Teste de evaluare. Ofileri mecanici maritimi.

Nivel operafional
Magini, instala[ii, automatizdri mecanice gi hidropneumatice

G. AUTOMATIZARI MECANICE $I EIDROPNN,UMATICE

1. Dispozitivul prezentat in fig. G.l este:

v_l

Fig. G.1

a) filtru de aer ;
b) reductor de aer ;
c) amplificator de aer ;

@)ungdtor de aer.

2. care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig,

G.1?

a) de a filtra aerul utilizat in acfionarile pneumatice qi de a introduce o

anumitd cantitate de apd sub form6 de picdturi ;
b) de a introduce in masa aerului de alimentare utilizat in automatizdrile
pleumatice o anumita cantitate de ulei lichid ;
{c)de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizdrile pneumatice, o
ahumitd cantitate de ulei ;

174 I
I t75
II
 Testedeevaluare.ofiferimecanicimaritimi.Niveloperalional. Maqini, instalafii, automatizdri mecanice gi hidropneumatice

d) de a filtra aerul utilizat in acfionSrile pneumatice 9i de a re{ine apa sub glcaracteristica staticd gi dinamicd ;

forma de Pic5turi. 6\oate de mai sus.

3. Care din urmatoarele afirmafii definegte cel mai bine funcfionanea 7. Amplificatorul pneumatic de tip ajutaj-clapeti servegte la :
dispozitivuluidin fig. G. 1?
a) amplificarea semnalului de intrare pneumatic, obtinand la ieqire un
a) la trecerea aerului prin secliunea d se creazd presiune la suprafafa semnal dependent de acesta ;
liberd a uleiului gi acesta este trimis in instala{ie sub formS de picaturi b) prelucrarea semnalul de intrare, transformdndu-l intr-un semnal liniar;
mari: ''c) transformarea unei deplasari mecanice in semnal pneumatic de
,f$)irite""rea prin secliunea d, la capdtul conductei c se creazd o comandi
'Uljpiesiune-gi aerului ;

uieiuf din paharul ungdtorului se ridicd in zona d si este d) transformarea unui semnal pneumatic intr-un semnal electric.
pulverizat.
c) la trecerea aerului prin secfiunea d se absoarbe uleiul din paharul 8. La amplificatorul pneumatic prezentat in fig. G. z presiunea din
ungatorului gi acesta este trimis sub forma de picaturi de 0,5 mm cu aerul camera acestuia variaza datorit6:
in instalalie ;

d) in instilafiile de autom atizare pneumatice nu se foloseste dispozitivul.

4. Stalia de preparare a aerului utilizata intn+ instalatie de

automatizare pneumatici trebuie sE realizeze :

a) o filtrare ;

b) o reducere a presiunii si sd asigure o protecfie pe fiecare nivel de

presiune;
c) o uscare gi uneori o ungere ;

ff|'^t" de mai sus '

S.Caredinurmatoareleafirmaliidefinegtecelrnaibine
amplificatorul sistemului de reglare automati?
a) dispozitiv prin intermediul cdruia se mdregte amplitudinea unui semnal
aplicat elementului de comandi ; Fig. G.2
b) dispozitiv prin intermediul caruia semnalul de intrare se suprapune
peste semnalul de zgomot rezultand un semnal de amplificare mare ; a) rezisten{ei R1 ;
6))oispozitiv prin iniermediul cdruia un semnal de intrare c-.qmandd".o t) lungimii conductei de legaturl cu sarcina
'!r/rsi'de putere produc6nd la iegire un semnal de intensitate mai mare (c))istan{ei h dintre patet6 ajutaj ;

9t
ce este o funcfie de mSrimea de intrare ;
;

d) distan[ei dintre ajutaj 9i articutaiia ctapetei.

d) dispozitiv prin intermediul caruia se mdregte frecven{a unui semnai
aplicat elementului de comandd. 9. Purjarea aerului dintr-un sistem hidraulic este necesarr cand:
6. Care din urmatoarele afirmalii caracterizeaz5 parametrii principali a) se adaugl cantitadli mici de ulei
ai unui amplificator? ;

Q sistemul a fost supraincdlzit ;

"$"lsistemul a fost goiit 9i apoi umplut cu ulei nou
a) amplificarea se exprimS prin raportul dintre marimea de iegire gi cea ;
d) sistemLrl nu a functionat o perioadd lungi de timp.
de intrare , este intalnita gi sub denumirea de c69tig ;
b) distorsiunile - reprezintd modificarea semnalului de iegire fat{6 de cel 10. conductele de retur al unui sistem hidraulic trebuie
de intrare (efect perturbator) gi zgomotul ce constS din aparilia unui si intre in
rezervor sub nivelul suprafefei libere a lichidului pentru:
semnal perturbator de iegire ;

t'76 177
 Teste de evaluare. Ofiferi mecanici
maritimi. Nivel opera{ional.
i Magini, instala(ii, automatizdri mecanice gi hidropneumatice
i
)a
@)a preveni formarea spumei :
:l
b| a prevenir acumularea de umiditate; 16. ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de ac{ionare gi
c) a preveni formarea "-'"
vid;ili automatizare?
d) a preveni dilatarea termi"l
a) gazele, in special aerul pentru cd circuld mai ugor prin conducte,
11' un dispozitiv care cuprinde b) lichidele pentru ca pot fi depozitate in recipien{i deschiqi ;
o supapd de sens la un sistem u-n-{10s-el variabil agezat
fiiOirrfi" este folosit pentru: in serie cu (9) gazele pentru instala(iile pneumatice 9i lichidele pentru instalatiile
h-idraulice ;

a) a permite circuratia riberd

a Iichidului hidrauric in ambere
b) a permite curgerea ticfrioutui sensuri
nuriai intr_un sens :
rtlp permite curgerea redusa a ticniOutui
d) solidele sub formd de granule a carff mdrime geometrica nu
depaseste 3 mm
, .

-df a limlta numai intr_un sens ;

curgerea lich,dului frijirrri"
in ambele sensuri 17. condifiile la care este supus fluidul (agentul rnotor) in timpul
funclionirii sistemului de automatizare sunt:
hidrruli:'":"i5il#,frTfficu oririciu calibrat ( cu droser)
de ra un sistem a) varialia temperaturii qi presiunii intr-un domeniu larg gi men{inerea
proprieta{ilor fizico-chimrce gi mecanice o perioadd indelungatd ;
a) reglarea debitului de lichid b) varialia vitezei de lucru mentinandu-gi proprieta{ile fizico-chimice gi
in orice sens ;
richid;i,;''il;l,ri" int,"].,n sens dar permite eecanice o perioadd indelungatd
fl#,1;,.:ffi:?ilX[?
;

circurafia 'gfit?ft A cat si B ;

c) a permite circula{ia
riberd a richidurui,hidrauric d) nu sunt impuse conditii deoarece toate fluidele le satisfac.
(g) a permite o curgere rimitatS u ii.i,iorrui in ambere sensuri ;
numai intr-un sens.
18. Fluidele de lucru utilizate in sistemele de aclioniri 9i
13' La o cregtere a temperaturii
vorumur agentului hidrauric:
automatizSri trebuiesi indeplineasca urmatoarele cerinfe:
a) se contractd ,
a) sd asigure lubrifierea, rezisten{a mecanicd a peliculei sa fie bund,
b) rdmdne acelagi ; stabilitate termicd gi chimica bund;
c) rdmdne constint dacd presiunea b) varia{ia viscoziti{ii cu temperatura sd fie minimd gi si nu degaje vapori
/d)creste. scade;
la temperaturi obignuite de funcfionare ;
9[sd aibe punct ridicat de inflamabilitate gl cdt mai scizut de congelare ;
14' Supraincarzirea uleiutui t d)Jtoate de mai sus.
de: dintr-un sistem hidrauric poate
fi cauzatd
19. Aerul de alimentare in instalafiile de automatizare este impir{it
GlRresiunea de refulare excesivd a pompei in patru clase de impurificare in funcfie de:
b) o, crestere a srosimii-si;;ffiiu ;
fi"Ji r,iarauric ;
c) arunecare insuficienta u ,.oioirtr-i a) con(inutul de partlcule solide cu cele doua componente: dimensiunea
ilrlginii
rg"r:ffJ, presiunii d* ,;fut;;" ;pomp"i de antrenare maximd a particulelor qi concentratia acestora ;
ca"t*"iri"u
;

3l reacfie a variafiitor normale b) conlinutul de umiditate ?n stare lichidd gi de vapori ;

glconlinutul de ulei in stare lichidd gi de vapori;

