Bilantul termic

Ecuatia fermentatiei alcoolice produsa de drojdia S.Cerevisiae raportata la un mol de biomasa este:

Reactia de non-crestere

G0 = -52.02 kcal

G0 = -40.05 kcal
G0 = 0 kcal
Facand suma ultimelor doua ecuatii se obtine ecuatia:

G0 = -40.05 kcal
Termodinamica fermentatiei alcoolice
Pentru cresterea drojdiilor, exista doua faze: una aeroba si alta in conditii anaerobe. Ecuatiile
generale sunt:
Dezvoltarea aeroba initiala

avand entalpia de reactie H = -4.79 kcal/mol.

Dezvoltarea anaeroba ulterioara

avand entalpia de reactie H = -23 kcal/mol.

Cantitatea de caldura degajata in timpul unui proces biologic, Q, poate fi calculata folosind caldurile
de combustie ale speciilor prezente:

unde:
HS

caldura de combustie de carbon

kJ/g;

HN

caldura de combustie de azot

kJ/g;

HX

caldura de combustie a celulelor

kJ/g;

HPj

caldura de combustie a produsului j

kJ/g;

cantitatea de sursa de carbon din substrat utilizata g;

cantitatea de sursa de azot din substrat utilizata

g;

cantitatea de celule produsa

g;

Pj

cantitatea de produs j rezultat

g.

Caldura de combustie a substantelor chimice poate fi calculata pe baza energiilor de

legatura. Pentru microorganisme, s-a determinat, in medie, o caldura de 37.046 kJ/g.
Entalpiile standard de formare a compusilor din mediul de reactie:

Compus
H0fj
[KJ/mol]

C6H12O6

NH3

biomasa

CO2

C2H5OH

H2O

-1264

-133

-91

-394.1

-288

-286

Caldura de reactie raportata la un mol de biomasa se calculeaza cu relatia:

H0r = Yj,P* H0f,P- Yj,R* H0f,R
H0r = -9.1+2.3*(-394.1)+2.25*(-288)+0.45*(-286)-1.3*(-1264)-0.2*(-133)
H0r = -104.33 kJ/mol Cx = -4.241 kJ/m3=-4241.057 kJ/kgx
Bilantul termic se calculeaza cu ajutorul modelului cinetic:

MODEL CINETIC
Reactorul discontinuu este operat in sarje, toti constituentii mediului biologic fiind introdusi in aparat la
inceput, iar produsii de reactie indepartati dupa terminarea procesului.
Procedeul obtinerii etanolului pornind de la zaharuri prin drojdia Scharomyces cerevisae 545j94f este
un procedeu de fermentatie cu o cinetica simpla. Aceasta fermentatie nu comporta decat o singura
faza de crestere si de productie, pe parcursul careia glucoza este transformata simultan in biomasa,
etanol si dioxid de carbon.
Exista doi parametrii care controleaza in anaerobioza cresterea si metabolismul drojdiilor,
concentratia de glucoza si cea de etanol. Glucoza are un dublu rol cinetic: este limitant (mai putin de
1g/l) si devine inhibitor la concentratii mari (peste 150g/l). Pentru etanol, plecand de la un prag in jur
de 40g/l, el devine inhibitor pe rand pentru dezvoltarea celulelor si producerea de etanol. Inhibitia de
etanol este mai pronuntata pe cresterea celulara decat pe productia de etanol.
Avand in vedere importanta practica deosebita a fermentatiei alcoolice vom utiliza un model
cinetic care cuprinde ecutia de inhibitie prin substrat si produsi.
Ipoteze:
-

pseudoomogenitate;

regim izoterm;

amestecare perfecta;

crestere celulara zero;

inhibitie prin produsi secundari zero.

viteza de formare a celulelor

viteza de formare a produsului

viteza de consum a substratului

- valori de start

190

4.04

0.1

188.94 0.2193 4.1367

0.2

187.86 0.4437 4.2352

0.3

186.76 0.6733 4.3356

0.4

185.64 0.9082 4.4378

0.5

184.5

0.6

183.34 1.3942 4.6479

0.7

182.15 1.6455 4.7559

0.8

180.94 1.9024 4.8658

0.9

179.71 2.1651 4.9778

178.46 2.4336 5.0917

1.1

177.18 2.7081 5.2077

1.2

175.88 2.9886 5.3258

1.3

174.56 3.2752 5.4459

1.4

173.22 3.5681 5.5681

1.5

171.84 3.8673 5.6923

1.6

170.45 4.1729 5.8187

1.7

169.03 4.4851 5.9472

1.1485 4.5419

sarje

reactoare de 300

Bilantul termic pentru operatia de fermentare:

(76)
(77)
(78)
(79)

8000 reprezinta numarul de ore functionabile intr-un an.

(80)

8760 reprezinta numarul de ore

dintr-un an.

