 3,3V;
• Display suficient de mare pentru afișarea mesajelor dorite;
• A fost conceput să funcționeze cu plăcile de dezvoltare Arduino.

Dezavantaje:
• Utilizează un număr mare de pini, astfel apare nevoia utilizării unei plăci de
dezvolare ce dispune de mai mulți pini;
• Necesită utilizarea unor librării speciale pentru programarea modulului.

4.3.3 Modulul de recepție radio – HC-12

Pentru recepționarea datelor transmise de echipamentele de cale 2, la bordul trenului
vom utiliza un modul radio HC-12, ale cărui caracteristici au fost prezentate în subcapitolul
4.2.4. Diferit de această dată este că acest modul va fi configurat ca receptor de date, întrucât
acesta nu va trimite date, important însa este ca și acesta să fie setat pe canul 1 de comunicație
(433,4 MHz) pentru a asigura conexiunea radio dintre cele două echipamente.

4.3.4 Schema electrică

În Figura 15 este ilustrată schema electrică a echipamentului din tren. Echipamentul se
alimentează de la același tip de sursă de alimentare descrisă la finalul capitolului. Conexiunile

24
dintre placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 Rev3 și modulul LCD 2.4” și modulul de
recepție radio HC-12, ai cărui pini sunt prezentați în figura 11 sunt enumerate în tabelele 1 și 2.

Tabelul 1. Conectarea modulul LCD 2.4” la Arduino Mega[8]

Tabelul 2. Conectarea modulului radio HC-12 la Arduino Mega

Pini HC-12 VCC GND RXD TXD SET
Pini Arduino
5V GND 50 52 -
Mega

25
 Figură 15. Schema electrică a echipamentului din tren

4.4 Echipamente auxiliare

4.4.1 Sursă de alimentare 12V

Pentru a alimenta echipamentele descrise pe parcursul acestui capitol, având disponibil
o tensiune de 80V curent alternativ, vom utiliza 4 surse de 12V curent continuu. Deoarece
proiectarea unei surse de alimentare nu face obiectivul temei acestui proiect, voi prezenta o
sursă de alimentare la nivel teoretic, simplificată.

Pentru această sursă se cunosc următorii parametri:

𝑉𝑜𝑢𝑡 = 12𝑉 (4.1)
𝐼𝐸𝐶1 = 𝐼TEMT6000 + 𝐼𝑀𝐴𝑋485 + 𝐼𝐴𝑟𝑑𝑢𝑖𝑛𝑜 𝑈𝑛𝑜 = 20𝑚𝐴 + 1𝑚𝐴 + 150𝑚𝐴 (4.2)
= 171 𝑚𝐴 ≅ 0,2𝐴

26
 𝐼𝐸𝐶2 = 𝐼HC−12 + 𝐼𝑀𝐴𝑋485 + 𝐼𝐴𝑟𝑑𝑢𝑖𝑛𝑜 𝑈𝑛𝑜 + 𝐼E2A−M30KS15−WP−C1 (4.3)
= 100𝑚𝐴 + 1𝑚𝐴 + 150𝑚𝐴 + 10𝑚𝐴 = 261 𝑚𝐴 ≅ 0,3𝐴
𝐼𝐸𝑇 = 𝐼HC−12 + 𝐼2.4" 𝐿𝐶𝐷 + 𝐼𝐴𝑟𝑑𝑢𝑖𝑛𝑜 𝑀𝑒𝑔𝑎 = 100𝑚𝐴 + 120𝑚𝐴 + 200𝑚𝐴 (4.4)
= 420 𝑚𝐴 ≅ 0,5𝐴

Considerând valorile obținute pentru curenții maximi necesari pe ieșirea sursei se alege
să se proiecteze o sursă de 12 V curent continuu al cărei curent maxim debitat va fi de 0,5 A.
Astfel s-a obținut sursa ilustrată în Figura 16.

Figură 16. Sursă de alimentare 12V

Pentru alegerea și dimensionarea componentelor, vom proceda în felul următor:

• Parametrii de ieșire ai sursei vor fi următorii: 𝑈𝑐 = 12𝑉 , 𝑈𝑐𝑚𝑖𝑛 = 10,8𝑉 și
𝑈𝑐𝑚𝑎𝑥 = 13,2𝑉 , unde Uc reprezintă tensiunea de ieșire necesară alimentării
echipamentelor din sistemul nostru, și Ucmin și Ucmax sunt tensiunile minime și
maxime, care au fost determinate cu formulele:
𝑈𝐶 𝑚𝑖𝑛 = 𝑈𝐶 − 10%𝑈𝐶 = 12 − 1,2 = 10,8𝑉 (4.5)
𝑈𝐶 𝑚𝑎𝑥 = 𝑈𝐶 + 10%𝑈𝐶 = 12 + 1,2 = 13,2𝑉 (4.6)

