ȘCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA SLATINA

PROIECT DE ABSOLVIRE
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

VITAMINE LIPOSOLUBILE

SIMA SIMONA

Coordonator:
Farmacist Speriatu Valeria

SESIUNEA 2021

Cuprins

1
Argument..........................................................................................4

Introducere.......................................................................................5

Capitolul I.Vitaminele-Baze Farmacologice..................................6

1.1.Denumire..................................................................................6

1.2 Clasificare..................................................................................6

1.3.Hipovitaminoza.........................................................................7

1.4.Indicații......................................................................................7

Capitolul II.Vitaminele liposolubile................................................7

2.1 .Vitamina A- Retinol...................................................................8

2.1.1.Distribuția..........................................................................8

2.1.2.Eliminarea.........................................................................8

2.1.3.Farmacodinamic.Rolurile vitaminei A...........................9

2.1.4 Surse de vitamina A.........................................................10

2.1.5.Deficitul de vitamina A....................................................10

2.1.6.Analogii de sinteză ale vitaminei A.................................11

2.1.7.Farmacotoxicologie..........................................................12

2.1.8.Produse farmaceutice ce conțin vitamina A...................13

2.2.Vitamina D-Ccalciferol................................................................13

2.2.1.Surse de vitamina D..........................................................14

2.2.2.Farmacocinetica................................................................15

2.2.3.Farmacodinamie.Rolurile vitaminei D............................15

2.2.4.Farmacoterapie..................................................................16

2.2.5.Farmacotoxicologie...........................................................18

2.2.6.Farmacografie...................................................................19

2.2.7.Produse farmaceutice ce conțin vitamina ......................20

2.3.Vitamina E-Tocoferol..................................................................21

2.3.1.Surse de vitamina E.........................................................22

2
 2.3.2.Farmacocinetica.............................................................22

2.3.3.Farmacodinamie.Rolurile vitaminei E........................22

2.3.4.Deficitul de vitamina E..................................................23

2.3.5.Farmacotoxicologie........................................................24

2.3.6.Farmacografie................................................................24

2.3.7.Preparate cu vitamina E................................................24

2.4.Vitamina K-Fitomenadiona..........................................................25

2.4.1.Surse de vitamina K......................................................25

2.4.2.Farmacocinetica.............................................................26

2.4.3.Farmacodinamie............................................................26

2.4.4.Farmacoterapie..............................................................26

2.4.5.Farmacotoxicologie........................................................27

2.4.6.Farmacografie...............................................................28

Capitolul III.Produse farmaceutice cu vitamine...............................28

Capitolul IV.Plante cu conținut de vitamine.....................................30

Concluzii................................................................................................32

Bibliografie ...........................................................................................34

Anexe.....................................................................................................35

3
 ARGUMENT

Vitaminele sunt substanțe organice necesare proceselor vitale.

Pentru că exista în cantitati infime in alimentele de origine naturala,sunt considerate

nutrimente-precum proteinele ,glucidele,lipidele,apa,mineralele-care actioneaza singure sau
interactioneaza cu altele.Totusi,vitaminele nu hranesc organismul ,ci sunt catalizatoarele ce
provoaca si ajuta la realizarea numeroaselor functii: producerea energiei,metabolismul
hormonal,intarirea sistemului imunitar ,cresterea celulara ,asimilarea si digerarea alimentelor.

Din punct de vedere chimic,vitaminele sunt diferite.Ele pot fi amine,acizi sau alcooli.Dar
nu compozitia chimica ne indica faptul ca o substanta este vitamina,ci efectul ei fiziologic.

În cadrul acestei lucrari s-au tratat in amanunt distributia,structura

chimica,farmacodinamia,calea de administrare si principalele surse de provenienta ale
vitaminelor liposolubile.