15' ce intereoeti p.rin noliunea (d)toate de mai sus.
actionarii g! automa-tizaiii t iOrol de fruid (agent rnotor), in contextur
pr"rrnrri""a
2A. Dupd cAt timp trebuie fHcuti verificarea calitai{ii aerului
a) un agent de rucru ce circura prin
conducte de ra un erement
cornprimat utilizat in acfionirile pneumatice?
(b)un agent de lucru purtator Ia anur
O" intoi*ufi" 9i energie ;
; a) cel pu{in odata la 3 luni pentru clasa de impurificare "D" ;
;1,*r;:';:i:iT "-n"'i"t o" P""'pJ;';-' i';di;r" ; b) cel pufin odata la 6 luni pentru clasa de impurificare 2,3 qi 4 ,
c) in toate cazurile, dupa reparafii sau inlocuirea unor elemente ale
j4stalatiei de alimentare cu aer;
id)/toate de mai sus .
t78
t79
 Teste de evaluare. ofileri mecanici maritimi. Niver operalional.
Magini, instalalii, automatizdri mecanice gi hidropneumatice I

I
21. Aerul comprimat pentru lansarea motorului se pistreaza in:
27. Care este rolul rezervorului tn sistemele hidraulice in circuit
q) o butelie de aer ; deschis gi semideschis ?
sd depoziteze uleiul pdnd cand ies to{i vaporii in timpul incalzirii
S)doua butetii de aer; ^a) ,

c) trei butelii de aer ,

.flsd alimenteze pompele ce vehiculeazd lichidul ;
d) nu este neces_ar si
se pdstreze aerur comprimat deoarece c) sd depoziteze uleiul sub presiune ;
d) si decanteze gi sd filtreze uleiul inainte de intrare in pomp5.
compresoarele satisfac necesarul de aer.

22. Numdrul de butelii de aer existent pe navd este:
a) o butelie pentru lansarea Mp'
b) doua buterii, una pentru ransarea Mp gi arta pentru ransarea MA
c) trei butelii,
;
pentru lansarea Mp 9i o butblie pentru lansarea MA
/ .doua
{) patlu butelii, doua pentru lansarea Mp, o butelie pentru ransarea MA gi
28. Care din afirma{iile ce urmeazi reprezintd una din condi{iile care
trebuie si le indeplineasci un rezervor de ulei ?
t6l).a aibi capacitatea sa depageascd de cdteva ori cantitatea de ulei
t-ebitatd de pompd intr-un minut ;
;
b) sd aibd capacitatea de a depozita uleiul din instala(ie
,

c) sd aibd capacitatea de 0,5 m" cu posibilitatea de a completa uleiul in

o butelle pentru tifon.
timpulfunc{iondrii ;
23. Fiecare butelie de aer trebuie sd fie prevazuti cu o supap5 de d) sE aibd capacitatea de minim 1 m3 astfel incdt sd existe suficient spa[iu
siguran!5 care si indeplineasca urrnatoarea condi[ie: pentru spuma de ulei.

a) nu este necesard supapa de siguranfd pentru ca este prevazutr una 29. Care din afirmaliile urmatoare reprezintd una din conditiile care
pe compresorul de aer; trebuie si le indeplineasca un rezervor de ulei ?
[) sd se deschidd la 1Oo/o din presiunea normald de lucru
,l,1pn ;
a) sE poatd evacua caldura acumulata prin peretii rezervorului men{indnd -
@sd se deschidd ta gi sd se inchida la 0,B5pn ;
d) sd se deschidi la O,g5pn. ;Ain jurul valorii de B0'C ,

( b)sd poatd evacua cdldura acumulatd in timpul funcfiondrii dispozitivelor,

24. care din urmatoarere afirmalii reprezinti o condifie obrigatorie menfindnd temperatura uleiului sub 55-60 "C ;

pentru fiecare butetie ? c) s5 menfind presiunea uleiului mai mare decat presiunea atmosfericd ;

d) sE aiba capacitatea de minim 1 m' pentrur a depozita uleiul din

,Otl tL: prevazutd cu un dispozitiv de purjare
;
intreaga instala[ie.
b) sd fie prevazutd cu o gurd de vizitd ie st5 in permanenfd deschisd
pentru a verifica gradul de coroziune din interior 30. in cazul in care rezervorul de ulei nu poate elimina intreaga
c) sa fie prevazutd cu un vizor ;
,
cantitate de cilduri prin pereli, ce misul,i suplimentare si se ia ?
d) sa fie prevazutd cu un sistem de alarma la nivel maxim.
: a) sd se introducd un termometru in rezervor gi un ventilator l6nga tanc ;

25. Presiunea de prob6 hidraurici a unei buterii de aer va

fi de: Qsd se monteze o instala[ie frigorificd pentru rdcirea tancului ;

(Qle se faca racirea forfatS prin introducerea unei serpentine de rdcire In

a) t,2spn@1,5pn; c) 1,75pn; d) 2pn. interiorul tancului ;
I
d) nu este necesar sd se ia misuri suplimentare deoarece nu se atinge
26. Fiecare butelie va avea un postament care
a
punctul de inflamabilitate.
va asigura:
t
a) pozifia orizontali cu un strat de pasti intre butelie gi postament t 31. La un sistenn hidraulic tipic este montat6 o diafragmi ?n rezervor
b) o..inctinare. rongitudinard de 1,59i-d qi un strat oe palti ;
; pentru: I - a asigura o reducere a efectului de suprafafi liber la pompa
a buteliei pe postament
f" irpr.ii1" o" hidraulicil ll - a ajuta la relinerea impuriti{ilor gi lini$tirea uleiului hidraulic
;prijin ;
pentru a asigura eliminarea caldurii;
&)?.'lq!l39E lqngjtqQ-itald cu 3grd gi un sistem de fixare superioard cu
platbanES-; I
d) nu este necesard nici incrinarea qi nici fixarea deoarece std pe
a)numai l,@numai ll; c) atat I cdt qi ll; d) nici I , nici ll
postament datorita greutdlii. proprii. l

180 a

l 181
 Teste de evaluare. Ofiferi mecanici maritimi. Nivel opera(ional.

este rolul acumut"to" Magini, instalalii, automatizdri mecanice gi hidropneumatice

,"1i,,n.oY*lcare
36. Pe ce sens al fluidului in conducti supapele de sens opun o
a) de a rdci uleiul.dupd pompi,
inainte de a circula prin instalafie rezistenfl minim6?
b) de a decanta i,[i;ffi;i;t'!'"
9i frrira
de acfionare ;
;

P,3;.' ::X"ffT:^:qnyt;i;H ;;il;p"i "r"r"nt"re

in perioadere cicrurui de rucru
asrgura func(ionarea instaraqrei
i5)pe sensul admis de curgere;
b) pe sensul invers de curgere;
pompei ., ' in-i;ft;
stafionarii c) pe ambele sensuri de curgere;
d) de a suplimenta presiunea d) noliunea de rezisten{5 minimi nu are sens la supapele de acest tip.
existentl Ia pompd.
sunt situa{iile in care se impune 37' supapele cu scaun conic montate pe sistemele hidraulice sunt
t,ia.rrl,l:uirre utilizarea acumutatoarelor
corespunzatoare pentru a fi folosite ca:
a) nu sunt necesare in instala{ie * a) supape de reglare a debitului pe conducta de tur,
deoarece pompa satisface t
debitur de b) supape de reglare a debituluivariabil;
t
! @supape de reglare a debitului bipozilionale;
./*:t:: frgXfl",i,Y[1,''"''
de rucru ce necesitd debite
de urei murt l
, d) supape de siguran!d.
c) pentru rearizarea unui'vorum $
de urei sub presiune pentru
a fi consumat
;;"p"mpa de nu }un"1ion"u=u
38. Care este rolul funcfional al unui cilindru dintr-un sistem de
tr-fi|lr:[';.';,!:l;i3;f-i'
(lptat b cdt si c. 'i"i t
r
'
I
actionare si automatizare ?
r (ffiU" a dezvolta la nivelul subansamblului sdu mobiltijS-piston, aflat in
t
34. Distribuitoarele intr-un t miqcare de transla{ie, un lucru mecanic prin intermediul fo(ei utile la tijS;
circuit de ac{ionare au rolul: t
t b) de a dezvolta la nivelultryei o impingere pentru deplasarea unui utilaj;
G)0" a controta i c) de a executa o migcare de translafie;
:1-r^S], ,llrig.utui prin,0e0it, fara a _i modifica valoarea
i,:J !'J L1;:ff $i5,"i:iii*':"ilT [,:,,i,
;'i;', ;"i # ;u ; il d e, uc ru
d) de a executa o miqcare de rota{ie

b) de a controra energia "'

ii*d;;;ffi 39. Fo(a de aclionare a pistonului pneumatic este asigurati de :
gH:T,.,;[H'1i"iJli""J
li#, :T ;
il+ reorarea.,presiunii,
distribuind-o
I'" po'iti' oi,t,inuiioi,i* dupapeo a) presiunea uleiului din camerele de lucru uniform distribuitd pe
c) de a controla energia fluidului p rafele e acesto ra
p11.debit crit gi prin presiune,
atat poriricii s_u I

r:fj) presiunea aerului din eamerele de lucru uniform distribuitd

jllliliXlil,X;1,,i" direri"te ;;;;i;
;