• Pentru stabilizarea tensiunii de ieșire folosim un stabilizator parametric cu

tranzistor serie. Funcționarea unui stabilizator parametric se bazează pe
capacitatea diodei Zener de a menține tensiunea constantă la bornele sale într-
un domeniu dat (numit domeniu de stabilizare). Performanțele de stabilizare a
tensiunii de ieșire, asigurate de un astfel de stabilizator, sunt strict determinate
de caracteristica tensiune-curent a diodei folosite.
• Pentru stabilizatorul de tensiune am folosit un tranzistorul de tip NPN BD-139-
16, ilustrat în figura 17, care are următorii parametri: 𝑈𝐶𝐸0 𝑚𝑎𝑥 = 80𝑉 ,
𝐼𝐶 𝑚𝑎𝑥 = 1,5 𝐴 și 𝑃𝐷 𝑚𝑎𝑥 = 12,5 𝑊, împreună cu o diodă Zener BZX55C5V1,
ilustrată în figura 18, care are următorii parametri: Uz= 5,1 V, IZm = 5 mA și PD
= 0,5 W;

27
 Figură 17. Tranzistor NPN BD139 Figură 18. Dioda Zener BZX55C5V1

• Pentru calculul rezistenței Rb, al cărui rol este de limitare a curentului prin dioda
Zener (rezistență de balast) și de polarizare a bazei tranzistorului, vom folosi
următoarea formulă:
𝑈𝐶 𝑚𝑖𝑛 − 𝑈𝑍 10,8 − 5,1
𝑅𝑏 = = = 1140 Ω, (4.7)
𝐼𝑍𝑚 5 ∙ 10−3
• Valoarea rezistenței se standardizează și vom alege din domeniul de toleranță de
±5%, astfel pentru Rb se alege o rezistență cu valoarea de 1,1 kΩ model 7-
1676123-6, mai mică decât cea calculată pentru a ne asigura că avem un curent
prin dioda mai mare decât cel minim (astfel încât dioda să se afle în regimul de
stabilizare).
• Pentru etajul de redresare și filtrul de netezire se va folosi un etaj de redresare
dubla alternanță în punte cu filtru capacitiv. Filtrul de netezire de tip capacitiv
este suficient deoarece după acesta urmează un stabilizator de tensiune. Filtrarea
capacitivă constă în conectarea unui condensator C în paralel, la ieșirea
redresorului, cu respectarea polarității în cazul condensatoarelor polarizate
(electrolitice).
• Pentru a determina valoare condensatorului, va trebui să aflăm mai întâi URpl
(tensiunea de riplu) Ured (tensiunea redresată) și Us (tensiunea din secundarul
transformatorului), folosind formulele:
𝑈𝐶 12 (4.8)
𝑈𝑅𝑝𝑙 = = = 2𝑉
6 6

𝑈𝑟𝑒𝑑 = 𝑈𝐶 + 𝑈𝑅𝑝𝑙 = 12 + 2 = 14𝑉 (4.9)

𝑈𝑆 = 𝑈𝑟𝑒𝑑 + 2𝑈𝐷 + 𝑈𝐵𝐷139 = 𝑈𝐶 + 𝑈𝑅𝑝𝑙 + 2𝑈𝐷 + 𝑈𝐵𝐷139 (4.10)

= 12 + 2 + 2 ∙ 0,7 + 0,7 = 16,1𝑉

• Având aceste valori și considerând Δt = 10ms, putem aplica formula de calcul

pentru condensator:
∆𝑄 𝐼𝐿 ∙ ∆𝑡 0,5 ∙ 10 ∙ 10−3 (4.11)
𝐶1 = = [𝐹 ] = = 0,0025 𝐹 = 2,5 𝑚𝐹,
∆𝑈 𝑈𝑅𝑝𝑙 2

28
unde IL reprezintă curentul maxim absorbit de echipamentele utilizate, în cazul nostru de
0,5A, astfel s-a ales condensatorul B41687A5258Q001 de 2.5mF, -10÷30% și tensiune de
lucru 25V DC.
• Pentru puntea redresoare s-a ales o punte de diode DF005-G, care are IF = 1 A
și VRPM = 50 V, valori care sunt suficiente pentru sursa noastră de alimentare.
• Rezistența Rb, condesnatorul C1 și puntea redresoare sunt ilustrate mai jos:

Figură 19. Condensator Figură 20. Rezistența Figură 21. Puntea redresoare
B41687A5258Q001 7-1676123-6 DF005-G

− Pentru transformator datele de pornire cunoscute pentru calculul

transformatorului de rețea sunt: UP=80V ,US și IS = IL =0,5A. Puterea totală în
secundar va fi:
𝑃𝑆 = 𝑈𝑆 ∙ 𝐼𝐿 ∙ 1,1 [𝑊 ] = 16,1 ∙ 0,5 ∙ 1,1 = 8,855 𝑊,. (4.12)
unde 1,1 este un coeficient de siguranță.
− În mod ideal 𝑃𝑃 = 𝑃𝑆 , dar pentru un transformator real, puterea totală în primar
va fi:
𝑃𝑃 = 𝑃𝑆 ∙ (1 + 𝑃𝐹𝑒 + 𝑃𝐶𝑢 ) [𝑊 ] = 8,855(1 + 0,035 + 0,045) = 9,563 𝑊, (4.13)
unde PFe = 0,035 reprezintă pierderile în miezul magnetic, iar PCu = 0,045 reprezintă pierderile
în conductoarele de cupru.
− Calculul ariei secțiunii miezului se face pentru frecvența f = 50Hz după formula:

50 ∙ 𝑃𝑃 50 ∙ 9,563
𝑆𝐹𝑒 = (1,4 … 1,9)√ [𝑐𝑚2 ] = 1,55 √ = 4,61 𝑐𝑚2 , (4.14)
𝑓 50
− Numărul de spire pe volt (necesar pentru a se obține cu o tensiune de 1V, o
anumită inducție maximă B) pentru înfășurarea primară se calculează după
formula:
104 𝑠𝑝 104 𝑠𝑝
𝑤𝑃 = [ ]= = 9,77 [ ], (4.15)
4,44 ∙ 𝑓 ∙ 𝐵 ∙ 𝑆𝐹𝑒 𝑉 4,44 ∙ 50 ∙ 1 ∙ 4,61 𝑉
unde inducția magnetică B a fost aleasă cu valoarea 1.
− Numărul de spire pe volt pentru înfășurarea secundară se calculează după
formula:
𝑠𝑝 𝑠𝑝
𝑤𝑆 = 𝑤𝑃 (1 + 𝑃𝐹𝑒 ) [ ] = 9,77(1 + 0,035) = 10,11 [ ] (4.16)
𝑉 𝑉
− Numărul de spire în înfășurarea primară va fi:

29
 𝑛𝑃 = 𝑤𝑃 ∙ 𝑈𝑃 [𝑠𝑝] = 9,77 ∙ 80 = 781,6 ≅ 782 [𝑠𝑝] (4.17)
− Numărul de spire în înfășurarea secundară va fi:
𝑛𝑆 = 𝑤𝑆 ∙ 𝑈𝑆 [𝑠𝑝] = 10,11 ∙ 16,1 = 162,7 ≅ 163 [𝑠𝑝] (4.18)
− Se determină grosimea pachetului de tole:
100𝑆𝐹𝑒 100 ∙ 4,61
𝑏= [𝑚𝑚] = = 28,81 [𝑚𝑚], (4.19)
2𝑎 2∙8
unde a este un coeficient calculat cu formula 𝑎 = 3,7√𝑆𝐹𝑒 și care s-a aproximat la valoarea
standard 8.
− Se alege grosimea tolei g = 0,3mm și rezultă numărul de tole (prin rotunjire
superioară a valorii rezultate):
𝑏 28,81
𝑛𝑟𝑡𝑜𝑙𝑒 = = = 96,03 ≅ 97 𝑡𝑜𝑙𝑒 (4.20)
𝑔 0,3
− În concluzie, pentru sursa de alimentare avem nevoie de un transformator care
să aiba 97 de tole, 782 spire în înfășurarea primară și 163 spire în înfășurarea
secundară.

4.4.2 Repetitor de semnal – RS001R

Pentru a putea realiza fizic sistemul propus trebuie luat în considerare faptul că
protocolul RS-485 se limitează la distanța maximă de 1200 m. Pentru a putea realiza
comunicația pe cei 2,4 km este necesară folosirea unui repetitor de semnal montat la jumătatea
distanței dintre cele 2 echipamente de cale.
Repetitorul de semnal folosit este RS001R [9] (Figura 22) care face posibilă regenerarea
semnalului și repetarea acestuia la jumătatea distanței, suportând viteze de până la 115200 bps.
Alimentarea acestuia se face de la sursa de alimentare de 12 V CC prezentată în subcapitolul
anterior(4.4.1).

Figură 22. Repetitorul de semnal RS001R (Anexa 1)

Avantaje:
• face posibilă repetarea semnalului din 1200 m în 1200 m;
• se alimentează la 12 V CC;
• nu necesită configurări, se poate folosi direct.

Dezavantaje:
• costul ridicat;
• funcționează la temperaturi cuprinse între 0 și 55°C.
30
4.5 Justificarea alegerilor
− Placa de dezvoltare Arduino Uno R3 a fost aleasă pentru costul redus și ușurința
programării oferite de aceasta. De asemenea dispune de suficiente porturi pentru
echipamentele utilizate în sistem.
− Placa de dezvoltare Arduino Uno Mega R3 a fost aleasă pentru că oferă aceeași
versatilitate pe care o are și Uno R3, dar erau necesari mai mulți pini pentru a
conecta un display mai mare și modulul radio utilizat.
− Comunicația fără fir între echipamentele din teren și cele de la bord a fost aleasă
pentru o comunicare sigură, pe o distanță suficient de mare. De aceea s-a ales
modulul radio HC-12.
− Senzorul CJMCU-TEMT6000 a fost ales deoarece este conceput să funcționeze
cu Arduino și este un senzor precis care detectează aprinderea semnalului
luminos.
− Modulul MAX485 împreună cu repetitorul de semnal RS001R au fost alese
pentru a realiza conexiunea pe cablu între cele două plăci de dezvoltare, cele 2
permițând o conexiune de pâna la 2400 de metri, suficientă pentru sistemul
nostru.
− Senzor de proximitate s-a ales pentru o detecție precisă a trenului, cât și pentru
faptul că permite o montare ușoară și neintrusivă pe șină și poate fi integrat cu
Arduino.
− Display-ul 2.4inch Arduino Display a fost ales deoarece a fost construit să
funcționeze în mod special cu Arduino Uno și Mega, având un afișaj suficient
de mare pentru a afișa informațiile dorite.