Lucrarea este structurată în patru capitole.Primul capitol reprezintă o incursiune in lumea

vitaminelor, unde se detailează principalele tipuri de vitamine și efectele pozitive  și negative
ale utilizării acestora.Cel de-al doilea capitol este centrat pe caracterizarea în detaliu a
grupelor de vitamine liposolubile, vitamina A, vitamna D, vitamina E, vitamina K cât
și farmacodinamia și farmacocinetica.Capitolul al treilea este centrat pe prezentarea
principalelor produse farmaceutice care conțin vitamine, iar capitolul al patrulea se axează pe
principalele plante cu conținut de vitamine,Cynehatis fructus, Hippophae fructus,
Spirulina Platensis.

În această lucrare, am încercat să utilizez atât metode cantitative, cât și calitative. Dintre

metodele de cercetare folosite voi sublinia metoda analitică, care mi-a permis realizarea unei
sinteze. O altă metodă este cea a analizei, care a determinat examinarea tuturor tipurilor de
vitamine și particularizarea pe grupul vitaminelor liposolubile. O ultimă  metodă de cercetare
este cea context-analiza, care a fost utilizată pe tot parcursul lucrării,deoarece documentarea a
vizat studierea literaturii de specialitate, ziarelor si a surselor web,  pentru a oferi o imagine
complexă a efectelor pozitive ale vitaminelor, a modului în care acestea influentează sănătatea
ș i starea de spirit a fiecărei persoane.

4
 INTRODUCERE

„Importanţa biologică a vitaminelor, declară Guggenheim, constă în funcţia lor

decomfermenţi care le face în stare să catalizeze procesele enzimatice ale esuturilor
vii.Viaţa normală nu poate fi menţinută dacă organismul viu nu primeşte, ca factor de
nutriţievitaminele pe care nu le poate sintetiza."Organismul animal trebuie să primească
obligatoriu aceste elmente indispensabile prin intermediul alimentelor.

Vitaminele se găsesc mai mult sau mai puţin numeroase si în cantitate mai mare sau
mai mică în aproape toate vegetalele. Le cunoaştem la majoritatea structura exactă şi proprietă
ţile. Ştiind aproape toate nevoile organismului sănătos sau bolnav pentru majoritatea
vitaminelor cunoscute în prezent este lesne raportându-se la tabelele întocmite pentru
folosirea aceasta, de a ne adresa, în orice moment, plantelor, fructelor şi legumelor celor
mai bogate în anumite vitamine.Terapeutica vitaminică deţine şi va păstra fară îndoială pentru
totdeauna ansamblul acestor drepturi.Totuşi, cu excepţia cazurilor patologice, care ţin de
intervenţia medicului, ar fi zadarnică intenţia de a calcula în ansamblul vegetalelor ingerate,
cantitatea de vitamine administrată în funcţie de nevoile teoretice.

Totul se petrece ca şi cum organismul ar ştii să utilizeze vitaminele pornind de la raţia

alimentară zilnică, treptat, pe măsura nevoilor sale, compensând un deficit momentan,stocând
în alte părţi vitaminele pe care nu le foloseşte imediat.Aducându-i zilnic noi vitamine
naturale, putem să ne ajutăm la maxim organismul sădevină sau să rămână ceea ce dorim să
fie.In stadiul actual al cunoştiinţelor noastre ne găsim obligaţi, în privinţa aceasta, ca şi în
multe altele, de a-i arăta încredere, de a-i recunoaşte acea „inteligenţă" pe care i-o intuim fara
să o putem încă demonstra în întregime.De altfel, dacă organismul nostru n-ar avea mijloace
de a se apăra şi de a se adapta, pentru un timp mai mult sau mai puţin îndelungat, am
suporta ani în şir , simptome evidente,ingestia şi inhalarea a numeroase otrăvuri şi toxine, la
care sunt expuşi, de obicei locuitorii marilor oraşe.

5
 CAPITOLUL I.VITAMINELE-BAZE FARMACOLOGICE

Vitaminele sunt substanțe organice necesare pentru buna funcționare a organismului.Ele

sunt introduse în organsim prin intermediul alimentelor ,unele fiind sintetizate și în organism:
vitamina K,vitamina D3,vitamina PP,biotina,vitamina B6 etc.