[il in runc{ie de pozifia s{prafe{ele acestora;

pe

d) de a dirija fruxur rre fruid prin c) presiunea aerului din cilindrul pistonului care este variabilS gi distribuitd
automate de la distanli
toate circuitere necesare actionarilor
dupa o lege oarecare;
d) presiunea uleiului din cilindrul pistonului care este distribuitd dupa o
lege liniara.
o" r"t,1u;frl:r:"ffitlgrllj'r""t-1"'' al supapelor de sens dintro instaralie
40. Care din parametrii enumerafi sunt necesari a fi cunosculi la tija
pe circuitere ce se stabiresc,
pistonului ?
fi,'X'"iil:i i;rXirTTHffi,"",uidurui, a) forfa nominalS 9i cursa tijei pistonului;
'i#'"fi[i, ffrg[]l"r:Hffi',.?Hrdurui, pe circuitere ce se stabiresc, b) viteza gi accelera{ia de deplasare a pistonului;
gltimpul de deplasare a pistonului;
i: fl jT Lli:i ; 3;*id: iti d i, e rc ite e e e a b c,
u ru p c i u r c s st i r es /-d)r\oate de mai sus.
'"*'1"J?,I1
d) nu sunt necesare in ins6,aTir:le-01'l"lionaru
gi automatizare.
41 . Care din parametrii enumerafi sunt necesari a fi cunoscufi
pentru un cilindru de aclionare ?
182

I tt3
 k
Teste de evaluare. Ofi{eri mecanici
maritimi. Nivel opera{ional. MaSini, instala{ii, automatizdri mecanice gi hidropneumatice
a) presiune nominald ; fl
b) performan{ele distribuitoarelor;
debitut nominal al ftuidutui Oelucru;
,!) preslunea
(9 gi debitul fluidului de lucru;
c) performanfele supapelor;
d) peformanfele elementelor auxiliare (filtre, ungdtoare etc. )
d) nu este necesar nici un parametru.

42' care din pararnetrii constructivi enumerati 47. Gum se numesc dispozitivele Gare transformd energia
necesari a fi cunoscu{i ? ai unui cirindru sunt pneumatic5/hidraulici prin modificari permanente ale volumului de !ucru
cuprins intre pi(ile mobile 9i partile fixe ale acestuia ?
a) diametrul pistonului D (mm):
b) diametrul tr.yei pistonului d(#'m): a) motoare hidro-pneumodinamice sau turbine;
c) diametrul nominal al orificiilor de alimentare
I O))notoare hidro -pneumostatice sau vol um ice;
si evacuare D,(mm); c) motoare cu presiune integrald;
fStoate de mai sus. d) motoare cu expansiune.
43' care din urmatoarete afirmafii definegte
(mecanismele) de execufie ? cer mai bine etementere 48. Montajul pieselor cu ajustaje cu joc dirrtr-un cilindru pneumatic
pentru a asigura coaxialitatea necesari gi strfingerea elementelor de
prindere ale capacelor se face :
de automatizare cdruia i se aptici la intrare
@:f:,f,liv
comandd gi furnizeazd la iegire un -,- mirimea de
(il)rogresiv,
semnal O" in cruce, cu verificari periodice asupra calitS{ii migcdrii;
b) dispozitiv de automatizu* "x".rti";' iegire
compara marim"ri"
intrare; "ur" cu cea de 5) progresiv, la rdnd, cu verificare finald asupra migcdrii;
c) dispozitiv de automatizare care c) definitiv, la rdnd, cu verificare finald asupra migcrii;
modifica pozi(ia unui crapet in functie d) definitiv, fdrd verificare finalS asupra midcirii.
de necesitdliie procesului
;
d) dispozitiv cJe automatizare care modificd
necesitatile procesului.
poziliaunui ventir in functie de 49. Pierderea capacitifii de funcfionare a cilindrilor pneurnatici se
constati prin :

44' Erementur de execufie este constituit

principale : din urmatoarere eremente a) nerealizarea for{ei;
b) nerealizarea vitezei,
q) elementul de comparare gi organul 6).herealizarea forfei gi vitezei;
de reglare; d) nerealizarea cursei.
(p)etementut de aclionar"
Si'orgJnr'f Oe reglare;
c) etementul de. acfionare
Si ,"drfuioruf- ; 50. Defecfiunile uzuale ale cilindrilor pneumatici sunt :
d) traductorut gi organut d; ,"gt;;;.-
45. Care diT afirmafiile (flfuierderea capacitdlii de etangare dintre piston-cilindru sau tiji-capac,
urmatoare exprimi
caracteristicile func{ionate ale'elemenlriri cel mai bine b) pierderea stabilitdliitijei de aclionare;
o. execufie ? c) ovalizarea cilindrului;
a) siguranta In functjonare, precizia d) toate de mai sus.
b) caracteristicile statice
Si
jin;;;;e:si vlteza de raspuns;
c) domeniur de riniaritate gi 51 . De ce un mecanism hidraulic de ac(ionare liniar este prevdzut cu
puterea dezvortatS gi puterea un dispozitiv de frAnare ?
"or"iatiu'aintre
,4q:u",ur". elementului de acfionarej
(gtroate de mai sus.
a) pentru a regla viteza mecanismului de aclionare pe toata lungimea
cursei.
u n u.i s istem automat
in ansam
,oopuns 9i precizia de pozi{ionar", btu I siu, in ceea c9
or,,r"",1uu,?31:%T?Xj." {B}pentru a reduce viteza pistonului la cap de cursi care impiedici gocul
: i,"teral.rrJl f= A"pinJInii-ii *i,,"A gi deteriorarea datoritd efectelor de lovire;
c) pentru a permite pompei sd ac{ioneze temporar la o presiune de 10o/o
deasupra reglarii supapei de siguran{d fara deschiderea acesteia;
lr
@erformanfele motoarelor de ac{ionare, d) toate cele de mai sus.
1:
184 185
ir
t'
II 3*1:
t ",.,rare. oflferi mecanici maritimi. Nivel opera{ional
I Ma gi ni, i nstara{ii, automatizdri mecanice gi hidropneu matice
de presiune ?
a
UN VAS b) presiunea maxima a pompei;
c) debitul maxim al pompei;
;l flilljili:,.",ffix,111J d) debitul fluidului ce intra in motor
6i\cilindr 1? ?"." $8. cane din afirrnaliile urmatoare definegte cel mai bine noliunea
d) incdEftor ",u,.", cre
a!lJrilustioir durabilitate in functionare (timp de functionare) a unu! agregat?-
53. Daca de funclionare in care degradarea varorii unei performante
@ourata
ti n ia r este iJi ; Jj'iji,*,,t;*ffi T;#ilx' m eca n i s rn de acrio
depageqte o anumitS limita acceptabilS din punct de vedere
nr-r
tehnic si
i[iii,x,, na re economic;
a) presiur b) durata de func{ionare a unui utiraj p6nd c6nd se schimbd prima piesa
propo4io*i3. de evacuare a pornpe i va fi' 'vvqrd
redusa uu uzatd ;
cu o valoare
6)vrteja.oi.",.*,.,.., direct c) durata de func{ionare intre doua schimburi de ulei
;

#*:imrt## j,x#;fj,i,+i,:"l, d) durata de funcfionare intre doua reparafii capitale.

