MEDICAŢIA

APARATULUI DIGESTIV

I.EUPEPTICELE ŞI ACIDIFIANTELE

a. EUPEPTICELE cresc pofta de mâncare.

1.Amarele stimulează reflex secreţia salivară şi gastrică. Se administrează
înaintea meselor principale cu 20-30 minute.
•uleiuri volatile din coaja de portocale
•alcaloizi (strichnina, chinina).
•drogurile aromatice (condimente : ardei iute, hrean, muştar - stimulează secreţia
gastrointestinală printr-o acţiune iritantă). Alte aromatice: chimion, anason - au
efect antispastic, combat meteorismul.
2.Farmaconi:
•histamina pentru probe funcţionale gastrice
•cofeina
•Insulina - stimulează intens secreţia gastrică prin creşterea tonusului vagal.
b.MEDICAMENTELE ACIDIFIANTE se utilizează în caz de hipo- sau
anaciditate gastrică.
Acidul clorhidric diluat (10%) se administrează oral sub formă de picături: 30-40-
60 picături într-o jumătate de pahar cu apă, ce se consumă în timpul meselor
principale. Se suge cu paiul pentru a nu ataca smalţul dentar.
Acidul citric se foloseşte în pediatrie. Combate şi proliferarea microbilor
.
II.
ENZIMELE (FERMENŢII)

ENZIMELE PANCREATICE: tripsina, amilaza, lipaza

Se indică în dispepsii, insuficienţă pancreatică, pancreatite cronice, excese
alimentare, meteorism.
Se găsesc în Triferment drajeuri, Digestin capsule, Kreon capsule sau în alte
preparate, care mai pot conţine hemicelulază sau bilă de bou (Digestal Forte,
Festal, Panzcebil, Zymogen);
Se administrează la mese sau la scurt timp după mesele principale. Se înghit
întregi.
Alte enzime: bromelina, papaina.
ENZIME UTILIZATE ÎN AFARA TUBULUI DIGESTIV:
•Alfa-chimotripsina şi tripsina se utilizează sub formă de pulbere liofilizată în
tratamentul plăgilor, ulcerelor acoperite de ţesut necrotic, realizând astfel o
curăţire biologică şi chimică.Prin deblocarea barierei de fibrină au efect
antiinflamator. Favorizează vindecarea, ajută la combaterea infecţiilor.
•Se pot folosi în inflamaţii endodontice, pe ulcere, plăgi stomatologice.
•O altă utilizare este în bronşite sub formă de aerosoli, pot lichefia mucusul
consistent, dizolvă exsudatul fibrinos.
•Hialuronidaza măreşte permeabilitatea substanţei fundamentale a ţesutului
conjunctiv. Favorizează pătrunderea substanţelor medicamentoase în ţesuturi
(ex.heparina împreună cu hialuronidaza în preparatul Lasonil).

III. ANTIULCEROASELE
Medicamentele antiulceroase combat agresiunea clorhidro-peptică sau favorizează
apărarea mucoasei gastroduodenale.

A.ANTIACIDE, NEUTRALIZANTE ŞI PANSAMENTE

Se folosesc în caz de hiperaciditate gastrică, gastrită hiperacidă şi în
tratamentul ulcerului gastro-duodenal.
Sunt capabile să neutralizeze acidul clorhidric sau să scadă aciditatea gastrică.
• Antiacidele sistemice sau alcalinizante alcalinizează mucoasa stomacală, se
absorb în organism şi produc alcalinizarea urinii (bicarbonatul de sodiu).
• Antiacidele neutralizante acţionează numai local printr-o reacţie chimică de
neutralizare.
• Pansamentele adsorb acidul clorhidric, formând un gel adeziv cu efect protector
la nivelul mucoasei.
•Bicarbonatul de sodiu are efect prompt, intens dar trecător, alcalinizant local şi
sistemic. În doză mare poate stimula secreţia gastrică acidă, iar după administrare
prelungită favorizează formarea calculilor renali.
•Carbonatul de calciu se asociază cu alte antiacide, pentru a se evita dozele prea
mari care pot produce constipaţie.
•Compuşii de magneziu: Oxidul de magneziu formează în apă hidroxid de magneziu.
Ionii de magneziu se eliberează sub formă de clorură de magneziu cu efect laxativ.
Trisilicatul de magneziu determină formarea unui gel adeziv, cu efect protector şi
tampon pe mucoasa gastrică.
•Compuşii de aluminiu: hidroxidul de aluminiu are acţiune lentă şi slabă. Aluminiul
trivalent inhibă motilitatea gastrointestinală, întârziind golirea stomacului şi
provocând constipaţie. Silicatul de aluminiu hidratat (bentonita) formează o
soluţie coloidală pe suprafaţa mucoasei gastrice, cu efect protector.
•Combinaţii de antiacide: Dicarbocalm, Rennie, Almagel, Maalox,
Malucol, Novalox, Epicogel, Ulcerotrat, Gelusil, Talcid sub formă de comprimate
pentru supt, comprimate masticabile, suspensie orală, plicuri cu pulbere pentru
suspensie, etc.