1.1.Denumire

Vitaminele prezintă mai multe denumiri:

1.Denumirea alfabetică ,folosind literele mari ale alfabetului A,B,C,D,E,K, și diferiți indici în
cadrul unui tip de vitamine :D2,D7,B1,B2,B6 etc.(vezi anexa nr.1,fig.1)

2.Denumirea chimică care are la bază structura chimică a vitaminei : vitamina B6-piridoxină
(derivat de piridina),vitamina E-tocoferol(nucleu tocol) etc;

3.Denumirea terapeutică după efectul farmacodinamic:

-vitamina A-vitamina antixeroftalmică,

-vitamina C-vitamina antiscorbutică,

-vitamina D-vitamina antirahitică,

-vitamina E-vitamina antisterilitate,

-vitamina PP-vitamina antipelagră,

-vitamina K-vitamina antihemoragică sau vitamina coagulării.

1.2.Clasificare

Vitaminele au fost clasificate după solubilitate,în:

1.-vitamine liposolubile: A,D,E,K;

2.-vitamine hidrosolubile: complexul B,vitamina C.

Trebuie amintite și vitaminoidele,adică acei factori biochimici lipsiți de funcție enzimatică și

anume:

-vitamina P

-mezionozitolul

-colina

-acidul pangamic

-acidul alfa-lipoic

-unii acizi grași nesaturați esențiali (vitamina F)

6
S-au identificat și compuși mai mult sau mai puțin asemănători,structural cu
vitaminele,capabili să diminueze activitatea vitaminelor,numiți antivitamine,unii având
utilități terapeutice.

Vitaminele pot fi active ca atare se pot găsi sub formă de provitamine(precursori inactivi),care
în organism sunt transformate în vitamine cum ar fi carotenoidele.

1.3.Hipovitaminoza

Deși cantitățile de vitamine necesare organismului sunt mici,în cazul în care prin
alimentație sau sinteza endogenă nu sunt acoperite cerințele fiziologice,apare carența,deficitul
sau starea de hipovitaminoză.

Ele pot apărea:

-datorită aportului redus:alimentație dezechilibrată,lipsa poftei de mancare;

-datorita absorbției necorespunzătoare: afecțiuni hepatice ,biliare,gastrointestinale sau

administrarea concomitentă a unor medicamente care scad absorbția;

-datorită nevoilor crescute ale organismului:la femeia gravidă,la femeia care alăptează,la
copii în creștere ,în boli infecțioase,hipertiroidism,la alcoolici,în cursul tratamentelor cu unele
medicamente.

1.4.Indicații

Vitaminele se folosesc în doze mici profilactic sau pentru tratamentul hipovitaminozei

ușoare,dozele fiind totuși de 5-10 ori mai mari decât necesarul zilnic.În cazul
hipovitaminozelor grave ce imbracă forma unor afecțiuni cum ar fi:
pelagra,scorbutul,rahitismul,beri-beri sunt necesare doze mari de vitamine.Tot în doze mari
,vitaminele se folosesc pentru prevenirea si tratarea unor afecțiuni nelegate de stări carențiale
specifice.

Vitaminele în doze terapeutice sunt bine tolerate,putând apărea reacții adverse severe,mai ales
la administrarea vitaminelor liposolubile în doze mari.

CAPITOLUL II.VITAMINELE LIPOSOLUBILE

Această grupă cuprinde vitaminele:A,D,E, si K.

Vitaminele A și D se comportă ca și hormonii ,acționand receptorii specifici

intracelulari.Caracteristica cinetică constă în reținerea în organism timp îndelungat,cu
formarea de depozite însemnate mai ales în ficat.

Vitaminele liposolubile sunt absorbite de la nivelul intestinului subțire odată cu grasimile

alimentare,ceea ce explică de ce malabsorbția lipidelor (cum se intamplă in diferite boli

7
ca:fibroza abistică,boala Crabn,colita ulcerativă) se asociază cu scăderea absorbției pentru
aceste vitamine.

În organismul uman vitaminele liposolubile sunt stocate în principal la nivel hepatic și la

nivelul țesutului adipos.Cu excepția vitaminei K,vitaminele liposolubile mai lent decât cele
hidrosolubile,iar vitaminele A și D se pot acumula și pot avea un efect toxic pentru
organismul uman.

