Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema de proiectare:
1
CAPITOLUL 2
1. Introducere
saptelea al secolului trecut, folosind ca materii prime grasimi animale. Patentul lui Mege-
Mouries a fost respins in Europa fiind brevetat in 1873. Pana in jurul anilor 1920 materiile
prime erau de provenienta animala. Din anul 1920 incepe sa se utilizeze uleiul din nuci de
cocos ca materie prima, iar din anul 1933 materia prima o constituie uleiurile vegetale, soia,
hidrogenarea catalitica a dublelor legaturi C = C din acizii grasi nesaturati se ridica punctul
condus pana la disparitia completa a dublelor legaturi C =C; in practica se opreste reactia
cand produsul are saturarea dorita, care se controleaza in timpul reactiei prin determinarea
2
a) Obtinerea uleiului de floarea soarelui;
b) Hidrogenarea uleiului
Pentru obtinerea uleiului materia prima este supusa urmatoarei succesiuni de operatii;
- postmaturizarea, cca 30 – 60 zile dupa recoltare, cand semintele isi continua coacerea;
- uscarea semintelor;
- rafinarea uleiului brut prin: diomucilaginareaprin tratament cu acid citric sau cu apa la
20°C.
- reactor (3)
3
7
Masa de reactie se aduce la temperatura de 180°- 220°C prin incalzire cu abur care
circula prin serpentina reactorului. Reactia fiind exaterma, odata atinsa temperatura de lucru
se opreste alimentarea cu abur si se introduce prin serpentina agentul termic pentru preluare
caldurii de reactie. Desfasurarea reactiei se controleaza continuu prin luarea de probe din
4
Cand s-a atins punctul de topire si cifra de iod dorite se opreste barbotarea de hidrogen,
de gaze cu detena 4. Din vasul de detenta masa de reactie este trecuta intr-un vas de
curatire si reactivare.
- obtinerea emulsiei;
Ingredientele folosite in mod uzual sunt: lecitina, zaharul, sarea, vitamine, lapte, emulgatori
3. Reactia chimica
Stereochimia
linoleic si oleic sunt acizi nesaturati. Procesul de hidrogenare consta in reducerea numarului
literatura. Acidul elaidic (izomerul trans al acidului oleic) nu exista in stare naturala, ci se
5
O = acid oleic S = acid stearic
Termodinamica
Etapele elementare ale mecanismului de reactie sunt reactii exoterme. Pentru reactiile
de aditie a H2 la dubla legatura C=C efectul termic se estimeaza la DHR = -20 Kcal/mol.
Cinetica
Acid1 + H2 Acid2
6
L + H2 O
Succesiunea etapelor care au loc impreuna cu expresia de viteza a fiecarei etape sunt
prezentate in tabelul 2.
vp=mkηk*θHθL
Aceasta formulare nu este insa utila in calcul. Viteza procesului trebuie exprimata in marimi
7
vp vp
CO ,l '
vp vp vp vp vp k O ,l kO
CH ,l CL ,l (CL ,l )
kH k H ,l d s
'
kl k L ,l d s k L ,l d s vp 1
CO ,l
k 'O , l d s kO
v p mk k *
vp 1 vp vp 1
CH ,l (CL ,l )(CO ,l )
k ' H ,l d s kl k L ,l d s kO ,l d s k L
Expresia astfel obtinuta este complicata pentru a putea fi utila in practica. Folosind
KH
k C L ,l PH K
v p mk H , Q O
K unde
C L ,l Q CO ,l 1 PH H
KL
H
k11 O
L k3 k4 k2 S
k12 E
maniera obtinem pentru reactiile elementare expresiile de viteza din tabelul 3. Parametrii
8
k3
O(E) k2 S VRi=mk {[k2Q1(CO+CE)]/(Q1CO+Q1CE+Q2CS)* (KH/H)pH/[1+( KH/H)pH]}
Tabelul 3. Expresiile vitezelor de reactie
CAPITOLUL 3
MODELUL FIZIC AL REACTORULUI
6 7
9
5
1 2 3 4
10
- cu circulatie de hidrogen, unde hidrogenul se barboteaza in masa de ulei;
- in atmosfera stationara de hidrogen, unde uleiul este pulverizat intr-o atmosfera de
hidrogen;
- prin circulatie combinata, atat a hidrogenului cat si a uleiului cu catalizatorul.
Utilajele principale in instalatia de hidrogenare sunt: preincalzitorul combinat in
schimbatorul de caldura recuperator ulei – ulei, autoclava de hidrogenare, instalatia de
preparare a suspensiei de catalizator si dozare a catalizatorului, filtre de filtrare a uleiului
hidrogenat, instalatii pentru recuperarea caldurii degajate in reactie.
Autoclavele de hidrogenare difera prin sistemele de agitare utilizate si anume:
- agitator elicoidal la partea superioara a autoclavei, care aspira amestecul din
autoclava de la partea de mijloc si il aduce sub forma de picaturi in presa
superioara;
- agitare manuala cu palete – cel mai raspandit sistem;
In ambele cazuri, hidrogenul este introdus prin barbotare la partea inferioara a
autoclavei in masa de ulei;
- sistem de recirculare a amestecului cu pompa centrifuga normala si cu reactor-
ejector tip venturi. Reactorul are in interior un fascicul de tevi prin care intra
hidrogenul si se disperseaza in stratul de ulei introdus printr-o conducta laterala.