4.6 Fiabilitatea sistemului

− Verificarea semnalului de ieșire:
o Senzorul de lumină detectează prezența culorii roșii a semnalului în mod simplu
și eficient și poate fi înlocuit cu ușurință în cazul în care acesta încetează să mai
funcționeze;
− Senzorul inductiv de proximitate pentru detectarea trenului:
o Utilizarea unui senzor de proximitate inductiv, pe lângă precizia foarte bună la
detectarea trenului, în cazul în care se defectează, sistemul va detecta prezența
unui tren tot timpul și va începe transmiterea radio. Acest lucru nu este tocmai
periculos, dar consumă energie suplimentară când nu este necesar.
− Placa de dezvoltare Arduino:
o Selectarea plăcilor de dezvoltare pentru implementarea proiectului reprezintă,
de asemenea, o soluție cu o fiabilitate crescută, deoarece constituie o modalitate
simplă și eficientă de a configura și programa sistemul. Plăcile Arduino sunt
31
 disponibile în diverse configurații (Uno, Mega), iar alegerea fiecăreia depinde
de particularitățile fiecărei situații, oferind astfel sistemului o caracteristică de
versatilitate și fiabilitate.
− Afișarea LCD:
o Display-ul utilizat este folosit doar pentru informarea mecanicului, deci
defectarea acestuia prezintă doar un inconvenient, și nu un pericol real.
− Mentenanță:
o Toate echipamentele utilizate în sistemul prezentat sunt ușor accesibile, făcând
posibilă repararea sau înlocuirea dispozitivelor cu ușurință.

4.7 Funcționalitatea detaliată a întreg sistemului

Având în vedere toate componentele alese, sistemul proiectat funcționează în felul
următor:
− Echipamentul de cale 1:
o Alimentarea disponibilă pentru acest echipament este de 80V curent
alternativ.
o Sursa de alimentare proiectată anterior va fi folosită pentru a furniza
echipamentelor o tensiune de 12V și un curent de 0,5A. La această sursă se
va conecta doar placa de dezvoltare Arduino Uno, întrucât aceasta poate
oferi tensiunea și curentul necesar celorlalte dispozitive.
o Senzorul de lumină utilizat pentru detectarea culorii roșii a semnalului de
ieșire din stație, este programat și controlat de placa Arduino astfel încât
acesta să trimită constant un nivel de tensiune către placă, tensiune care este
direct proporțională cu lumina detectată. Astfel depășirea unui anumit prag
(stabilit în procesul de calibrare al senzorului) să indice prezența culorii roșii
a semnalului.
o Placa Arduino Uno este programată să citească valorile de tensiuni primite
de la senzor la un interval de 150 ms, pentru a face detecția aproape în timp
real. Când pe pinul A0, la care este conectat senzorul, placa detectează o
valoare mai mare decât pragul la care se face detecția semnalului, placa
trimite prin modului de comunicație serială MAX485 un mesaj cu textul
„Stop” către echipamentele de cale 2. În cazul în care tensiunea se află sub
prag, adică semnalul nu are în funcțiune culoarea roșie, deci acesta indică fie
verde fie galben, mesajul transmis va fi „Liber”. Pentru a utiliza eficient
resursele, dar și pentru a face totul în timp real, vom transmite un mesaj la
fiecare 300 ms, evitând întârzierile de la schimbarea culorii semnalului și
primirea mesajului la EC2.
o Senzorul va fi amplasat în corpul semnalului, în spatele sticlei, pentru a
reduce pe cât posibil interferențele luminii ambiante. Restul echipamentelor

32
 vor fi amplasate într-o cutie etanșă pe stâlpul de susținere al semnalului,
pentru a fi protejate la intemperii.
− Echipamentul de cale 2:
o Alimentarea disponibilă pentru acest echipament este de 80V curent
alternativ.
o Sursa de alimentare proiectată anterior va fi folosită pentru a furniza
echipamentelor o tensiune de 12V și un curent de 0,5A. La această sursă se
va conecta placa de dezvoltare Arduino Uno și senzorul de proximitate
inductiv, deoarece necesită o tensiune de alimentare de 12V, tensiune care
nu poate fi furnizată de placa de dezvoltare.
o Senzorul de proximitate, utilizat pentru detectare trenului, este montat pe
șina din exterior la o distanță de 13,5 mm față de pucntul prin care va trece
buza bandajului, și este poziționat în primul punct de frânare al trenului, mai
exact la 521 metri de la intrare în stație. Acesta transmite constant 5V către
placa de dezvoltare în lipsa trenului, iar în momentul în care detectează
trenul va trimite 0V.
o Placa de dezvoltare este programată să verifice starea pinului A0 (pin la care
este conectat senzorul de proximitate) la fiecare 100ms. De asemenea
aceasta stochează ultimul mesaj primit pe interfața serială de le EC1. În
momentul în care este detectată prezența trenului, dacă ultimul mesaj primit
este de „Liber” se va transmite la bordul trenului, prin modului radio,
mesajul „L$ib3e%r#”, astfel trenului îi este permisă trecerea fără oprire la
peron. Dacă mesajul este „Stop” atunci va fi transmis la bordul trenului
mesajul „S@t2o*p#1”, iar după 27.77 secunde va fi transmis un al doilea
mesaj cu textul „S@t2o*p#2”.
o Modulul de transmisie radio este activat și folosit doar în momentul în care
este detectată prezența unui tren, în rest modulul este dezactivat pentru a
economisi energie.
o Tot echipamentul (cu excepția senzorului de proximitate montat pe șină), vor
fi poziționate la o distanță suficient de mare pentru a fi în zona de siguranță,
într-o cutie etanșă pe stâlpul de susținere al semnalului, pentru a fi protejate
de șocuri mecanice, ploi, ninsori etc.
− Între echipamentele de cale 1 și 2, la jumătatea distanței (adică unde se află peronul)
este necesar să fie amplasat repetitorul de semnal, care are nevoie de o sursă de
alimentare, aceeași pe care am proiectat-o de 12V și 0,5A, pentru a extinde distanța
de 1,2 km la care se limitează protocolul de comunicație RS-485.
− Echipamentele de tren:
o Alimentarea disponibilă pentru acest echipament este de 80V curent
alternativ.

