FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA INGINERIE BIOCHIMIC

ndrumtor : Conf. univ. dr. ing. RUSU LCRMIOARA

Autori :

Dsclau Diana
Bort Andreea-Mdlina
Covaci Ctlina

2011

Cuprins:
1

Tema Proiectului :
S se proiecteze un reactor pentru hidrogenarea uleiurilor vegetale. Capacitatea de
producie a utilajului este de 1 ton margarin/zi.
Cerine:
1)
2)
3)
4)
5)
6)

Caracterizarea produsului finit.

Schema de flux tehnologic.
Descrierea schemei de flux tehnologic.
Caracterizarea materiilor prime si auxiliare.
Bilanul de materiale.
Calculul de dimensionare al reactorului.

Cap.1. Caracterizarea produsului finit.

1. 1. Definiie
Margarina este un produs alimentar care conine minimum 80 % grsime si
maximum 16 % ap, n stare plastic sau fluid este o emulsie de tipul A/U fabricat, in
mare parte din grasimi si uleiuri comestibile, fiind permis i adaosul de aditivi,
emulgatori, vitamine, aromatizani, colorani si conservani.
1.2. Istoric
Margarina a fost fabricat n anul 1869 de chimistul Mge Mouris prin baterea
seului de vita cu lapte, obinnd astfel un nlocuitor al untului. Procesul tehnologic a fost
brevetat n 1873. n 1878, Unilover a nceput producia n Europa, iar n 1960 a aprut
prima margarin la tub n America.
Pentru a-i formula compoziia, Mge Mouris a folosit acidul margaric ,un acid
gras, pe care l-a denumit margarin.
Pn n 1920, materiile prime folosite erau de origine animal, iar din 1920 s-a
nceput folosirea grsimilor vegetale ca uleiul de floarea soarelui, soia etc.
1.3. Proprietai organoleptice
A. Aspectul
Margarina se prezint sub forma unei mase omogene, lucioase, fr picaturi de ap
in seciunea acesteia.
B. Culoarea margarinei este alb-glbuie, iar luciul este determinat de
compactizarea emulsiei, respectiv de fermitatea reelei cristaline.
C. Miros i gust
Margarina are un gust plcut, aromat, fr miros sau gust strin (amar, rnced,
etc.).
1.4. Proprietaile chimice ale margarinei se regsesc n tabelul urmtor
Caracteristici
Punct de topire, C
Grsime, %
Ap, %
Aciditate, grade maxime, produse fr lapte
Vitamina A, UI / kg
Indice de peroxid
Amidon

31-35
Min 80
16
1,3
25000
10
Prezent
Tab.1
3

1.5. Indicatori de calitate a produsului

A. Tartinabilitatea
Reprezint capacitatea margarinei, ca la presiune uoar s fie modelat.
Plasicitatea la temperatura de refrigerare este influenat de valorile coninutului de
trigliceride solide (TGS) la temperaturi de 2-10C, iar la 35C determin palatabilitatea.
B. Onctuozitatea
Aceast proprietate presupune o textur uniform i e determinat de mrimea
cristalelor de grsime, limitat la max. 22 g, peste aceast valoare se instaleaz
griarea, fiind considerat un defect de structur.
C. Timpul optim de topire
Timpul de topire este de 20-24 secunde la 4C.
D. Stabilitatea
Este important pentru fixarea perioadei de conservabilitate optim, cuprins ntre
6-12 luni n condiii de refrigerare, valabil n funcie de tipul margarinei i de modul de
pstrare n timpul distrubuiei, depozitri i vnzri.
E.

Topirea in gur a margarinei, este o caracteristic fizic insoit de eliberarea

complet a aromei i perceperea senzaiei de rece.