(81)
Se alege volumul reactorului 300 m3.
Bilantul termic pentru mediul de reactie
Qg=caldura agentului termic

(82)
Bilantul termic pentru agentul termic:
Ag*Cp(t2-t1)fermentare=Qg

Ag=
t2=30C
t1=5C

(83)
0.999 se alege din graficul Cp=f(t) ale caror ecuatii sunt:
Cpapa=4045t0.0095
Cpetanol=1180.8t0.2345

Ag=614.54*8000=4916320 kg/an
Ag=4916320*s*Ns*NreactoareAg=4916320*17*470*5Ag=1.96*1011 kg/sarja
Bilantul termic pe coloana de distilare:

p=760 tori
pi= presiunea de vapori pentru cei doi componenti (etanol si apa) in functie de
yi=fractia molara a celor doi componenti;
QD=caldura de distilare

r=caldura de vaporizare;
c=85% vol.
yetanol=0.637
yapa=0.363

temperatura;

tD=88.2oCse calculeaza cu relatiile Antoine:

tD=temperatura de distilare
rs=ramestec=0.637*199.3*0.363*485=303 kcal/kg

(84)

QD=6401.73kg/h*303kcal/h
QD=1939724.19 kcal/h=1.93*106

=p
P=760 torri
To=99.3oC se calculeaza cu relatiile Antoine:

(85)

Qw=caldura reziduului
Qw=Lpl.ferm.*Cp(t0-30)+QD
Qw=44129.19*1.041*69.3+1.93*106

(86)

Qw=5.40*106 kg/h

Aabur=
Bilantul temic pe coloana de rectificare:
Q=caldura pentru coloana de rectificare;
Q=Lalc. rafinat*ram
L=35492.239kg/h
C=96%
Xalc.=0.88
Xapa=0.12
tc=80.1ose calculeaza cu relatia Antoine;

(87)

ram=0.88*202.74+0.12*438.2=231.2kcal/h

(88)

Q=35492.239*231.2=6.43*105kcal/h
Q=Ag*Cp*T
T=38-28=10oC

Ag=
Bilantul termic pe fierbatorul coloanei de rectificare:
Se utilizeaza abur la 120oC
Q=Lalc. brut*Cp(tf-30)
tf=84.2+30/2=57.1oC
C1=85%
Xalc.=0.637
Xapa=0.363
tf=84.2o se calculeaza cu relatia Antoine:

(89)

Cp=0.637*0.704+0.363*1=0.811 kcal/kg*grad
Q=44671.279*0.811(84.2-30)+6.38*104=7.96*105kcal/h

(90)

Qabur=Aabur*rabur
Aabur=Q/rabur
Aabur=6.38*104/526.7=1.51*103kg/h

(91)

Bilantul termic pe racitorul de alcool etilic:

Se utilizeaza apa de racire cu temperatura de 28 o-38oC; racirea alcoolului etilic facandu-se de la
temperatura de 80.1oC la 30oC.
Q=Lalc. rafinat*Cp(80.1-30)
t=80.1+30/2=55.05oC
Cp=0.88*0.698+0.12*1=0.734 kcal/kg*grad
Q=44671.279*0.734*80.1=1.022*105kcal/h
Q=Ag*Cp* T

(92)

Ag=

(93)

Bilantul termic pe racitorul de reziduu:

Se utilizeaza apa de racire cu temperatura de 5-10 oC
Q=Lreziduu*Cp(tw-30)
tw=99.4oC se calculeaza cu relatiile Antoine:

Lreziduu=719.378kg/h
Q=719.378*1.041(99.4-30)=5.19*104kcal/h

(94)

Q=Ag*Cp* T

Ag=

(95)

CAPITOLUL 5

LOCUL SI ROLUL REACTORULUI IN SCHEMA

TEHNOLOGICA

Reactorul este fermentatorul care se leaga de modulul de microfiltrare cu ajutorul unei

pompe.Fermentatorul se alimenteaza cu substrat nesteril si cu oxigen.Rolul bioreactorului este de a
produce alcool etilic din melasa.
Microorganismul folosit la fermentatia alcoolica este Saccharomyces cerevisae 545j94f .Acesta face
parte din grupul Protista, fiind un microorganism de tip eucariot.Foloseste la fabricarea spirtului de
fermentatie si la obtinerea drojdiei de panificatie.Se gaseste intr-o multitudine de medii de viata: sol
(102-105 celule/g sol), apa, pe suprafata fructelor etc.
Are forma ovolara, dimensiuni cuprinse intre 3-15m. In medii de cultura lichide fermenteaza
glucidele.Pe medii de cultura solidificate formeaza colonii solidificate formeaza colonii cu diametrul
0.2-2 cm, de culoare alb-crem.
Necesita in mediul de cultura o sursa de C, o sursa de N, saruri minerale si factori de
crestere.Temperatura optima de crestere este de 30C, iar pH-ul optim 4-5. Fermenteaza in
anaerobioza glucoza, fructoza, galactoza, zaharoza, maltoza si doar 1/3 refinoza. Prin
fermentatie(optima la 30-32C), in lichide formeaza o spuma persistenta. Din biomasa de celule
obtinuta in mediul nutritiv si in conditii de aerare, prin procedee biotehnologice se pot obtine
enzime(invertaza), vitamine din grupul B, interferon si altele.
Drojdiile din genul Saccharomyces cerevisae 545j94f sunt de fermentatie inferioaraPentru a putea fi
folosite in practica, aceste drojdii sunt utilizate si selectionate in functie de unele proprietati pe care le
recomanda pentru utilizarea industriala, cum ar fi:
-

puterea alcooligena: se refera la concentratia mare de alcool ce se poate acumula, cand in

mediu exista zahar in exces. Drojdiile sunt sensibile la cresterea concentratiei in alcool;

alcoolorezistenta: se refera la capacitatea drojdiilor de a continua fermentatia la cresterea

concentratiei in alcool, deoarece alcoolul etilic poate actiona ca un denaturant al proteinelor si
produce inactivarea enzimelor sensibile;

sulfitorezistenta: o proprietate importanta a drojdiilor de vin de a se adapta la concentratii care

pot influenta negativ activitatea altor drojdii din must, neadaptate, ca urmare a scaderii
potentialului de oxidoreducere;

capacitatea de floculare si pulverulenta: proprietati datoratestructurii peretelui celular si

modificarii de pH din timpul fermentaiei.