33
o Sursa de alimentare proiectată anterior va fi folosită pentru a furniza
echipamentelor o tensiune de 12V și un curent de 0,5A. La această sursă se
va conecta doar placa de dezvoltare Arduino Uno, întrucât aceasta poate
oferi tensiunea și curentul necesar celorlalte dispozitive.
o Placa de dezvoltare este programată să recepționeze mesajele primite de
modulul radio la fiecare 100ms. În momentul în care mesajul primit este de
„L$ib3e%r#” pe display-ul atașat se va afișa un mesaj pentru informarea
mecanicului „Trecere fără oprire.”, astfel trenului îi este permisă trecerea
fără oprire la peron. Dacă mesajul recepționat este „S@t2o*p#1” pe display-
ul atașat se va afișa un mesaj pentru informarea mecanicului „Începere
procedură de frânare, etapa 1.”, iar după 27.77 secunde (timpul necesar
reducerii vitezei de la 120 km/h la 70 km/h) va fi recepționat un al doilea
mesaj cu textul „S@t2o*p#2” iar mecanicul va fi informat prin textul
„Procedură de frânare, etapa 2.”. În acest mod ne asigurăm că trenul va opri
mereu la același punct la peron. După 15 secunde (timpul necesar etapei a
doua de frânare), pe ecran se va afișa „Procedură de frânare încheiată.”
o Tot echipamentul de bord va fi poziționat și fixat la bordul trenului astfel
încât acesta să fie protejat de șocuri și vibrațiile care apar la rularea trenului.
De asemenea display-ul va fi poziționat lângă celelalte afișaje de bord.

34
Capitolul 5. Transmiterea datelor
5.1 Comunicația UART
Comunicația UART este o comunicație de date asincronă prin care două dispozitive
comunică direct unul cu celălalt. Astfel, transmițătorul convertește datele din comunicația
paralelă a dispozitivului de control (CPU, memorie sau microcontroler) în format serial pe care
le transmite mai departe către receptor care convertește datele înapoi în format paralel. Pentru
realizarea comunicației UART sunt necesare numai două fire, datele pleacă de la pinul Tx al
transmițătorului și ajung pe pinul Rx al receptorului.
În comunicația UART datele se transmit asincron, ceea ce înseamnă că nu este necesar
un semnal de tact pentru a sincroniza transmițătorul cu receptorul. În locul semnalului de tact,
această comunicație utilizează biți de start și de stop pe care îi adaugă în componența pachetelor
de date transmise pentru ca receptorul să știe de unde să înceapă citirea biților.
Atunci când receptorul detectează un bit de start începe citirea biților următori la o
frecvență specifică numită baud rate. Baud rade-ul este unitatea de măsură a vitezei de transfer
a datelor exprimată în biți pe secundă (bps). Dispozitivele care participă la comunicație trebuie
să fie setate la același baud rate și trebuie configurate să transmită și să primească aceeași
structură de pachet de date.

5.1.1 Modul de funcționare al comunicației UART

Dispozitivul care dorește să transmită primește datele de la o magistrală de date în
format paralel la care adaugă un bit de start, un bit de paritate și un bit de stop, creând astfel
pachetul de date. Pachetul rezultat este transmis în mod serial, bit cu bit prin pinul Tx către pinul
Rx al receptorului. Receptorul convertește datele primite din serial în paralel și elimină biții de
start, de stop și de paritate. În final, dispozitivul receptor transmite pe magistrala sa datele în
format paralel.
Datele transmise prin comunicație UART sunt organizate în pachete (Figura 23).
Fiecare pachet conține un bit de start, între 5 și 9 biți de date, un bit opțional de paritate și unul
sau 2 biți de stop.