F. Valoarea nutritiv
Margarina este un produs cu valoare energetica ridicat, motiv pentru care nu se
recomand consumului frecvent i n cantiti mari.
Valoare energetic: 925 kj/225 kcal
Pentru 100g produs:
Lipide 25 g
Proteine 0.9 g
Glucide 0.4 g
Vitamine 2 g
Calciu 20 mg
Tab.2
4

Cap.2 Schema de principiu a fluxului tehnologic de obinere a

margarinei
Ulei

Cat. Ni-

Raney
Ulei de
floarea-soarelui
Preparare suspensie Ni-Raneyulei

H2

Hidrogenare
t= 1800C
p=20 atm

Suspensie cat-ulei

Rcire
t=800C

kiselgur Filtrare

Deeu ( catalizator i kiselgur )

Ap

Ulei
hidrogenat

Acid sorbic

Emulsionare
T= 300C
Pasteurizare
T=850C
Solidificare
T=120C
Margarin
5

Sare 0,5 %

Preparare faz apoas

Fig.1

Cap.3. DESCRIEREA SCHEMEI DE FLUX TEHNOLOGIC

Cap.4. CARACTERIZAREA MATERIILOR PRIME I AUXILIARE

3.1 Uleiul de floarea-soarelui
Uleiul din floarea soarelui este un amestec de: 95% trigliceride i 5% acizi grai liberi.
Este un ulei semisicativ caracterizat printr-un indice de iod de 132 si o aciditate de 0,05,
nu conine poluani periculoi cum sunt: benzenul, plumbul sau metalele grele.
Tab.3 Caracteristicile fizice ale uleiului de floarea-soarelui
Densitatea la 20 C
Vscozitatea
Punctul de fuziune
umiditate
ulei
proteine
Substane extractive neazotate
Celuloz
Cenua

0,92 kg/m3
55-61
16
9-11%
44-48%
18-20%
10-15%
14-18%
2-3%

Uleiul din floarea soarelui conine ntre 10-15% oxigen, ceea ce duce la ameliorarea
combustiei i la diminuarea nivelului polurii.

3.2 Sorbat de potasiu(E 202)

Se folosete n alimentaie are o solubilitate n ap de 1380g/l. Prezint un spectru
microbian larg: drojdii (tipul Bisochlaemys, Candida, Saccharomyces, Zigosaccharomyces), mucegaiuri( Asergillius, Fusarium, Penicillium, Geotrichium), fungi.
Este considerat unul dintre cei mai puini toxici, coservani.
Nu interacioneaz cu conservani produsului alimentar, nu afecteaz culoarea, nu
distruge enzimele, nu formeaz combini complexe cu metalele.
3.3 Catalizatorii utilizai

Catalizatorii de hidrogenare sunt furnizai de metalele din grupa a VIII-a a

tabelului lui Mendeleev, n special de Ni, Pd, Pt.

n cadrul operaiei de hidrogenare se utilizeaz catalizatorul de Ni-Raney. Acesta

se prepar dintr-un aliaj de nichel-aluminiu care conine 33% Ni i 67 % Al, tratat cu o
soluie de NaOH, n condiii controlate.
Toate manipularile acestui catalizator se fac numai sub ap distilat deoarece
produsul este piroforic.
Catalizatorul de Ni-Raney este foarte activ, dar neselectiv de aceea acesta se
foloseste la hidrogenarea uleiurilor pentru scopuri tehnice.
Pentru hidrogenare se folosete un amestec de catalizator proaspt cu catalizator uzat. n
cazul hidrogenrii uleiurilor vegetale pentru obinerea margarinei se introduce o cantitate
mai mare de cataliyator uzat.
Catalizatorul de Ni pe suport de Kiselgur este un catalizator folosit in etapa de
filtrare pe filtru pres. Acesta se compune dintr-un amestec de cca 20% Ni
metalic, cca 25% Kiselgur i cca 50 % ulei solidificat.
Pe suportul de kiselgur, Ni este precipitat in stare fin dispersat, ceea ce mrete
cu mult activitatea catalitic a acestuia.
Catalizatorul se prezint sub form de bulgri mici, unsuroi, de culoare neagr.
3.4 Hidrogenul
Hidrogenul utilizat pentru hidrogenarea uleiului vegetal de floarea-soarelui poate fi
obinut prin urmtoaele metode:
1. Electroliza apei. Se produce sub aciunea cmpului electric, se adaug la apa
distilat o soluie apoas de KOH pentru a mri conductivitatea soluiei.
Tensiunea electric aplicat pentru separarea hidrogenului la catod i a
oxigenului la anod este de 2,2 V pe celul.
2. Cracarea amestecului de metanol si ap demineralizat, sau gay natural i abur
supranclzit la temperatur ridicat n prezen de catalizator.
Se formeaz un amestec de hidrogen, CO, CO 2, vapori de ap si metan care
este trecut printr-o instalaie de reinere a CO i prin site moleculare, pentru
separarea hidrogenului.