2.1.VITAMINA A- RETINOL

Vitamina A a fost prima vitamină liposolubilă identificată în anul 1913.Această denumire

reunește retinoizii preformați,dar și formele precursoare,provitamina A-caroteinoizii.

Vitamina A se prezintă ca un lichid uleios sau amestec de lichid uleios și cristale,de culoare
galbenă până la galben-portocaliu cu miros caracteristic și gust caracteristic.Solubilă în alcool
absolut,practic insolubilă în apă,miscibilă cu cloroform,eter și uleiuri grase.Se conservă în
recipiente bine închise,ferit de lumină ,la Separanda.Retinoizii preformați reprezintă un
termen colectiv pentru retinol,retinal și acid retinoic,toate aceste forme fiind biologic
active.Carotenoizii provitamina A includ betacarotenul și alții,substanțe care se transformă în
retinoizi cu diferite grade de eficientă.Retinoizii sunt sensibili la căldură,lumină și oxidare în
aer.Betacarotenii sunt relativ mai stabili.Retinoizii sunt transformați în retinol la nivelul
intestinului și transportați împreuna cu grasimile alimentare la nivelul ficatului,unde se
depozitează.O proteină specială –proteina care leagă retinolul (RBP)- este responsabila de
transportul vitaminei A de la nivelul ficatului la țesuturi.

Carotenoizii sunt absorbiți intacți,cu o rată de absorbție mult mai mică față de
retinol.Dintre toți carotenoizii,betacarotenul are cel mai mare potențial de tip vitamina A.

Alimentele aduc în organism vitamina A sub formă de esteri ai retinolului și beta-

caroten.Esterii retinolului suferă o hidroliză înainte de absorbție.

Retinolul se absoarbe activ din tubul digestiv .Carotenoidele sunt absorbite prin difuziune
pasivă,absorbția fiind completă.

Din preparatele cu vitamina A miscibile cu apa,aceasta se absoarbe mai bine decât din
preparatele de tip soluție uleioasă.

2.1.1.Distribuția

Vitamina A este stocată în principal în celulele din ficat și doar o mică parte în
rinichi,plămâni,suprarenale,retina și grasimi.

Vitamina A trece mai greu placenta și poate să apară în laptele matern.

2.1.2.Eliminare

Vitamina A se elimină prin urină și fecale.

8
 2.1.3.Farmacodinamic.Rolurile viatminei A

Toate cele trei forme ale vitaminei A,retinolul ,retinalul,acidul retinoic sunt active.

Forma activă a vitaminei A are trei roluri de bază,respectiv în:vedere ,crestere și

dezvoltare a țesuturilor și imunitate.

VEDEREA

Vitamina A are un rol foarte important:

-în vederea nocturna și în perceperea culorilor;

-creșterea și dezvoltarea țesuturilor;

-este implicată în diferențierea celulară normală-un proces prin care celulele embrionate se
transformă în celule mature cu funcții de înaltă specificitate.

De asemenea,susține procesul de reproducere la ambele sexe dar și cresterea osoasă.

IMUNITATE

Vitamina A are un rol esențial în unele infecții,cum ar fi pojarul sau diareea,boli a caror
evoluție este ameliorată de aportul de vitamina A și respectiv ,agravată de hipovitaminoza A.

S-a sugerat faptul că betacarotenii și alți carotenoizi pot avea rol antioxidant prin
neutralizarea radicalilor liberi.

Betacarotenii au fost de asemenea,asociați cu reducerea riscului de cancer pulmonar.

Lutheina și zeaxantina,carotenoizii galbeni din porumb și legumele verzi ,pot reduce riscul
de degenerescenta musculara și de cataracta de varstă.

Licopenele,pigmenti carotenoizi roșii din tomate,pot ajuta la reducerea riscului de cancer de

prostata,boli cardiovasculare și arsuri solare cutanate.