Reactorul trebuie sa fie construit dintr-un material rezistent la difuziunea
hidrogenului.
Autoclavele moderne au instalatii de uscare a uleiului sub vid la 20 mmhg inainte
de hidrogenare.
Umiditatea uleiului care este mentinuta sub 0,01%, are o deosebita importanta in
calitatea hidrogenarii si mai ales la eliminarea urmelor de Ni din ulei.
Tendintele actuale de modernizare a autoclavelor vizeaza:
- un sistem cu agitare ultrasonica;
- reactorul cu catalizator de Ni 5% pe alumina in forma de sfere;
- construirea unei autoclave de hidrogenare compartimentata, care sa cuprinda un
control strict si imediat al circulatiei de hidrogen, starii catalizatorului, presiunii,
amestecarii uniforme in toata masa, pentru a putea opri reactia exact la gradul de
nesaturare dorit.
11
CAPITOLUL 4
MODELUL MATEMATIC AL REACTORULUI
12
4.2. Solutionarea ecuatiilor modelului matematic
13
function dy = margar(t,c);
dy=zeros(5,1);
T=465;
R=8.314;
k11=60*1.63*exp(-15941/(R*T));
k12=60*12.04*exp(-21799/(R*T));
k2=60*0.26*exp(-9033/(R*T));
k3=60*24.51*exp(-27518/(R*T));
k4=60*30.12*exp(-23514/(R*T));
Q1=0.5*exp(-6678/(R*T));
Q2=395.6*exp(-34694/(R*T));
KH=0.0934*exp(-1301/(R*T));
pH=2.86;
HIDRO=(pH*KH)/(1+pH*KH);
ABSOR=c(1)+Q1*(c(2)+c(3))+Q2*c(4);
mk=1;
dy(1)=-mk*(k11+k12)*c(1)*HIDRO/ABSOR;
dy(2)=mk*(k11*c(1)+k3*Q1*c(3)-(k2+k4)*Q1*c(2))*HIDRO/ABSOR;
dy(3)=mk*(k12*c(1)+k4*Q1*c(2)-(k2+k3)*Q1*c(3))*HIDRO/ABSOR;
dy(4)=mk*k2*Q1*(c(2)+c(3))*HIDRO/ABSOR;
dy(5)=0.8065*(94.44*dy(1)+46.898*(dy(2)+dy(3)));
14
function proiect1_main
[t,c] = ode45('margar', [0 12], [1.834 0.3195 0 0.1217 139.69]);
plot(t,c(:,1),'k-',t,c(:,2),'b-',t,c(:,3),'g-',t,c(:,4),'r-')
xlabel('timp [h]')
ylabel('conc [mol/l]')
plot(t,c(:,5))
xlabel('timp [h]')
ylabel('c-iod')
15
140
T=465oK
120 p=2.89 barr
100
80
c-iod
60
40
20
0
0 2 4 6 8 10 12
timp [h]
function proiect2_main
[t,c] = ode45('margar', [0 12], [1.834 0.3195 0 0.1217 139.69]);
plot(t,c(:,1),'k-',t,c(:,2),'b-',t,c(:,3),'g-',t,c(:,4),'r-')
xlabel('timp [h]')
ylabel('conc [mol/l]')
%plot(t,c(:,5))
%xlabel('timp [h]')
%ylabel('c-iod')
16
2
T=465oK S
p=2.89 barr
1.5
1
conc [mol/l]
O
E
0.5
L
0
-0.5
0 2 4 6 8 10 12
timp [h]
4.3. Rezultate
4.3.1.Calculul volumului reactorului
Concentratiile initiale ale acizilor (au fost constante in toate cazurile) si egale cu:
cL,0=1,834 mol/l
cO,0=0,3195 mol/l
cE,0=0 mol/l
17
cS,0=0,1217 mol/l
Aceste valori corespund compozitiei uleiului de floarea soarelui.
Cifra de iod < 60 la temperatura 192°C (465 K) si presiunea 2,89 barr se atinge in 3
ore. Deci timpul de reactie tr=3 h. Pentru timpii auxiliari ( timpul de incarcare si aducere
la regimul de reactie ti si timpul de evacuare a masei de reactie te) consideram
urmatoarele valori:
ti=2 h
te=1 h
18
D2 1.2 D 3
VR H
H 4
Rezulta:
4 VR
D 3 = 1,001m
1.2
Se alege conform STAS D=1000 mm. Implicit obtinem:
H = 1,2*D = 1200 mm.
19
Bibliografie:
[1]. Muntean, O.; Bogza, G.; Woinaroschy, A.; Ștefan, A.; Nagy, I.; Juncu, G.;
Lavric, V.; Maria, G.; Teodorescu, C.; Mihalcea, E., “Reactoare chimice”
-Studii de caz -, vol.II, Editura IPB, București, 1989, pag.469-495;
[2]. Mihail, R.; Nagy, I.; Teodorescu, C.; Muntean, O.; Juncu, G.; Straja, S.;
Bogza, G.; Lavric, V.; Maria, G., “Îndrumar, Proiect de an la reactoare
chimice”, Editura IPB, București, 1987, pag. 88-91;
[3]. Banu, C., „Tratat de industrie alimentară” - vol. II Tehnologii Alimentare,
Editura ASAB ,Bucureşti, 2009, pag. 840-841, 914-927.
20