3.5 Apa
Potabil: s nu conin Cu, Fe, maxim 0,5mg/l; duritatea permanent < 14.
3.6 Sarea
0,2-0,7 %; maxim1,5%; Cu,Fe maxim 0,5mg/Kg; poteneaz aroma, actioneaz ca
agent inhibitor microbian.

Cap.4 INSTAIA DE HIDROGENARE

4.1. Exemple de instalaii de hidrogenare:

Fig.3. Instalaie de hidrogenare de laborator

hidrogenare industrial

Fig.4 Instalaie de

4.2. Descrierea instalaiei de hidrogenare in atmosfer de hidrogen:

a. Utilajul
Instalaia este compus dintr-un prenclzitor, autoclav si filtru pres.
Autoclava este compus dintr-un cilindru cu terminaie tronconic 1, un cilindru difuzor
2, cu diametrul de 370-450 mm, a crui parte inferioar este construit din bronz sau
aluminiu. n interiorul difuzorului se afl un agitator sub form de elice 3, cuplat direct cu
motorul electric 4, de tip antiexploziv. Axul elicei trece prin presetupa 5, prevzut cu
dispozitiv de rcire cu ap. n partea superioar a utoclavei, deasupra elicei agitatorului
este montat o rozet 6. Autoclava este prevazut cu serpentina 7, conducta de intrare a
hidrogenului este un distribuitor 8, conducta pentru evacuarea uleiului 9, tu de golire
10, ventil de aerisire 11, precum si cu aparate de msur i control.
Hidrogenul este introdus prin barbotare la partea inferioara a autoclavei in masa de ulei.
Autoclavele moderne au instalatii de uscare a uleiului sub vid la 20 mmHg nainte de
hidrogenare.
Umiditatea uleiului care este mentinuta sub 0,01%, are o deosebita importanta in calitatea
hidrogenarii si mai ales la eliminarea urmelor de Ni din ulei.

10

Cap.5. BILANTUL DE MATERIALE

5.1 Hidrogenarea
Suspensie catalizator

H2

HIDROGENARE
T=180 C

ulei de floarea-soarelui

ulei hidrogenat
catalizator
p1

Gm H2 + Gm ulei + Gm cat. = Gm u.h + p1

n funcie de puctul de topire al uleiului hidrogenat, consumul de hidrogen este :

pentru 34 C este :
1m3 H ..........................................89,9g H
0,046 m3 .......................................x
2

x = 0, 004135 kg H2
0,1

( Gm H2 + Gm ulei + Gm cat.) + Gm u h = Gm H2 + + Gm ulei + Gm cat

p1 =
100

Gm ulei = Gm uh Gm H Gm cat
2

Gm ulei = 35,0882 0,004135 - 0,0693 0,999

Gm ulei = 35,014 kg/h

11

Nr.crt. Materiale
intrate
1.
H2
2.
Ulei
3.
Suspensie
catalizator

UM

Cantitate

Materiale Ieite

Cantitate

UM

Kg/h
Kg/h
Kg/h

0,004135
35,014
0,0693

Ulei hidrogenat
Catalizator
Pierderi

35,0882
0,0692
0,07

Kg/h
Kg/h
Kg/h

Total: 35,0874

Total : 35,1574

5.2 Preparare suspensie catalizator Ni-Raney

ulei
catalizator Ni-Raney

Preparare suspensie
catalizator Ni-Raney

suspensie catalizator
P2

Gm ulei + Gm cat = Gm suspensie catalizator.

Suspensia de catalizator conine:

22 % Ni-Raney
25 % Kiselgur
53 % ulei solidificat

Suspensia de catalizator reprezint 0, 2 % din cantitatea de ulei hidrogenat .