VITAMINA A:

-Este necesară pentru formarea pigmenților fotosensibili în retină și prevenirea nictalopiei

(hemeralopiei);

-Este necesară pentru creșterea și diferențierea celulelor epiteliale,contribuind la reglarea

troficitatii mucoaselor și tegumentelor;

-Are proprietăți anticanceroase ,favorizând transformarea celulelor maligne în celule

normale și inhibând creșterea tumorilor;

-Este implicată în procesele imune și-n apararea antimicrobiana ,stimulând formarea de

anticorpi;

-Este necesară pentru creșterea oaselor și țesuturilor moi;

9
 -Este necesară pentru reproducere și dezvoltarea embrională;

-Intervine în metabolismul steroizilor și sinteza colesterolului;

-Influențează funcția tiroidei și glandelor sexuale;

-Este cofactor în sinteza mucopolizaharidelor ,în activarea sulfatului ,în dehidrogenarea

hidroxisteroizilor și-n funcția enzimelor microzomale.

2.1.4.SURSE DE VITAMINA A

Organismul nu sintetizează vitamina A,dar poate transforma provitaminele în vitamina A.

Vitamina A provine din alimente ,atât ca atare,cât și sub formă de provitamine.

Conțin vitamina A sau carotenoide:

-produse animale cum ar fi: ficatul ,laptele integral,untul,branza,ouăle,peștele și uleiul din

ficat de pește;

-produse vegetale cum ar fi: fructele,roșiile,morcovii (vezi anexa 1;fig.2)

FARMACOTERAPIE

Carența vitaminei A poate fi datorată:

-unor diete dezechilibrate(aport insuficient);

-malabsorbției(absorbție redusă);

-afecțiunilor biliare și hepatice (tulburărilor de absorbție și depozitare în ficat);

-bolilor renale(eliminare crescută);

-hipertiroidiei(conversia carotenoidelor deficitare);

-deficitul proteic (diminuă cantitatea de proteine transportoare);

-diabetului(conversia carotenoidelor deficitara).

Manifestările clinice ale carenței sunt:

-tulburări de vedere nocturnă(hemeralopie),

-uscăciunea pielii și mucoaselor;

-hiperkeratoza;

-întârzierea creșterii și dezvoltării cu tulburări de odificare;

-scăderea rezistenței la infecții.

2.1.5.DEFICITUL DE VITAMINA A

10
 Deficitul de aport de vitamina A poate fi o primă cauză de cecitate pentru copii din întreaga
lume.

Nou născuții și prematurii ,adulții cu venituri foarte scăzute din mediul urban,persoanele
alcoolice sau cei cu boli hepatice și bolnavii cu sindrom de malabsorbție a lipidelor reprezintă
populația cu risc de hipovitaminoză A.

Unul dintre primele simptome ale deficitului de vitamina A este scăderea acuității
vizuale,până la orbirea la întuneric.Aceasta este o suferință reversibilă ,dar dacă rămâne
netratată poate determina orbirea permanentă.

O altă afecțiune care poate fi condiționată de deficitulde vitamina A este

xeroftalmia(exprimată clinic prin uscarea corneei și a membranelor oculare,datorate lipsei de
producție a mucusului ,ceea ce lasă ochiul vulnerabil la infecțiile bacteriene).

Deficitul de vitamina A poate fi cauză de hiperkeratoză,o afecțiune în care foliculii piloși

se impregnează cu keratină ,devenind proeminenți și conferind tegumentului un aspect
aspru,rugos,uscat.

În țările dezvoltate,severitatea unora dintre bolile infecțioase (cum ar fi pojarul)este

corelată cu gradul de deficit de vitamina A.

Administrarea de vitamina A se consideră a fi răspunzătoare de scăderea ratei de

mortalitate prin aceste boli.

Vârsta medie a populației țintă pentru administrare suplimentară de vitamina A este de la

naștere până la aproximativ 7 ani.

Cea mai viabilă soluție de a preveni hipovitaminoza A este reprezentată de consumul pe

termen lung de alimente bogate în vitamina A.

