Domeniul de utilizare ale acestor frecvenţmetre este cuprins între 100 kHz şi 10 GHz.
Precizia de măsurare este de ordinul 0,1…1 %.
5.7.3 Metoda numerică
Măsurarea numerică a frecvenţei, este o metodă care constă în, numărarea a N perioade ale semnalului periodic a cărui frecvenţă dorim să-l cunoaştem, într-un interval de timp t cunoscut. Cunoscând relaţia care este între timp şi frecvenţă f = 1/T, se determină frecvenţa din relaţia: f =N/T Dacă t = 1 s, frecvenţa este numeric egală cu numărul de perioade N. Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii, să fie citit direct pe aparatul de măsură. Metoda stă la baza realizării frecvenţmetrelor numerice. Frecvenţmetrele numerice prezintă unele avantaje faţă de cele analogice: − precizie mai mare − domeniu de măsură mai mare − permit măsurarea perioadei unui semnal, a duratei de timp a unui impuls măsurarea numărului de impulsuri şi raportul a două frecvenţe.
5.7.4 Metoda de comparație
Măsurarea frecvenţei prin metoda de comparaţie, constă în compararea frecvenţei de măsurat cu o frecvenţă cunoscută. Una ditre metodele cele mai utilizate este cea în care se foloseşte osciloscopul, motiv pentru care se numeşte metoda osciloscopică sau metoda figurilor Lissajous. Principiul metodei este: 1. se deconectează baza de timp proprie a osciloscopului 2. se aplica tensiunea de frecventa cunoscuta fe, obţinută de la un generator etalon, la plăcile de deflexie pe verticală 3. se aplică semnalul de frecvenţă necunoscută fx, la intrarea X a osciloscopului 4. dacă valorile celor două frecvenţe se află într-un raport exprimat printr-un număr raţional, figura formată pe ecranul tubului catodic este o curbă închisă - figura Lissajous, a cărei formă depinde de raportul frecvenţelor. Frecvenţa necunoscută fx, se obţine utilizând releţia:
unde: − ny este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă verticală − nx este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă orizontală