B.ANTISECRETOARE
a. Parasimpatoliticele determină inhibarea secreţiei bazale de acid clorhidric cu
40-50%; de asemenea, diminuează tonusul şi peristaltismul gastric, cu întârzierea
golirii stomacului şi prelungirea efectului antiacidelor. Întârzierea golirii
stomacului este benefică în ulcerul duodenal, dar dăunătoare în ulcerul gastric.
Ex. atropina, propantelina.
Pirenzepina (Gastrozepin) are acţiune antisecretoare gastrică foarte selectivă,
prezentând astfel mai puţine efecte adverse.
b. Blocante H -histaminergice sunt inhibitoare puternice ale secreţiei gastrice,
care se dau optim seara la culcare.
1.Cimetidina este inhibitor enzimatic, are acţiune antiandrogenică datorită
afinităţii pe receptorii androgeni, producând ginecomastie, galactoree.
2.Ranitidina (Zantac) se dă în doză de 150 mg ziua si 300 mg seara la culcare.
Pentru profilaxia recurenţelor se administrează în doza de 150 mg pe zi. E mai bine
suportată decât cimetidina. Rar poate produce leucopenie, trombocitopenie la obezi,
efecte antiandrogenice (oligospermie) slabe.
3.Nizatidina (Axid) se absoarbe foarte bine digestiv, are durată de acţiune
nocturnă lungă; se dă şi injectabil.
4.Famotidina (Quamatel) este un compus cu potenţă mare, care nu produce inhibiţie
enzimatică, nu are efecte adverse de tip antiandrogenic.
c. Inhibitorii pompei de protoni
1.Omeprazolul (Losec, Omeran) este un inhibitor foarte activ al secreţiei gastrice
acide.
Este indicat în tratamentul ulcerului duodenal, esofagitei de reflux, de primă
alegere în sindromul Zollinger-Ellison. Produce greaţă, fotosensibilizare, şoc
anafilactic.
2.Esomeprazolul (Nexium) este izomerul S al omeprazolului, care se foloseşte pentru
eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori.

C.CITOPROTECTOARE
1.Sucralfatul are acţiune antipeptică, formează un complex cu proteinele din nişa
ulceroasă, realizând un strat protector faţă de factorii agresivi. Nu se asociază
cu antiacide, deoarece el devine activ numai în mediu acid. Poate produce
constipaţie, împiedică absorbţia digestivă a tetraciclinei şi ciprofloxacinei.
2.Prostaglandinele: misoprostol (Cytotec), derivat de PGE1 este un protector al
mucoasei gastrice. Determină creşterea secreţiei de mucus, stimulează circulaţia
gastrică, favorizează regenerarea celulelor mucoasei gastrice. Are şi efect
antisecretor. Se foloseşte şi în profilaxia ulcerului şi gastropatiei provocate de
antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS).
3.Subcitratul de bismut coloidal (De Nol) realizează pe suprafaţa leziunii
ulceroase un depozit cristalin aderent, protejând-o de agresiune. Efectul
antiulceros este atribuit în principal însă acţiunii antibacteriene faţă de
Helicobacter pylori, cât şi inhibării proteazei secretată de germen.

D.ANTIULCEROASE ANTIHELICOBACTER PYLORI

Helicobacter pylori este un bacil gram negativ implicat în patogenia bolii
ulceroase. Secretă mai multe enzime, cum ar fi proteaza care reduce protecţia
mucoasei faţă de agresiunea secreţiei acide şi ureaza care metabolizează ureea la
amoniac, care crează un pH alcalin, ce întreţine continuu o secreţie gastrică
acidă.
Pentru eradicarea infecţiei este necesară o polichimioterapie.
Se pot folosi: subcitratul de bismut coloidal (De nol), metronidazol, tinidazol,
tetraciclină, amoxicilină, claritromicină, precum şi antisecretoare (ranitidină,
omeprazol, esomeprazol).
O schemă de tratament cu durată de 10-14 zile asociază omeprazol + De nol +
amoxicilină + metronidazol.