59. care din urmatoareie afirmalii definegte cel ma! bine nofiunea de
54. Gare n'iediu poluat (contaminat) :
mernbranai-'= este rolul funcfionar at camereror
pneurnatice
cu a) mediul ln care existd particule solide cu dimensiunea mai marede 10
@d" trar pm gi care nu modificd proprietd{ile mediului ;
" pneumaticd
din camera pneumaricii b) mediul in care existd particule solide, lichide sau poluan{i gazoqi care
;l:fm:lglil,'d,?::'' in rucru modifica proprietdfile mediului sau care are un efect coroziv cnimic
eupra suprafefelor din interiorul instala{iei
;i t: : Hffi rffi #* ff,dni-i"fl fh#,# j.=i,".r,I:
;

_c))nediul in care existi particule solide 9i lichide in amestec formiind

emulsie cu proprietd{i modificate ale mediului ;
o
SS. Carnerel d) mediul in care este amestecat un poluant lichid in proportie de 2s
n""*"]*':rsrsl* pneumatice cu
o/o.
membrane sunt
"ur" utirizate in acfionarire
80, Mediul hldraulic contarninat dintr-o instalatie hidrauric6
;fl
/
curse m;s; forle foarte mari; afecteazl:
b) curse ,,", !l
a) durabilitatea func{ionali a elementelor di fiabilitatea instalatiei
a:;|::nriliffifrfi[ffi{r, b) performanfele funcfionate ale Instala{iei (maginii)
reparatie a instalatiei ;
;

qi frecven!a de

*.*r[1f;re sunt avantajete

func{ionate ate .g[siguranfa opera{ionald qi eficienfa economicd a instala{iei ,

cameretor pneumatice .dDrlate de mai sus.

cu
a) asigtrr etans 6tr. Particulele contanninante ale r"nediului hidraulic din instalalii
sunt: l. preexistente $n instalafie sau mediu; ll. generate in instalafie in
jid*T[#i,}!,i:fi'Tr"i#l::1"il1":""'&%"j,,h''::''e,ansares procesul de functionare :

ra shidarea t4ei;
rdltoate o"
,;,i,,j,J a)numai t;b)numaitt;'cltailc0tgi il, d) rrici t,nici il

rotafie 62- Modifcarea debitului pomper cu pistonage radiale p:in modificarea

,r"0,f,1#ffi.i*'de ar rnotorurui pneurnatis
cu paret, esre e<mntriciliitii este o rcglare de tip :
direct
lfipruuiunea fluidului
de lucru asupra
a) rezistiv; 'ilvotumic ; c) rezistiv $i volumic , d) nici r*tstiv, nici
paletei; volumic.
186
181
 ,"",u O" *"ulici maritimi. Nivel operational.
"ru,rur*. Magini, instala{ii, automatiziri mecanice gi hidropneumatice
63' in
usuar "'0"'' uta termo reg u latoare;
@talv
b)generatorul de apd tehnicd;
G) pompe centrifuge; c)traductorul de flux;
11 pompe cu piston; d)pompa de circula{ie cu debit variabil.
c) pornpe axiale;
d) ejectoare. 69. Avantajele subsisternelor de rlcire cu api a pistoanelor sunt:
64' Pomoel" d? in sistemul de rdcire Mp sunt a) cost redus;
astfet inc6t aenitut nom dimensionate
i n "Pn,
ai d"' afi} ;;iltisig u r{ : b) tratarea simpld a apei;
a) .q| cdldura specificl mare a apei;
b)
rdcirea motorului in regJm
rdcirea motorului la rei
de avarie; j_! toate cele de mai sus.
nominar de incdrcare;
c) rdcirea,;i;;;;;;
; ;;yl' 70. Dezavantajele subsistemelor de ricire cu ap5 a pistoanelor
@ racirea,;d;;i;i,; ";,:il#if T"t J!:;jf *, sunt:

de rici re M p in senerat a) formarea crustei in spa(iile de rdcire;

,uiautu i Te,!:,r?:r;.ffi,: reg tarea tem peratu rii
b) actiunea coroziv6 a apei;
i
@ modificarea. cantitdfii de a
'd)
posibilitatea contaminarii uleiului de ungere;
toate cele de mai sus.
constant debitulde ituio cale ,ce, intri in rdcitoare pdstrandu-se
apd
strrout" roiorii.".,, t
b) modificarea. cantit5fii oe
ipa-"ure strauaf moiorur menfin;indu_se t'
t 7'1. Lichidele utilizate pentru r5cirea injectoarelor motoarelor
debitut de fluid ce inira in navale sunt:
c) ;ffJrnt cantitdfii de apd ,e.itorr",'-.-'"' "
d) care intri inla-"itoar";
,ooiri,ut"u
:area cantitd{ii de apd
care iese din rdcitoire a) apa;
b) combustibilul greu;
de ricire a cilindriror Mp pompere
"un,
pr.flir|fi:llt"l de circurafie
motorina;
"e toate cele de mai sus
'o))

C ;=Jile stand-by de supraveghere

presiunii minime a apei 72. Ce operatii trebuie si execute comanda motorului principal al
de navei:
b) stand-bv de supraveghere
:J:lil" a presiunii maxime a apei
de a) pornirea gi oprirea;

:]
d)
il*il: "':1:?fJ,*?"suPraveshere
a ,uxurui si temperaturii
g[-
b) modificarea tura{iei (accelerarea 9i decelerare);
inversarea sensului de mars,
'd) ) toate de mai sus.
il:.*iH:"":illTJ,ii,,iio**shere a temperaturii si presiunii

67' Evacuarea apei in sistemur 73. Opera[ia de inversare este specifici motoarelor principale
de rdcire a cirindrilor Mp care se cupleazS:
se face:
q) pe la partea superioard a bloculuicilindrilor; 6) airect cu o elice cu pas fix;
tQf ne la partea ri"#"i chiutase; b) cu o elice cu pas reglabil,
c) pe ta partea supe.rioard
inferioara , "Yrvvsrvr
bi;;;i de c) cu un reductor inversor gi o elice cu pas fix;
d) toate cele de mai sus- - citindri;
d) toate de mai sus.
74. La care sistem de propulsie nu este necesar ca motorul
s u os i steffu, Ht'fl i,: ii,:,iil il S ::#,:T,?;,X p ri n rd c iloa re
!e d n si fie reversibil:
::1,*e i
principal
188
189
 Teste de evaluare.
Ofik
maritimi. Nivet opera(ional.
#ecanici
vuvrdt qlrect cu o elice
slfiil:t51;
b)format oin motoi s-'rr cu pas t*,.---
-.'' -emrrapid cuptat ,n r"or"tI_i;r;;",9i
pas fix, elice cu
c) format din motor
"u a) dupd ce pompa seryomotorului a dezvoltat o presiune suficientd
;emiraPid servomotorul va asigura semnalul ini[ial pentru declanqarea
reglabil. s
v'lw uuprir(
cuPlat cu magind
mi pas gi elice cu pas
^
(gafitb cat qi valvulei de blocare a combustibilului;
b) seryomotorul este folosit pentru a ridica camele pompei de injectie
inainte de rotirea motorului in timpul pornirii;

r,;n*f ?f ffi ,iP,iil,Tl:i?i#X":,lfi

"i,l?',i"?,,;::ii,Tiliffi fi#ql;
o componenta rotegte cama supapei de pornire pilot din distribuitorul
de aer pentru pornire precum qi camele pompei de injec(ie in
direclia qi pozilia de funcfionare necesard;
d) presiunea uleiului dezvoltatd intre paletele acestui dispoziliv este
direct propo(ionald cu energia mecanicd necesard pentru
aclionarea axului cu came gi a componentelor asociate.

78. Dispozilivul reprezentat de simbolul "B" din blocul funclional

prezentat in figura G. 4 este folosit pentru:

;ir] 41''| ..H -+;r:

j{,1;. i f
' li\ier
-
:'.},r i -c(;^>.,r .. -ffi -t
li:";Tl,
l

I i..
,il.;.:r"l I
;rm:--,-.
.1."l i .t\.*
:l}.-,^r--.-,l.rr :i .*::-i *:i 1'
.V
r
t.
'
.l:::rr::L
!.i L..r
"tT'a
{:fl'
'i,
S- -*#.l, -'l'
r:{:!ririi!}+ .ri, }i,l;::i: :ii:,
Fis. G. e
a) aerul comprimat este Fig. G. 4
folosit pentru deplasi

m'"ym JiH' [Hl iJ T a)

;ffi
ureiur
l?;
fr :ii1i"""r"J"ff
de ungere
i#i "'fi ;;fil tilotttsw€ror,
pentl;;";;.'vut b)
eliminarea umiditdlii din sistem;
ungerea sursei de alimentare cu aer;
:::!i!er?;;;;;fi lji,lfrll];".,,;,t j""::,#:llr,_.tireapa,e!i,orsi c) reducerea temperaturii sursei de aer ca rezultat al comprimarii
rottrii axului cu came de oprire in timpul aerului:
si
c) " -iIIlIL:i,,:'*,T?n!'t
ge,;s",":l;""illffi;1r1il1!1,j,";;,,s,'u'"' '- 6) eliminarea impurita(ilor prezente in sursa de alimentare cu aer.
:l"lur
gi menfine ld simultan t ,J
pozitia'in tJmpul inversdrii; pe palefi
d) ureiul la o presiune d" 79. Gomponenta notata cu "E" din blocul funclional prezentat ln
6 b;;;;,"irlLa
9i men(ine dispozifivul figura G. 4 se numegte:
76 in dispozifivul indicat
numeste: ?n figura G. 3 etementul
notat 423 se a) comutator cu doui pozi{ii;
a)
b)
yflyrlq.9" reglare ta inversare; b) supapa cu dublu sens;
orspozitiv de sigurant6
A oentru direclia de func{ionare;
de ulei a sist6mului ,s',u('' ,@ supapa de inchidere dubld (supapa de selectare);
-A) robinet
l:Ip,
(d) seryomotor de inversare ou "om,rijr".
restrictor inversor.