22% cat Ni-Raney
Gm suspensie catalizator = 0,0693 kg/h din care :

53% Ulei

22
0,0693 = 0,0152 kg/h Ni-Raney
100
53

0,0693 = 0,0367kg/ ulei.

100
12

Restul de 25 % reprezint Kiselgur = 0,0173 Kg/h

Nr
crt
1
2
3

Materiale intrate

U.M

Cantitate

Ulei
Cat. Ni-Raney
Kiselgur

Kg/h 0,0367
Kg/h 0,0152
Kg/h 0,0173
Total : 0,0694

Materiale ieite

U.M

Cantitate

Suspensie cat.
P2

Kg/h
Kg/h

0,0693
0,0001

Total : 0,0693

5.3 Rcirea

Ulei hidrogenat

Ulei hidrogenat rcit

RCIRE
T= 30 C

P3 = 0,01 %

(B.M) Gm uh = Gm u.h.r. + P 3
0,01
Gm u.h.r =35,0847 +
100
X=

35,0882
0,01

P5=

* 35,882
100

P5= 0,003508 Kg / h
Nr.crt. Materiale
1
Ulei hidrogenat
2
Ulei hidrogenat rcit
TOTAL

Intrate
35,0882
35,0882

P = 0,0035 ( 0,01 %)

13

Ieite
35,0847
35,0847

U.M
Kh/h
Kh/h

5.4 Filtrarea
x se face pe strat filtrant de Kiselgur
Kiselgur

ulei hidrogenat filtrat

FILTRARE

ulei hidrogenat rcit

Deeu (Kiselgur + catalizator)

(B.M) Gm Kisekgur +Gm u * h *1 = Gm u * h *f + Gm deeu

Catalizatorul produs pentru hidrogenare reprezint 0,2% din cantitatea de ulei
hidrogenat ( din literatur)
0,2
100

x 34,669

= 0,0693 kg/h catalizator

Catalizatorul conine
25
100

20 % Ni-Raney
25 % Kiselgur
50 % ulei solidificat

0,0173 Kg/h Kiselgur

0,0172 Kg/h Kiselgur

Deeul conine

099,99% din cantitatea de catalizator Ni-Raney

1 % din uleiul hidrogenat

0,0172 Kg/h Kiselgur

Deeul

Gm deeu =0,43309 Kg/h

0,0692 Kg/h catalizator

0,34669

Gm Kiselgur + Gm u * h * 1= Gm u * h * f + Gm deeu .
14

Gm u * h * 1 = 35,0847 kg/h.
Nr.
Crt.
1
2
3
4

Materiale

Intrate

Ieite

U.M

Kiselgur
Ulei hidrogenat r
Ulei hidrogenat f
Deseu
TOTAL

0,0173
35,0847
35,102

34,669
0,43309
35,102

Kg/h
Kg/h
Kg/h
Kg/h

Emulsionare + Preparare faz apoas

ulei hidrogenat

ap

EMULSIONARE

FAZ APOAS

sare 0,3 %
Acid sorbic

P3= 0,01%
P4= 0,01%
margarin
emulsionat
Preparare faz apoas
(B.M)

Gm ap + Gm sare + gm acid sorbic = Gm f * a + P3

Faza apoas reprezint 17% din emulsie ( conform literaturii)

17
Gm f * a =

Gm margarin emulsionat

41,666

100
17
Gm f * a =
100
Gm f*a = 7,083 Kg / h f * a
n 100 g margarin exist 18,500 g ap ( conform literaturii )
100 g margarin.18,500 g ap
1000 g margarinx
15

x= 185 g ap / Kg margarin = 0, 185 kg ap

Dac pentru
1 Kg margarin ..0,185 Kg ap
pentru 41,666 Kg margarina y
y= 7,708 Kg ap
Gm ap = 7,708 Kg / h ap.
Cantitatea de sare din margarin este de 0,3% din cantitatea de emulsie ( conform
literaturii).
Gm sare = 0,124 Kg sare / h
Acidul sorbic este folosit drept conservant i se gsete n cantitatea de 150 mg / Kg
margarin .
Dac n 1 Kg margarin ...........0,00015 Kg acid sorbic
n 41 Kg margarin .z
z = 0,006249 acid sorbic
Gm acid sorbic = 0,006249 Kg / h
Gm sare + Gm ap + Gm acid sorbic = Gm f *a + P3.
0,124 + 7,708 + 0,006249 = 7,083 + P3
7,8382 = 7,083 +P3
P3 = 0,7552 Kg / h
Nr.crt
1.
2.
3.
4.