IV.VOMITIVE ŞI ANTIVOMITIVE
Vomitivele se utilizează rar pentru evacuarea conţinutului stomacal în intoxicaţii
acute. Per os se foloseşte pulberea de Ipeca (conţine un alcaloid emetina), iar
parenteral apomorfina - care stimulează zona chemoreceptoare bulbară.
Antivomitivele - au o frecventă utilizare ca medicaţie simptomatică în vărsături
incoercibile cu dereglări electrolitice, deshidratare.
1.Parasimpatoliticele: scopolamina are şi efect sedativ. E utilă în voma provocată
de răul de mişcare, sub formă de plasture (Scopoderm TTS).
2.Unele neuroleptice: în vărsăturile incoercibile: clorpromazina (Plegomazin).
Proclorperazina (Emetiral) oral, rectal sau i.m., folosită şi la
copii.Tietilperazina (Torecan) - ca antivertiginos în iritaţii vestibulare.
3.Antihistaminicele H1 blocante împotriva greţurilor şi vomei din răul de mişcare,
în boala Meniere. Ex. prometazina (Romergan), difenhidramina.
4. Alte antivomitive
•Metoclopramidul are acţiune centrală antivomitivă (mecanism antidopaminergic) şi
periferică de contracţie a cardiei, relaxare a pilorului şi creşterea
peristaltismului intestinal. Se foloseşte în boala ulceroasă, ca prokinetic, iar în
doze mari e eficace în voma severă produsă de citostatice.
•Domperidon (Motilium) un metabolit al metoclopramidului, are efect antiemetic de
intensitate medie.
•Ondansetronul (Zofran) este un antiemetic prin mecanism antiserotoninergic
(antagonist 5-HT3) eficace faţă de voma intensă produsă de citostatice şi de
radiaţii.
•Piridoxina (Vitamina B6) în vărsăturile provocate de sarcină şi boala de
iradiaţie.
•Se mai pot folosi anestezice locale, băuturi carbogazoase, ceai de mentă rece.

V. LAXATIVELE ŞI PURGATIVELE

Grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul în apă al materiilor fecale.

Laxativele au un efect mai blând, de uşurare a defecaţiei,de obicei fără
modificarea consistenţei acestora, iar purgativele au un efect energic, rapid,
producând
înmuierea materiilor fecale.
Indicaţii: în constipaţii acute, cronice, în intoxicaţii acute, după o cură cu
antihelmintice, pentru evitarea presei abdominale la bolnavii operaţi, cu hernie,
hemoroizi, fisuri anorectale, înaintea unei intervenţii chirurgicale la nivelul
tubului digestiv pentru golirea colonului.
CI: la bolnavii cu apendicită, în ileus mecanic, în abdomen acut. Se dau cu
precauţie la copiii mici (risc de deshidratare), gravide (pot stimula motilitatea
uterină cu pericol de avort), la batrâni (pot produce colaps). Nu se dau la sugari.

a.PURGATIVELE IRITANTE - stimulează peristaltismul prin iritarea chemoreceptorilor

din mucoasa intestinal.
1.Substanţe cu acţiune în IS: uleiul de ricin - se hidrolizează în duoden sub
acţiunea lipazei, punând în libertate acidul ricinoleic. Are efect rapid, în cca 1-
3 ore, fiind indicat în intoxicaţii. Se dă în doză de 15-30 g (1-2 linguri). RA:
colici intestinale.
2. Substanţele active numai în colon îşi produc efectul după cca 8 ore.
•Purgativele antrachinonice: conţin ca principii active glicozide, care suferă în
intestin un proces de reducere, transformându-se în substanţe iritante. Se găsesc
în Frangula (scoarţa de cruşin), Aloe, Senna, Rhei (rubarba). Se elimină prin lapte
şi pot provoca uneori diaree la sugari. Cruşinul intră în preparatele Carbocif,
Cortelax, Normoponderol, iar senna în Regulax, Rixative, Tisasen.
•Substanţe sintetice: fenolftaleina (Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi sodiu
picosulfat (Dulcopic).
•Sulful elementar - sub acţiunea bacteriilor din colon se transformă în H2S, care
stimulează persistaltismul. Intră în preparatul Carbocif.