80. Care din poziliile de funclionare pentru distribuitorul "A"

77. Care este" func{ia principald indicat in blocul func{ional din figura G. 4 trebuie aleasi pentru a men{ine
tndtcat in figura G. aI servomotorului
sAnrnh^+^,r.r._:
de lnversare
3 El notat cu 4zg? circuitul in flux continuu indiferent de deteriorarea componentelor ce
urmeazd:
190

191
 it
Teste de evaluare. Ofi{err mecanici maritimi
Nivel opera[ional idropneumatice
Magin i, instalali i, automatizdri mecan ice 9i h
il
(o)
"1"
*dl "2"
I
i
d) "4"
I

81. Circuitul din blocul funcfional

indicat ln figura G. 4 reprezinti:
a) pneumatic de comanda
Xir,,1;;5:='t'" cu distribuitor cu pozifii
b) un dispozifiv hidraulic de-comanda
c) un dispozi(iv de comanda pneumaticcu pozi{ii mulilple;
poiitii infinite;
@ ::,.1 l;l*,r,"
d e cupra relJ;,il;;; ; ",
;,;,i#' [i red u cere a p resi un ii
g2' care dintre
etementutui ,'C" din btocut. urmdtoarete afirmafii descrie func$lonarea
f;;;i;;ft=r#ntat -.
in figura G. 4?
a) regulatorul reduce presiunea
aerului de alimentare pentru :iiloilffil
ra f u n cti o n a rea d
a s rg u
ozi iver o r-a a
b) n f r*r: rrJ u
r s
m oto ru u i p ri n ci pa
orspozifivul este o suoapa i i i r iiL"a..:.+'ii:i'1liti'liir i. lialii,rr+:'i : :i lX:''ii,l"'?
" rnversd pentru
oe sigur;ntl"Jr-rJu"pu 'lil:ii I
1 r:
r ;

presiunea' in a rig. c. s
l,!",Iii,,,il ";;;;';;-;;J;,"re componentere
c) presiunea constantd este
"c" este folosit numa, men{inutd de elementul ,,8,,
iar elementul
a) dispozi{ivul este folosit pentru a intrerupe semnalul hidrauluic de
?:ntry
regutatorur sau reductorur ,ilifi";;;
;eilnalurui de iesire; comandd al PomPei de ungere;
GD ae ;;;;;;;"""1;uce presiunea b) dispozi{ivul de blocare al mecanismului de inversare;
atrmentare la nivelul dorit
de rrn"tioiirl'* '" de toaie Lemnalele de maneta distribuitorului de lansare
la
"j (inchidere/deschidere) sunt reduse la jumatate datoritd efectului de
componen din blocut funcfionar prezentat blocare a distribuitorului;
".
nrr"!i., in figura G. 4 dispozifivul este folosit pentru intreruperea aerului de lansare ciid
virorul este cuPlat.
a debiturui (,uxurui);
4$ Sl'J#I"',1Jfli;E
E) reductor d" d;;ril; 86. Conducta notatd cu "1" tn figura G' este folositi pentru:
d) supapd cu cbmanOa secvenfiald^

94. Componenta ,A,,din a) alimentarea injectorului;

este: blocul funcfional prezentat
in figura G. 4
r6D
"6
asigurarea uleiului pentru acfionarea supapei de evacuare;
gazelor gi a vapoiilor din cilindrul actuatorului supapei
a)
"rrir"r",
de evacuare;
distribuitor 4/4 (4 cai.,
b) cu cremarierd; d) asigurarea apei de rdcire la dispozitivul de aclionare a supapei de
1f?fjtiil-gc{ionat
6) ;ff illlli ;,ilo.ll, Xy pozirii'iriri
pozi{ii) actionat"i,.
n

manuat,
iie,,
n etd ; Ii o" ma evacuare.
d) vatvuta oe ,"OLI"L""i,,+pozifii ntl'ilr";
infinite, acfionati pneumatic.
"u

,:*::,:'i,:[iff [l
i in ci rc itu H';li*';:% fJ: i,,;,",:' Iy " ":.i
o n a r p rez e n tat in fis u ra
ru cf ia
n I u I oe .om u an d;;; #:,: T *:ffi l,:r1T,Hji,,$#; ;
192
193
 ,""ru O"
"rr,uur". "i
,aritimi. Nivel opera{ional
Maqini, instalalii, automatiziri mecanice 9i hidropneumatice
cind s-a
90. care dintre urmitoarele verificiri trebuiesc efectuate etambou
r*ri' port-elice a .unei n"': :-1'3-:11-9gill".1i:#o''
ffifi"rici'eiangat cu ulei in cazul unei andocdri de
""o" rutinS?

(€h
\5f examinarea cu atenlie a suprafefelor lagdrului'
verificarea stdrii bucgeilag6rul.ui gitestata la etansare
penetrante
.i verificarea tubului etimbou utilizdnd metoda lichidelor
d) toate cele de mai sus

91. Gaiacul din bucga tubului etambou este de obicei lubrifiat 9i

rdcit cu:

a) unsoareconsistentd;
b) ulei;
r-o)
'-dt apa;
grasime animalS;

92. Scopul examinlrii elicei navei este de:

t: lilt';t qi asigurare ci
:-r"t"rrj;* ',4-
' iG})
:, , asioura armatorul 9i societd[ile de clasificare
prevenindu-se astfel
Fig. G. 6 il;;;;";;;it-; ericii este satisfscetoare,
eventuale accidente sau avarii;
evacuare prezentat5 b)aasigurau*utot'fqisocietatiledeasigurarecapaleleelicilornu
de for{a ll;ri#:',J"de in figura G. 6 este deschisd sunt indoite sau fisurate,
c) u u"igrrr'I*l*tui"u o. clasificare cd elicea nu are fisuri qi este
presiuneapneumaticd; eliminatd posibilitatea ruperii unei pale;
R,
, q.D presiunea
arcului; d) oe a asigrlra armatorut gi societatea de clasificare c5 elicea nu a
c) presiunea aerului
de vs,vqr,
baleai: fost lovitd fi nu producerii de accidente'
existi riscul
d) presiunea nrorauiica-
93' Elicele navelor maritime sunt executate din:
de evacuare prezentat5
rortr r"iSflr#ffir in fisura G. 6 este inchisd
de 6l aliaje de cuPru (Cu NiAl);
a) b) ofeluriinoxidabile;
"tr,,. niase plastice armate cu fibre de sticlS;
,6, 'F'' "i
@ ,iaioii", ,iiri" de cupru cdt 9i din otel inoxidabil'
c) "H";
d) "J". 94. La inspec{ie (verificare) defectele elicei
vor fi analizate in
funcfie de:
99. C6nd fre< unui arbore in rniscarea
3: v.r.brai;'"rriiil, T'enfa de rota{ie gi frecvenfa zona in care se afld;
a) marimea defectului indiferent deafld
turatie ..tl,L,iil..rif (suprapunt l, rnr_#;if defectul 9i mdrimea acestuia;
:ffiH:i:za " tetiralie acea f{l ,"""r-,il severitate in care se
fa[6 de suprafa{a elicei'
i'i ;;;;illu iu """ se aflS defectul ci doarzona in care se afla.
turafie de rupere;
_g[ tura{ie d) nu are i#";;;;ariri, o"t""tului
(
[i/ criticd;
:l turafie sincrond; gS.Careesteintervaluldetimplacaresefaceinspecfiaelicelor:
d) turafie nominald.

194
19s
 f, Maginl, instalafii, automatiziri mecanice gi hidropneumatice

fr ] a) suprafafa rdmasd qe fala de presiune pdnd la 0,7 R qi suprafafa

ff l:rujli;:l*;:lT.i1?::,83i" ro,,t" '{
t
i
.----= palei pe partea de depresiune;
!)) suptafa{a rdmasd pefafa de presiune detaO,4 R p6n5 la 0,7 R gi
I 96. La elicele scurnpe pe fa(a de depresiune p6nd la 0,7 R;
t cu pa c) suprafala rdmasd de la 0,4 pana la vdrful palei pe fa{a de presiune
gi suprafafa palei de la butuc pdnd la 0,7 R pe fafa de depresiune;
i:i
;
,
;:#il;;: d) suprafala palei pe partea de presiune p6nd la 0,7 R gi toatd
suprafafa palei pe partea de depresiune.