Figură 23. Structura unui pachet de date transmis prin comunicație UART

35
 Bitul de start – linia de transmisiune UART este ținută în mod normal la nivelul logic
HIGH atunci când nu se transmit date. Pentru a începe transferul de date linia de transfer se
trece din HIGH în LOW pentru un ciclu de ceas. Atunci când receptorul detectează tranziția din
HIGH în LOW începe să citească biții conținuți în cadrul de date (data frame) la frecvența
stabilită de baud rate.
Cadrul de date (data frame) – acesta conține datele care trebuie transmise de la
transmițător către receptor. Cadrul de date poate să fie compus din 5 sau 9 biți în cazul în care
nu se folosește bitul de paritate. În cazul utilizării bitului de paritate cadrul de date poate fi
compus din maxim 8 biți. În cele mai multe cazuri datele sunt trimise cu bitul cel mai puțin
semnificativ (LSB) primul.
Paritatea – bitul de paritate este o modalitate prin care receptorul verifică dacă datele
au suferit schimbări în timpul transferului. Biții se pot schimba din cauza radiațiilor
electromagnetice, a nepotrivirii baud rate-ului sau din cauza transferului de date pe distanțe
lungi. După ce receptorul citește cadrul de date, acesta numără câți biți de 1 au fost primiți și
verifică dacă numărul este par sau impar. Dacă bitul de paritate este 0 atunci numărul de biți de
1 din cadrul de date este par, iar în cazul în care bitul de paritate este 1 atunci numărul de biți
de 1 este impar. Astfel, atunci când bitul de paritate se potrivește cu datele receptorul constată
că transmisiunea a avut loc fără erori.
Bitul de stop – pentru a semnala sfârșitul transferului unui pachet de date, transmițătorul
setează linia de transmisie de la nivelul LOW la HIGH pentru cel puțin 2 cicluri de ceas.[10]

5.1.2 Implementarea fizică a comunicației UART

Având în vedere faptul că acest tip de comunicație nu permite în mod direct o
comunicație cu un singur master și mai multe dispozitive de tip slave, întrucât introducerea de
tensiune pe pinul Tx al unui slave de la pinul Tx al altui slave va duce la defectarea ambelor
plăci Arduino este necesară izolarea echipamentelor slave între ele. Acest lucru se face prin
montarea unei diode de uz general cu anodul pe pinul Tx, astfel dioda nu va permite trecerea
semnalelor de la alți pini Tx și va împiedica distrugerea echipamentelor. Chiar dacă în sistemul
proiectat nu avem mai multe dispozitive de tip slave, este recomandată utilizarea acestei diode
pentru o protecție suplimentară, mai ales în cazul unei actualizări și extinderi a sistemului pe
viitor.
În Figura 24 este reprezentat schematic un exemplu de magistrală de comunicație UART
împreună cu echipamentele master și slave.

Figură 24. Magistrală de comunicație UART

36
5.2 Protocolul RS-485
Modelul de comunicație UART ilustrat în Figura 23 este imposibil de implementat în
realitate, întrucât sistemul proiectat trebuie să permită transferul de date pe distanță de câțiva
kilometri, ceea ce duce la pierderea de semnal din cauza interferențelor exterioare, dar și din
cauza scăderii amplitudinii în funcție de distanță. Pentru a remedia acest neajuns al comunicației
UART este necesar să se utilizeze un protocol de comunicație cum este protocolul RS-485.
Protocolul RS-485 cunoscut și sub denumirile de TIA-485 și EIA-485 este un standard
care definește caracteristicile electrice ale driverelor și receptoarelor utilizate în sistemele de
comunicații seriale. Rețelele de comunicații digitale care folosesc acest standard pot fi utilizate
pentru transmiterea datelor pe distanțe mari în medii cu zgomot electric. La o astfel de rețea pot
fi conectate mai multe receptoare pe o singură magistrală.
Protocolul RS-485 suportă legături de comunicații multidrop utilizând semnale
diferențiale pe perechi de fire răsucite. Acest protocol poate fi utilizat cu viteze de transfer de
date de până la 10 Mbit/s, sau la viteze mai mici pe distanțe de până la 1200 m.
Pentru a preveni reflexiile semnalelor care pot cauza coruperea datelor este necesar ca
la capetele cablului să se pună câte o rezistență de terminație. Aceste rezistențe reduc și
sensibilitatea la zgomotul electric cauzat de impedanțele mai mici. Valoare fiecărei rezistențe
de terminație trebuie să fie egală cu impedanța caracteristică a cablului, care este de obicei de
120 Ω pentru perechile răsucite.
Terminația cablului include și rezistențe de pull-up și pull-down pentru a stabili o
polarizare de siguranță pentru fiecare fir de date pentru cazul în care liniile nu sunt comandate
de niciun dispozitiv. În felul acesta, liniile vor fi polarizate la tensiuni cunoscute, iar
echipamentele conectate la rețea nu vor interpreta zgomotul de pe liniile neacționate ca fiind
date reale.