Materiale
Ap
Sare
Acid sorbic
Faz apoas
TOTAL

Intrate
7,708
0,124
0,006249
7,8382

Iesite
7,083
7,083, P= 0,7552

U.M
Kg /h
Kg /h
Kg /h
Kg /h

Emulsionarea
margarin emulsionat
ulei hidrogenat

FI41,711LTRARE
Dese

faza apoasa

Gm ulei + Gm f*a =Gm margarin emulsionat + P4

0,1
x + 7,083 = 41, 711+

( x + 7,083)
100

X= 34, 669
Gm ulei hidrogenat = 34,669 Kg / h ulei
P4= 0,041752 Kg / h pierdri

16

P4=0,1 %

Nr.crt
1.
2.
3.

Materiale
Ulei
hidrogenat
Faz apoas
Margarin
TOTAL

Intrate
34,669

Iesite
-

U.M
Kg /h

7,083
41,752

41,711
41,711
P= 0,041Kg,/h
P= 0,01%

Kg /h
Kg /h

Pasteurizarea
margarin
emulsionat

PASTEURIZARE
T= 85 C

margarin pasteurizat
P2= 0,01 %

(B.M) Gm margarin emulsionat = Gm margarein pasteurizat + P2

0,01
X = 41, 707 +

* X
100

X= 41,711 Kg /h
Gm margarin emulsionat = 41, 711Kg/h
P2=0,00417 Kg/h
Nr.crt
1.
2.

Materiale
Margarin emulsionat
Margarin pasteurizat
TOTAL

Intrate
41,711
41,711

Ieite
U.M.
Kg / h
41,707
Kg / h
41,707
P=0,00417 Kg / h

Racirea ( solidificare).
margarin
pasteurizata

RACIRE

margarin rcit
P1= 0,01 %

(B.M) Gm margarin pasteurizat = Gm margarin rcit + P1

0,1
X=41,666+
*X
100
X = 41,707 Kg / h margarin pasteurizat
Gm margarin rcit = 41 ,707 Kg / h
17

P= 0,0417 Kg / h .
Nr.crt
Materiale
1.
Margarin
pasteurizat
2.
Margarin
rcit
TOTAL

Intrri
41,707

Ieiri
-

U.M
Kg / h

41,666

Kg / h

41,707

41,666
P=0,0417 Kg / h

Nr.crt

Materiale intrate

U.M.

Cantitatea

1.
2.
3.

ulei de floarea -soarelui

hidrogen
ulei pentru preparare suspensie
catalizator
catalizator Ni-Raney
Kiselgur
ap
sare
acid sorbic

K g /h
K g /h
K g /h

35,014
0,004135
0,0367

K g /h
K g /h
K g /h
K g /h
K g /h
K g /h

0,0153
0,0173
7,708
0,124
0,006249

4.
5.
6.
7.
8.
9.

Dimensionare reactor:
Vi
V=

M1
Vi =

n care: V= volumul reactorului

= coeficient de umplere (0,7)

M1= masa reactanilor

M1 = M ulei + M suspensie catalizator + M H2

M1 = 35, 0140 + 0,0693 + 0,0041
M1 =35,0874 Kg / h

u+u hidrogenat +H2

18

Materiale
ieite
P1
P2
P3

U.M.

Cantitatea

K g /h
K g /h
K g /h

0,07
0,0001
0,0035

Deseu
P4
P5
Margarin
P6
P7

K g /h
K g /h
K g /h
K g /h
K g /h
K g /h

0,43309
0,041
0,7552
41,666
0,0417
0,00417

u= 2,67 Kg /m3
u.h .=2,12 Kg /m3
H2( 20 atm ) = 1,798 Kg / m3
m = 2,1960 Kg / m3
Vi = 15, 9779 m3
V= 22,8255 m3

19