;+*l[#*d#;,t*,,,*; 'nului elicei;

99, Care dintre urmltoarele afirma{ii definegte cel mai bine zona
de severitate "C" a elicei turnate din aliaj de cupru, prezentatd in figura
G.7?
**,,;.:l,::J,:,1X,ffi
lH,,:rit:,:,i:xT,::"Jrj#ili,J,T"d:,i" a) suprafafa plasatd dincolo de 0,4 pe fafa de presiune gi dincolo de
0,7 R pe fafa de depresiune;
b) suprafa(a plasatd dincolo de 0,4 pe ambele fe{e ale elicei la care
se adaugd suprafala exterioard a butucului;
a suprafa(a plasatd dincolo de 0,7 pe ambele fe{e ale elicei Ia care
se adaugd suprafala interioard gi exterioari a butucului;
d) suprafa{a palei pe partea de depresiune gi suprafa{a butucului.
i.#*,.:*;1ruff#,#ru#r;:,
a ,,uld palei pe partea '100. Care dintre urrnitoarele afirmatii definegte cel rna! bine zona
..
a)
d)
cu
butucr,,
suprafata De narro^
rce presiune
inclusiv racordarea de severitate "A" a elicei turnate din otel inoxidabi!, prezentat5 in figura
-_
*r,:h? m#?ffii,i"" G.8 a, b, c, d?
ffi: ::i"?.Hfl?fl,,# ;:;:,";

I . rE:n ':rfr,riF
:

{. -:!n qlmeo t?.}f

t,in !4l.'l4e.r
f
i;rl-,.18* ,ruu se

at
&l$l dr 1fiLr,u*6,
I ,oial€ c! ...,.
1rY*nftt6.:'*!r.',
..1.

,ltler) :pq*i.:q rn t
Fig. c. z

g:r";*"',1""ru."TT;:",l,ff
l:?:.l:",Tfr"XlT#;rf,"?,,?,i!T,,,;:?;

196
Fig. G. I
197

ru
 Teste de evaluare. Ofiferi mecanici maritimi. Nivel
operafional.
a) Magini, instalalii, automatizdri mecanice gi hidropneumatice
:Yi3fi:i:,l: lYl'9
racordarea cu butucul;
Pdni ra o 7 RE ambele fe{e ale patei
e suprafa{a de pe fata dr
[.;;
ra6oroa iea i] t ;i
oJ,T;,?;f
ff l3 j:]l butuc ff ;,:?]*,:
uzri d i n cr
9i

n
gf
(d)
indreptare sau suPraturnare;
atat b cdt ei c.
f ;?i[Tii.l"'3if 3;if
de 0, 1s ci ;-;";*#il"";lJ#d?&[ffi
o* rI #;ffiii5:i"'Jli[
si

ll$:',,t. !T 3: t [j:.i1Tl l0S.Reparafiile admise in zona de severitate rrCrr a elicei

c) suprafafa pe fafa de prezentate in figura G' 8 sunt:
orr
d) sub rariia ;; ;;i; il I$::T ;,:',.i:
: I ; i ll?lXre i,,lii;
iT i,, a) sunt permise orice fel de reparalri inclusiv sudura fard incdlzire
_*."ri#,,ii;:[]"^?:,liltii.defineste
101. Care dintre urmdtoarele afi orealabild.
de severitate ,,s,, a elicei turnate oter inoxidabit, cet mai i-eparaliile prin sudurd 9i supraturnare lurind masuri pentru a evita
c. B.;; o,'I'i, " ;;";;;;rra
bine zona
rn fisura
@fi
-- fisurile produse de tensiunile interne;
c) sunt peimise numai reparafiile prin polizare.pentru.defec{iuni ce nu
a) suprafa{a cuprinsd pe fata de sunt mai adanci de s/50 (s - grosimea locald a palei);
paiei ei r"i, o" oIp,"rj;;"JJrT,,:.S
p_e
i?i,
0,7 R p6nd ta vdrrut d) sunt permise numai repara[iile prin polizare pentru defecfiuni ce nu
sunt mai adanci de S/30'
: #9r,?liiija*'in'a-i5'#["['tu1" u* pur"i'oir.oro de 0,7 R pdnd
(c) suprafata cuprinsd pe
fa{a de presiune dera 10G. indreptarea palelor elicei se face cu fo(e aplicate static sau
patei si 0,7 R pdnS ra v.rfur
d) ,r_rflulltu d; ;"p*rir;e de ta butuc para i, 6,,
dinamic:
suprafa{a iotara.i p;rli[" n,
rJ#ea de depresiune. a) cu ciocanul in orice condifii,
urmitoarele arirmallifejineste bi la rece numai pentru repara[ii minore la vdrful palei;
- - cet rnai bine zona de ;i' ta cald, dupd incllzirea zoneide min 500 mm de fiecare parte la
""r.ritrtl%9:E[,:
a, b, c, d? -rru€l turnate din ofel inoxidabil,
lir"r#ril'il'rigr* c. temperaturi cuprinse intre 500 gi 950 "c in funcfie de material,
a
asigurdnd o rdcire lentd;
6 :liffi?;nfli"6. dincoro de o,T R pe
ambere refe are parei
(4) atet 2 c6t 9i 3.
si
h) suprafa[a amplasatd dincoto d" 107. Care dintre condifiile enumerate trebuie respectate
pentru a
g,1t ambete fele ate patei;
pe
executa o reparafie a elicelor prin supraturnare?
:] suprafafa amplasatd
d)
;IfJ;,r,f" eI,_
,:,t;l[t;3,:"JiiJj;;"flt'T3 ],". un" e
Ji;;;il d; a)aliajulcesetoarnitrebuiesSaibaaceeagicompoziliechimicScu
supraraia par;i;;;;ffiffi,.?],,[g" tut de presiune sitoatd a materialului elicei;
b)preincalzirea elicei la temperatura de 260-320"C;
este un organ supus unor iurn"r", materialului topii trebiue-.sd se fac6 in forma plasati pe
;i-t
acestea llll,U,,"", soticitdri cictice foarte
mari; pJte evitdnd introducerea impuritd[ilor 9i efectudnd o detensionare
.-dupd turnare;
a) incovoiere si tensiuni (O) )toate de mai sus.
lA:,:l: 9". axiate prtrvenite din forfa
b) ^i1i1,s-ere^siro4a
oeinertie ate paletor, de
108. Executarea reparaliei elicei prin polizare trebuie facuti:
ff::i,#:#J:'JJX[ff :,i,t" oui*iialtoser i in a n u m te zone a
i

(o atat 1 cdt Si 2,
I e
,cf,) cu o piatrd de polizor find, cu tura{ie sporitd gi apisare moderatd;
solicitdrile nu sunt mari gi
nu trebuie luate in considerare.
d) cu o piatrd de Polizor cu granulafie medie, cu o tura{ie mare 9i
") apdsare moderatd;
104.Repararea elicilor poate
fi c) cu o piatrd de Polizor cu o granulafie mare, cu tura{ie mici 9i cu
ficutd prin:
apa;
prescrisi 9i
a) metalizare; d) nu are imPortan!5 granula{ia, trebuie respectatd tura{ia
b) sudare gi polizare; apisarea medie.

198
199
 Teste de evaluare. Ofi(eri mecanici maritimi. Nivel
operafional
Ma$in i, instalafii, automatiziri mecan ice gi h idropneumatice
109. Reparafiile minore prin *ra

;li::
dintre operati ?3;':,
re menfIi3
i ate t nt
ionXI?" :* I^a;"I1"-,t:.
3; neces s ;,u
*i"*rr"
;ff illiXi,,,a .,..
"; rlHliri:ffi:iili
113. inainte de a incepe verificdrile pa(iale a arborilor port-elice
inspectorul teritorial al societatii de clasificare trebuie si consulte
jurnalul
gi de bord cu la:
''ffifi
a) prelucrarea marginilor
V gi preincdl zirea cu o
de magind Privire
i1 I::t vitezd de
a) eventuale anomalii de funcfionare;
b) aregerea materialurui oe -funclionare
aoaos in functie de materiarur ericei bi avarii suferite de arborele port-elice in perioada de
procedeu o" .riua"'""#oll* o" sr
(vibrafii, jocuri intre cuple), sldbiri ale buloanelor sau temperaturi
3,5|;::1-l'ui societafire dL
c) detensionarea d-upa reparatie
stabilind. temperatura gi timpur
locale excesive,
iG)' atat a cdt si b;
detensionare in funcliaie cu geful
(y toate de mar sus.
iltr; materialului.
de
' inspectorui societa[il de
O'l clasificare discutd mecanic
despre avariile din compartimentul maqin6'
110. Dupd executarea reparatiei 114. Pentru verificarea partiala a arborelui port-elice inspectorul
controtut in scoput teritorial al societdlii de clasificare solicitS:
ffIlrtXrl"?::ntuatetor defecte ,iilil; ",,:::=lri:
remase. riput de contror
ce se
a)mSsurdtori in vederea determinSrii jocurilor in lagSrele tubului
etambou gi proba hidraulic5 in vederea determinarii defectiunilor
a) control vizual, cel ot pentru zonele reparate,
cu o lupd disPozifivului de etangare;
b)
maregte de 4-g or,, 't'n
control nedistructiv, dup& prelucrarea
ce
n)veritical'e vizuald atent5 a pdrlii accesibile a arborelui port-elice;
sau metode magnetice, finald cu lichide penetrante *f,)verlficarea de la a 9i b;
@Peraliunile
6
\,/ alat cel specificat la 1 crit gi
cel speciflcat la 2 in funcfie
de cererile
rotirii arborelui port-elice in tubul etambou

d) l: :T yl?t de in spectorur,o"i"taiii il j;ioij*, 115. Dupd o curd{are perfectS a arborelui port-elice verificarea se
;;#.,
n ecesa re controa tete J;";; "i"r,f.1l.", n, repa rafia este
u face prin:

711' Qare oiltr:. afirrnafiire a)metode distructive (tdiere de epruvete 9i incercSri pe maginile de
.ia "il;;rr;#
ce urmeazd exprimi cet mai incercat):
arooriroi bine penetrante, fluxuri
:ffii#:"l"Tiricdrii previzute de societatire
de @)netocie nedistructive (vizual, ciocanire, Iichide
magnetice, ultrason);
,6foe a ,r,nrr:.flT:torut, c) riirci tensometrice aplicate atdt longitudinal cdt 9i la 45'C pentru
c6t gi societatile determinarea deformafiilor de torsiune;
.de asigurdri cd starea
:&i:11" i"I9liX"*'iu'ut"i'rdlet"are si se t,il;; derecriunire d)observare cu ochiul liber a deformatiilor mecanice care au apdrut in
::b)de
f,
a asigura armatorur cl timpul funcliondrii.
ai6lrii nu prezintd defecte;
"'|:d#l,"Jnse societat;"'';; urii*u,." ca rinla-ie axe este in 116. Care dintre dispozitivele enumerate irnpiedici pitrunderea
d)nu este nece apei in corpul navei pe la arborele port-elice:
re
u n coefici ent ::'ff ,xrili::';""#ijl ca a m a n u nf td d eoa rece a u
@resetuPa tubului etambou,
112' Verificarea arboriror 5)inelul deflector gitubul de drenaj;
riniei de axe se face cdnd c)lagdrele de sprijin ale arborelui port-lice;
nava este:
a) in plutire la pescajul navei goale;
d)inelele de ungere.
.A batastatd soeciat.ca
ialil,scoasd din apd; 117. Gare dintre urm5toarele materiale de elice nu are nevoie de
e/
d)
ne doc sau pe cald; "fic"a
in plutire la pescajut maxim; tratament de detensionare dupa reparafii minore, indreptari ale varfurilor
sau prelucrarea muchiilor palelor:

G)nronr-.angan;
6) bronz-nichel mangan;
200
201
 Teste de evaluare. Ofiteri mecanici maritimi llidtopn*u*tti*
Nivel opera(ional. Magini, instalatii, automatizdrirn*tunit19'
c) bronz-mangan-nichel-aluminiu;
d) bronz-nichel-aluminiu.

119. Scopul cofei hidrodinamice

ale elicei de propulsie
este:

d;:ilqi
inareaF,il!1;,?,
c) etim
X,",:i r,;J :1X.;
impins;;i;;i;tel",
v,\'qre,
c u re n, ;

d) etiminarea
"aritaiili..
ll9.lmpuritifile
permiseoeoarece: contamineazi
----- uleirt
uleiul xo
de ungere 9l nu trebuie
a) lagdrele
o ji,i;,iatll',[l-i:{iil{::|,.ff
,ff"-il;1,1,:,,1i",, i
)*.lubrifiantut vu o"v"niNn;;;l;
.!|.impuritdfite ri
s unt rnr"iirJ"'*",,'
uleiurile de baza nu pot
fi rafinare fdrd o schimbare
"orpo.ili:?fil:gl a

a)animale;
b)vegetale; Fig. G. 9
c) minerale:
"?ptat a cdigib l23.inaintedeaintratnmotoruleiuldininstalaliadeungereMP
":.. din figura G.9 str5bate:
fis u ra ?TXtttrut indicator 12 supravegheat
de oresostatul diferential'
p din
"'r:.i:?ifl:lj!fl'ffiHl[[5J:,# LH:lx,?Ji$: Hr* M
fffiffii ;;ffi;i ir "r6i"""g"l.,eat dedetermom
oresostatul diferenlial;
etru I iferenli I' d a
c) f ltru I *u gn *'ituu"dh"ut.
"it'su
i

r,ipiavJgneat de termometrul diferenlial.

d i*,"".ffi?-4;
c) fittrut
ji ji?llljll[!ffi rc
automat li si."*uri=ri.
",
r, d ) filtrut i noi.#i
o) termostltut20 rulde presiune 22;
by pasul
9i ":,iffi., 19.
l24.lntrareauteiuluitnmotorg!turbosuflantSdininstala{iade
I se face prin:
ungere MP din figura G'

ui" risu,123:T',::T:#'g:!il#iHfl:?.x],Jir,l,Impa de unsere a p a)conducta 26 gi racordul 27;

M.
OiconOucta 3 9i filtrul indicator 12;
a) filtrul indicator 12: ci conducta 4 9i racordul 27;
b) filtru magnetic 5: (@conducta 14 9i racordul 27'
6
d)
filtru automat 11:
rdcitorul 7 125. in subsistemul de ungere a lagirelor MP din figura G' 9
tubulaturite de aspiralie sunt previzute
cu:
iS.Xittrete magnetice 5;
b)rdcitoarele 7;
c) filtrele fine 8;
d) Preincdlzitorul 14'

202 203
 Teste de evaluare. Ofiter, mecanici maritimi. Nivel opera{ional. Maqini, instalafii, automatizdri
mecanice li hidropneumartce

126.in subsistemul de ungere rl a) rea m oto r u I u i ;

el o r ce as g u rd
ona
rn punctere de ungere prin dispozitive speciare "itinarffi
denumitei"-'-' -'
b) tlflr1r'I',Xt'f; i d ebitu I tl u d
i
i f u ncti
motorul in functionare;
c) oeoitut 9i nivelul tru'o"roi'lJ'i"Ju*"t-"
GDtngdtoare;
pulverizatoare;
rD toate de mai sus
b)
c) diuze;
face cu ajutorul
132' Urmlrirea lndica(ia acestora
d) injectoare.
aparatelor de misuri
$xxfi fj'il.:J,xl'l:':*f,:
127' Ureiur,e pentru ungerea cilindriror poate fi:
de: Mp sunt arese in funclie
a) numai local5:
;i ni'ui ttunt*isa la ladistan!6; '
a) temperatura combustibilu lu i ,6f
-Ui ffi;E filransmisa
distan!6
de ^^ -
masura'
.f|llpul instatafiei de ungere; nu t'ni n"""tute aparate
(-9,rrput combustibitutui;
automate realizeazi
d)timpii motorului supraveghere electronice
133' Sistemele de
urnnatoarele funclii:
128. Care dintre pompele de combustibil refuleazi direct in momentane ale
tancurire de decantatre ra o insialalie uie propursie a) 3llii:^e]'#lffili? sau prin testare a valorilor
cu motor dieser: b) indicarea '