Figură 25. Forma semnalelor transmise prin protocolul RS-485

Semnale diferențiale care sunt folosite de RS-485 sunt A, care este LOW pentru nivelul
logic 1 și HIGH pentru nivelul logic 0 și semnalul B, care este HIGH pentru nivelul logic 1 și
LOW pentru nivelul logic 0. În Figura 29 este ilustrată forma semnalelor care trec prin liniile
A (albastru) și B (roșu), unde mark reprezintă nivelul logic 1 și space reprezintă nivelul logic
0. În figură se mai pot observa și biții de start și de stop ai pachetului de date.[11]

37
5.2.1 Implementarea fizică a protocolului RS-485
Pentru a putea realiza fizic sistemul propus trebuie luat în considerare faptul că
protocolul RS-485 se limitează la distanța maximă de 1200 m. Pentru a putea realiza
comunicația între cele 2 echipamente de cale, ce sunt amplasate la aproximativ 2km unele de
altele, este necesară utilizarea unui repetitor de semnal montat la jumătatea distanței.
Un astfel de repetitor este RS001R prezentat în subcapitolul 4.4.2 .

5.3 Protocolul I2C

Protocolul I2C [12] (sau IIC - Inter-Integrated Circuit) este un protocol de comunicație
serială sincron, multi-master - multi-slave, dezvoltat de către Phillips în anul 1982. O magistrală
I2C este formată din următoarele semnale:
− SDA - linia de date
− SCL - semnalul de clock
Semnalul de ceas este generat de către master iar linia de date este controlată atât de
master cât și de către slave. La un moment dat un singur dispozitiv de pe magistrală poate
controla linia de date. Din acestă cauză protocolul I2C este half-duplex.

5.3.1 Modul de funcționare

Față de SPI unde master-ul activa, prin intermediul semnalului de Slave Select,
dispozitivul cu care dorea să comunice, I2C nu necesită un asemenea semnal adițional.
Protocolul I2C introduce noțiunea de Slave Address. Adresa unui dispozitiv de tip slave este
un număr pe 7 biți (cel mai comun), pe 8 biți sau 10 biți. Comunicația dintre un master și un
slave se face prin mesaje și este tot timpul inițiată de către master. Aceste mesaje pot fi sparte
în două tipuri de cadre:
− un cadru de adresă
− unul sau mai multe cadre de date
Aceste cadre sunt interschimbate numai după ce master-ul a trimis condiția de start.
Sfârșitul unui mesaj este identificat prin condiția de stop.

Figură 26. Structura unui pachet de date transmis prin protocolul I 2C

Condiția de start - înainte ca master-ul să trimită pe linia de date adresa slave-ului cu

care dorește să comunice, acesta trebuie sa genereze o condiție de start. Condiția de start

38
determină toate dispozitivele slave să ”asculte” linia de date pentru că va urma o adresă. Pentru
a genera această condiție, master-ul lasă linia SCL in HIGH și pune linia SDA pe LOW.
Cadrul de adresă - după ce masterul a generat condiția de start, acesta trimite pe linia
de date (SDA) adresa dispozitivului slave cu care dorește să comunice. Adresa este (de cele mai
multe ori) un număr pe 7 biți (biții A6-A0). Bitul 0 menționează dacă master-ul inițiază o
operație de Citire (bitul 0 este 1) sau o operație de Scriere (bitul 0 este 0).
Slave-ul care își recunoaște adresa trimite un ACK master-ului prin punerea liniei SDA
pe LOW în al nouălea ciclu de ceas. Starea default a liniilor SDA/SCL este HIGH datorită
rezistențelor de pull-up. Master-ul/Slave-ul doar ”trag” liniile pe LOW.
Master-ul identifică dacă a primit ACK (SDA pus pe LOW) sau NACK (SDA a rămas
HIGH pe durata celui de-al nouălea ciclu de ceas).
Cadrele de date - dacă master-ul a primit ACK (dacă există un slave pe magistrală cu
adresa respectivă), el poate continua cu transmiterea datelor (operație de scriere), sau cu
recepția datelor (operație de citire). Numărul de cadre de date este arbitrar, pot fi interschimbate
oricâte. Fiecare cadru trimis/recepționat este ACK'd sau NACK'd. În funcție de operație (citire
sau scriere), ACK-ul/NACK-ul este trimis fie de master fie de slave.
Daca master-ul a inițiat o operație de scriere, fiecare cadru trimis este confirmat (ACK'd)
de către slave.
Daca master-ul a inițiat o operatie de citire, fiecare cadru recepționat este confirmat de
(ACK'd) de master. Când master-ul dorește să oprească tranzacția după ce un anumit număr de
cadre a fost recepționat, în loc să trimită ACK trimite NACK. Astfel slave-ul se va opri din
transmitere.
Condiția de stop - după ce toate cadrele de date au fost interschimbate, master-ul
generează condiția de stop. Aceasta este realizată prin eliberarea liniei SDA (trecere din LOW
în HIGH) după eliberarea liniei SCL (trecere din LOW în HIGH).