b.PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE) - sunt săruri care se

absorb în mică măsură, reţinând apa prin osmoză. Provoacă eliminarea de scaune
lichide la 1-3 ore de la administrare. Se folosesc pentru evacuarea rapidă a
intestinului.
•Sulfatul de magneziu (sarea amară) se dă în doză de 15-30 g (1-2 linguri),
dizolvat cu multă apă, la fel şi sulfatul de sodiu (sarea Glauber). Pot produce
deshidratare.
•Lactuloza (Duphalac) este o dizaharidă, ce fermentează în acid acetic şi lactic se
dă în encefalopatia hepatică.
•Macrogolii sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se absorb
din tubul digestiv, intrând în preparatele Forlax, Fortrans, alături de amestecuri
de electroliţi pentru a nu tulbura echilibrul ionic. Se dau 3-4 plicuri pe zi,
dizolvate într-un pahar cu apă.
•Hexitoli: manitol, sorbitol.

c.LAXATIVELE DE VOLUM - asorb apa prin imbibiţie, mărindu-şi stimulând ca urmare

peristaltismul.
Coloizii hidrofili: agar-agar-ul, mucilagul de Carrageen (Galcorin).
Fibre vegetale nedigerabile: triticum (Diom Fibra) adică tărâţa de grâu, psyllium
obţinută din păstaia seminţelor de Ispaghula (intră în preparatul Mucofalk-orange
sau Mucofalk-apple); o serie de alimente: pâinea integrală, smochinele, curmalele.

d.LAXATIVELE LUBREFIANTE - acţionează prin favorizarea

progresiei conţinutului intestinal.
Docusatul (Sintolax) este un compus sintetic cu proprietăţi tensioactive, cu efect
slab.
Uleiul de parafină este un compus inert, care nu se absoarbe, înmoaie scaunul,
fiind eficace în constipaţia de tip spastic. Doza este de 1-2 linguri, după mesele
principale. Nu se asociază cu docusatul, deoarece acesta îi favorizează absorbţia,
cu formarea de parafinoame.

e.SUBSTANŢE CU ACŢIUNE RECTALĂ - acţionează prin iritarea

mucoasei rectale şi declanşarea reflexului de defecaţie. Se folosesc supozitoarele
de glicerină (pentru adulţi şi pentru copii).
VI.MEDICAŢIA ANTIDIAREICĂ

a.MEDICAMENTE CARE SCAD PERISTALTISMUL INTESTINAL

Parasimpatoliticele: atropina, scobutilul.Opioidele: codeina, dionina. Opioide cu
acţiune periferică: loperamida (Imodium) - nu produce dependenţă.
b.SUBSTANŢE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL MUCOASEI
INTESTINALE (ASTRINGENTE) - materiile tanante acţionează prin precipitarea
proteinelor extracelulare. Se pot folosi ceaiuri medicinale (de afine şi din plante
care conţin compuşi cu caracter antibiotic, antiseptic: coada racului, ştevia
stânilor).
c.ADSORBANTE ŞI PROTECTOARE - adsorb compuşi toxici din conţinutul
intestinal sau protejează mucoasa. Cărbunele medicinal (Carbomix) adsoarbe
substanţe bazice, acide, toxine, gaze. Diosmectita (Smecta) creşte vâscozitatea
gelului mucos de pe suprafaţa mucoasei digestive şi are efect citoprotector.
Subsalicilatul de bismut (Pink bismuth tablets) are efect antisecretor,
antiinflamator, antimicrobian. Se mai pot folosi substanţele mucilaginoase:
polizaharide, pectine (din mere, morcovi, gutui).

VII.COLAGOGELE

Sunt stimulatoare ale scurgerii bilei, crescând fluxul biliar.Efectele se

realizează prin 2 mecanisme: efect coleretic, când cresc secreţia bilei la nivelul
celulei hepatice; efect colecistokinetic prin contracţia vezicii biliare, respectiv
a căilor biliare, bila este evacuată din vezica biliară şi din coledoc.
Indicaţii: în stază biliară, diskinezii biliare; în infecţii ale căilor biliare; în
dispepsii.
Contraindicaţii: în icter mecanic, colici biliare, hepatită acută.
•Acizii biliari şi săruri. Acizii provin din bilă de bou uscată şi purificată.
Colebilul (Oxbil) conţine bilă de bou şi se dă în timpul meselor principale. Acidul
dehidrocolic (Fiobilin) provoacă o secreţie biliară abundentă, apoasă.
•Droguri vegetale: anghinarea, cicoarea, păpădia se găsesc în preparate ca
Anghirol, Hepatobil, Instamixt, cu acţiune coleretică.
•Substanţe sintetice: salicilaţii şi carbicolul.
•Substanţe predominant colecistokinetice: sulfatul de Mg şi uleiul de măsline.