parametrilor; -u
rezultatele c valorile
limitS ale parametrilor;
;.) RomRa de circulatie; c) misoara 9i compard
(p)pompa de transfer;
c)pompa auxiliarE de santind;
/fr toate de maisus'
care sunt
d)pompa de injec(ie. sisternele de supraveghere enumerate
134' Dintre
129' combustibirur greu vehicurat intAlnite la bordul navelor: cu
avea cea mai redusd vAscoziiate:
in sistemur de arimentare va fieclrui parametru
a) individuale care asigura ''1P'''1u"gh"rea
trad uctoaie iiino
i"ut"o'r" ll!:Yl3i1i;taves erea para metri lor d e
a) la refularea pompei de transfer: h
cu
b) sinsur aparat'
b) in tancul de'decantare; 'l#i T;n:"oH;1".,',,'',3'lJffi#5i""ii "
A t,!, valvula
iegirea
cu trei cai;
comuiare'manuald; .,roherea parametrilor de acelagi tip
CD din incdtziiorul finat de combustibil.
c) ;X;l,l:,i: iil%t'"1;J,?:"",",i";iil';-aparat
de masurd cu
130' care este rorur sitemurui supraveghere :i
de ta bordur naveror: comutafie automatd;
a) evaluarea-uzurilor pieselor, mecanismelor gi intocmirea toate de mai sus'
uzate pentru procurarea tor;
, . ---.....-; unei listei
a'"
Lgp :y_fi":e
urmarirea, controrur, afigarea l35.Sistemeledesupraveghereautomatdpernnit:
valoiiror parametriror
specifici gi
semnarizarea opticd gi acusticd
ra iegirea'oi, iirii" lansarea de la distant6'^ ,.-- posturil:
c) ararmarea.personaluiui oe cart in
cazur iegirii unui "i"
acestora; a)
comutarea comenzrlor
O" comandd,
intre ^^^+,,.iro.to ":''ii;lior parametrilor
timitete stabilite parametru din b)
continud sau Prin testare a vz
d) depistarea. zgomoteror anormare ,{D ;;;ffi;-
are mecanismeror in timpur supravegheali;.
funcfionarii gi anuntarea seiutui comenzilor'
mecanic d) transmiterea Sl primirea
su nt parametrii
136' Ctnd sunteli in
ncfionat i pusi cart T X.,?:i:
,no,orr"f 1;::,T, fu su su praveg herii pentru
limita normala' Tl i:!fj:t til"*-T?,':rjTil
de rlcite, Peste
posibiie Poate fi:
204 205
 ,""r* O" *r,ur*@,", maritimi. Nivel opera{ional
injectoare murdare sau Oefecte;
a) Maqini, instala[ii, automatiziri mecanice gi hidropneumatice
G))
'"-i suprasarcina motorului:
ulej,in cameru O* urOJr*; a) nivel scdzut al uleiului in baie;
d) calitatea combustibilului b) nivel ridicat al uleiului in baie;
nu este cea corespunzdtoare. c) uzura exageratd a cuzinelilor;
137' c6nd dg gart gi constata{i creqterea @ filtru de ulei infundat.
"'T:!1
evacuare, peite rimita-#r,ilia, temperarurii
fl:fflT,ot una dintre cauzere posibire 143. Cdnd sunteli de cart 9i constatafi o creqtere a presiunii
poate fi:
a) depusa pe instalafia de uleiului peste valoarea maxima una dintre cauzele posibile
b) .cl.ysta rdcire;
ternperatura uleiului wd
de ur$el€ mecanisme
c) apa'in com[;;;;i' prea ridicatS; a) termometru defect;
@ injectoare murdare sau b) temPeratura uleiului Prea mare;
defecte. c) cuzine[i griPa!i;
138' cand suntefi
puterea gi tura{ia nominaie,de cart gi constata{i.cd motorur nu dezvortd
Q) valvulS intredeschisd pe traseul de conducte'
unJ ir""rill,e posibite poate de ricire
fi: 144. CAnd suntefi de cart 9i constatafi ci presiunea apei
din motor scade sub limita minimi, una din cauzele posibile poate fi:
@ ,nj""rorre murdare
bJ lipsd combustibit i, sau defecte
iri"I"'""'"'
c) ulei insuficient -, d Pompa de rdcire are sens inversat;
d) presiunea apei indenaie;
ri"ir* este necorespunzdtoare. ,'nl bomba de rdcire defecti sau cu uzuri exagerate;
\f l"t in instala(ia de rdcire cu ap6 de mare;
139' cand sulte{i.de c.1t d) rdcitor de aer murdar'
de ungere sub vatoarea 9i constatafi sc'derea presiunii uleiului
minim; ;";;il;;..auzele posibite in cart 9i constatafi o scidere a presiunii apei
poate fi: 145. CAnd sunteti
una din cauzele
a) cuzineli gripa{i; sirate in circuitul a"s"tri" Je ricire, sub limita minimS,
(6) manometru defect; posibile Poate fi:
c) poT.qa de combustibit
d) cea[i de ulei in carter;
defectd;
a) rdcitor murdar;
b) avans dereglat la injector;
140' cand suntefi.de cart gi
constatafi sciderea presiunii
d- Prizd de fund infundati;
de ungere sub vatoarea minime
;r;;i;';"uzete posibite poate ureiurui 11|)) ricitor ulei sPart'
fi:
a) cuzineti gripa(i; 146. CAnd sunte[i in cart 9i constata{i o scidere a presiunii apei
sarate in circuitut o""i'iil ;;;;ir;, ri.itl minirna, una dintre cauzele
A injectoare
(9/
murdare;
posibile fi:
Poate
"rn
Fompa de ulei are uzuri exagerate;
d) nu trebuie sri ne ingrr.loramffiiru aceasta.
a) uzurd exageratd la pompa de apd dulce;
141' cdnd sr1|!eti.og c.1t giconstatati b) iniectoare murdare;
o"*"'"f)*:ilffi scdderea presiunii uteiutui 1fi Gura exageratd la pompa de apd siratd;
:Eiil?'J:fu jilffi ,EI,#;;=;,I;;"J:1",, d) r6citor murdar.
cea[a de urei in cartei.iyv'v "rrqrr
e
q) injectoare murdare sau defecte; 147.observa[iciintimpulfunclionfiriimotoruluiprincipalPecog
d) toate de mat sus. iese fum negru. Cauza posibitd poate fi?

142. C6nd .T!:!i de a) filtru de combustibil infundat;

uleiutui peste vatoarea mixima cart gi constatafi o cregtere a presiunii
,;; ;; ilrr"r. posibite poate fi:
206
-6$,
i;;;;;"iuru "o*Ur"tibitului sub vatoarea minimd de incdlzire
1i injectoarele nu debiteaza combustibil suficient;
d) supapa de siguranld este blocatd pe pozifia inchis'
207
 t.",* o. t maritimi Nivel opera{ional
?r,r"r:. "rrici Magini, instala{ii, automatiziri mecanice gi hidropneumatice
v q.i gq rrr ar-
iese fum negru. cr"ii posioira'ffir;rrv?rutl?rll motorului principal pe G b) motor neincdlzit;
a)debitut instatatiei de ricie
c) pompa de combustibil debiteaza mai mult combustibil dee{t *te
cu
b)pompa de rdcire , n,ol"rrrrj apE 9g.Tul" este insuficient; - necesar;
o"nit ,i", dD regulator de turafie defect.
;q{ermometru defect; ".1"
( dDrificiile d uzei injectoarelo
r deca librate. {54. in timpul cartului, deplasAndu-vi prin comparilmentu ma$in{
sesizali ci motorul funcfioneaza cu bitai. Cauza posibilS poate fi:
*u,lf 3i 3ff ;fr XIr: lT-Xf #:,1 ff ffi:il,;,T,o ru r u i pri n ci pa r pe cos a)
""," ungere defectuoasd a motorului;
b) regulator defect;
debiteazd mai mutt decdt c) rdcire defectuoasd a motorului;
iLl f:mfn,X"r"ii'outtibir
upa in combustibit;
este necesar
S iocuri mari in elementele mobile ale motorului.
c) motorsupraincdlzii; 155. Analizoarele de ceafd de tip Graviner servesc la;
d) motor neincdlzit.
'A supravegherea atmosferei din carterul motorului principal;
."." .,,1 b-) determinarea concentrafiei de vapori de ulei;
13; 3fi ;illlt:tT,|f 5::,t Hg:dti
i
.m
oto ru r u i pri nci pa r pe coe cf efectuarea analizei chimice a vaporilor de ulei;
a) filtru de combustibil colmatat: d) determinarea vitezei de deplasare a aerului prin tubul de mrisurS;

e fittru de uteicotmitat-"',*"".,
156. Analizoarele de ceali de tip Graviner func{ioneaz5 pe baza
' c)r serpentina spartd (fisuratd) ra cardarina principiului:
d) pompa oe comrusiioii o,i['i mai
recuperatoare.
murt dec6t este nu.urur.
"r=a .-a) varialiei intensit6lli luminii, cu variafia transparen(ei mediului pe
ru m u r 11 Jlfl:ff :$Ti,flX;TJ1:?i,:, i ri i motoru, u i obse rva{i cd
care-l Parcurge;
";i:';, b) varialiei volumului specific al vaporilor;
"t u=uru segmen{ilor gi a
c) efectul venturii;
n-; vq",ql,, de
cdmiqii
filtru de ur*i iniunoli.q L cilindru; d) dilatdrii difetrenfiate,
pompa de utei uriti;'
:l
d) temperatura uleiului
157. Punctele de captare a ce{ii de ulei de citre analizoarele de
necorespunzdtoare. cea{5 sunt in mod obignuit instalate in:

trr,_or.tr1,rsl2;,k,|flIr.l:upravegherii funcfiondrii motorutui constatati

ci a)l camera fiecarei manivele;
poate fi: - tuncfionare neregutaie a motorurri. brr"., posibild b) camera de ardere;
c) interiorul fiecdrui cilindru;
a) vdscozimetru defect; d) toate cele de mai sus.
6i)
-c)"
tnlectoare murdare sau
defecte; 158. Selectarea punctelor de captare a cefii de ulei la analizoarelor
motor supraincdlzit:
d) motor neincdlzit de cea[5 de tip Graviner se realizeaza cu ajutorul:

a) celulei fotoelectrice,
;,1x,:y5',1
.u praves herii func{ionsrii
motoru I ui constataf i c5 b) bralului rotitor;
i*r.:dru,t
poate fi: - tunc{ionare neregutata a motoruiri. tJ,il, posibild c) tubului de referin(d;
d) tubului de mdsurare.
a) motor supralncdlzit;

208
209