5.4 Metode de criptare a datelor

Mesajele transmise sunt următoarele:
− De la placa Arduino din EC1 la placa Arduino din EC2: stareSemnal;
− De la placa Arduino din EC2 la placa Arduino din ET: comandaTren;
Pentru transferul datelor de la echipamentul de cale 1 montat în teren la ieșirea din stație
către echipamentul de cale 2 amplasat pe teren la intrarea în stație nu se va utiliza nicio criptare
pentru a putea realiza un transfer de informații cât mai rapid. Un alt considerent pentru care nu
se criptează datele este faptul că EC1 trimite doar starea semnalului, ceea ce nu reprezintă date
cu caracter sensibil.
Pentru transferul datelor prin intermediul modulului radio de la EC2 la ET, datele nu
vor fi criptate pentru a putea transmite rapid și pe distanțe mai mari informațiile, însă pentru a
evita intervenirea altor persoane care ar putea transmite alte mesaje pe aceeași frecvență, vom
introduce în mesaj anumite caractere speciale, și ambele plăci Arduino vor fi configurate astfel
încât să țină cont doar de mesajele care au aceste caractere speciale incluse în mesajul primit.

39
Capitolul 6. Elemente software
Pentru ca sistemul să funcționeze așa cum a fost gândit este necesar ca echipamentele
descrise în capitolul 4 să funcționeze conform schemelor logice prezentate pe parcursul acestui
capitol. Pe baza acestor scheme logice se vor scrie programele care vor rula pe echipamentele
utilizate. Limbajul de programare care se utilizează este C/C++ pentru plăcile de dezvoltare
Arduino.

6.1 Schema logică de funcționare a echipamentului de cale 1

Programul care rulează pe placa de dezvoltare Arduino Uno R3 montată la ieșirea din
stație, are rolul de a prelua starea senzorului montat pe semnal, și de a transmite mai departe
prin cablu, folosind modului MAX485, la echipamentele de cale 2 amplasate la intrarea în stație.
Pentru a realiza acest lucru programul funcționează conform schemei logice prezentată anterior.
Prin inițializare MAX485 se înțelege declararea pinilor pe care este conectat acest
modul. Modul de conectare al acestuia este cel prezentat în tabelul 2 din subcapitolul 4.1.4.

40
6.2 Schema logică de funcționare a echipamentului de cale 2

41
 Programul care rulează pe placa de dezvoltare Arduino Uno R3 montată la intrarea în
stație, are rolul de a detecta prezența trenului, iar la detectarea acestuia să citească și să
interpreteze mesajul primit pe comunicația UART de la modulul MAX485. În funcție de acest
mesaj se generează un al doilea mesaj, codificat, și transmis mai departe prin comunicație I2C
către modulul HC-12, care a fost configurat la rândul său ca emițător. Pentru a realiza acest
lucru programul funcționează conform schemei logice prezentată anterior.
Prin inițializare MAX485 și HC-12 se înțelege declararea pinilor pe care sunt conectate
aceste module. Modul de conectare al acestora este cel prezentat în tabelele 2 și 3 din
subcapitolul 4.2.5. De asemenea pentru modulul HC-12 mai este necesară importarea bibliotecii
“SoftwareSerial.h”.

6.3 Schema logică de funcționare a echipamentului din tren

Programul care rulează pe placa de dezvoltare Arduino Mega R3 montată la bordul

trenului, are rolul de a primi prin comunicație I2C de la modulul HC-12, care a fost configurat

42
la rândul său ca receptor, un mesaj care urmează a fi interpretat și afișat pe ecranul lcd un mesaj
informativ corespunzător. Pentru a realiza acest lucru programul funcționează conform schemei
logice prezentată anterior.
Prin inițializare HC-12 și display se înțelege declararea pinilor pe care sunt conectate
aceste module. Modul de conectare al acestora este cel prezentat în tabelele 1 și 2 din
subcapitolul 4.3.4. Pentru modulul HC-12 se va importa biblioteca “SoftwareSerial.h”, iar
pentru modulul display lcd, bibliotecile “LCDWIKI_KBW” și “LCDWIKI_GUI”.

43
Capitolul 7. Schema electrică completă

44
Capitolul 8. Concluzii

45
Bibliografie
[1] https://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/73463/MAXIM/MAX485.html
[2] https://docs.arduino.cc/hardware/uno-rev3
[3] https://www.robofun.ro/lumina/cjmcu-temt6000-an-ambient-light-sensor.html
[4] https://www.tme.eu/en/details/e2am30ks15wpc12/dc-cylindrical-inductive-
sensors/omron/e2a-m30ks15-wp-c1-2m/
[5] https://ardushop.ro/ro/electronica/280-transciever-wireless-433-mhz-1-km-hc-12-
si4463.html?gclid=Cj0KCQiA6vaqBhCbARIsACF9M6njWoV5nZ6HAUGhsm7sGo_XU
8M8xjBfwCyQLjHsbk-yVacyVdIQxpwaAirDEALw_wcB
[6] https://docs.arduino.cc/hardware/mega-2560
[7] 2.4inch Arduino Display - LCD wiki
[8] 2.4inch_Arduino_8BIT_Module_MAR2406_User_Manual_EN.pdf (lcdwiki.com)
[9] https://d17bck4wpaw2mg.cloudfront.net/att/a/2/h/r/a2hry6/rs001r.pdf
[10] https://www.analog.com/en/analog-dialogue/articles/uart-a-hardware-communication-
protocol.html
[11] https://en.wikipedia.org/wiki/RS-485
[12] https://ocw.cs.pub.ro/courses/pm/lab/lab6-2021

46
Anexa 1

47
48