INDICAȚII

Vitamina A se indică în:

1) prevenirea și tratarea stării de hipovitaminoză;

2) afecțiunii muco-cutanate cum ar fi:dermatoze,xeroftalmie,conjunctivite;
3) infecții și inflamații ale căilor respiratorii superioare;
4) tulburari digestive cronice;
5) hipertiroidie;
6) la copii prezintă întârzieri de creștere.

2.1.6.ANALOGII DE SINTEZĂ ALE VITAMINEI A

Analogii de sinteză ai vitaminei A au acțiune asupra proliferării și diferențierii

țesuturilor,în special a epiteliilor ,astfel:

11
 -Tretinoidul sau acidul all-trans este folosit pentru tratamentul local al acneei.Poate fi
folosit pe cale orală în doze mari pentru tratamentul leucemiei acute promielocitare în
asociere cu chimioterapia;

-Isotretinoinul este izomerul tretinoinului și se utilizează în tratamentul acneei grave

nodulochistice ,acneei rozacee gravă și în tulburări de keratinizare rezistente la etretinat.Se
administrează oral sau cutanat;

-Etretinatul,retinoid asemănător acitretinei se utilizează în tulburări congenitale de

keratinizare,psoriazis,ihtioză și alte afecțiuni dermatologice,având avantajul unei durate lungi
de acțiune;

- Acitretinul este forma activă a etretinatului ,având aceleași indicații cu acesta,însă o

durată de acțiune mai scurtă.

Acești compuși pot produce o serie de reacții adverse caracteristice,cel mai important de
semnalat fiind riscul crescut de teratogenitate.

2.1.7.FARMACOTOXICOLOGIE

Hipervitaminoza A poate fi determinată de administrarea pe termen lung de suplimente

de vitamina A sau de dozele foarte mari administrate.

Aportul excesiv de vitamina A este teratogen,fiind răspunzător de apariția unor defecte

congenitale cum sunt: Palatoschizis,anomalii congenitale de cord,malfuncții cerebrale.

Aportul excesiv acut în perioada de sarcină poate determina avorturi spontane.Femeile

însărcinate trebuie să evite suplimentele prenatale cu conținut bogat de retinal,ca și medicația
bogată în retinoizi (accutane,retinA).

Consumul prelungit și excesiv de alimente bogate în vitamina A poate duce la

hipercarotenemie –condiție care asociază carotenodermia (colorația portocalie a tegumentului
) și nivele sangvine crescute ale carotenilor (de obicei nu este nocivă).

REACȚII ADVERSE

Reacțiile adverse la vitamina A sunt doză dependente și apar la mari.

Manifestările clinice ale hipervitaminozei A sunt:

1) SNC-oboseală,iritabilitate,cefalee;
2) Aparat digestiv- anorexie,greață,vomă;
3) La nivelul pielii și mucoaselor- piele uscată ,pierderea părului ,uscăciunea
gurii,nasului;
4) La nivelul oaselor – îngroșarea oaselor lungi,încetinirea creșterii;
5) Sânge – anemie aplastică ,leucopenie;
6) Hepatic – stare icterică ,hepatomegalie,creșterea enzimelor hepatice;
7) La nivelul ocular – tulburări de vedere;

12
 8) Efecte teratogene – excesul de vitamină în timpul sarcinii poate produce malformații la
făt.

2.1.8.PRODUSE FARMACEUTICE CE CONȚIN VITAMINA A

1) Vitamina A:

-caps,moi 50.000 u.i.ct x 24 Pa 1,45

2)Vitamina A Forte

-caps,moi 50.000 u.i.ct x 30 Pa 3,18

3)Sicovit A:

-draj.10.000 u.i.Fl. x 50 Pa 1,03

-sol.inj.300.000 ul/ml.Fiola 1 ml Ct x 5 Pa 1,77 Admin,orală .Adulți 2-4 drj./zi.

4)Vitamina A

-sol.orală în picături cu 30.000 u.i./ml.Flacon 10 ml Pa 1,40 Admin,oral.Adulți 50-

100 pic/zi. Sugari 2-40 pic în 1-3 prize.Copii 2-15 ani 10-60 pic în 2 reprize.

5)Sicovit A:

- fiole 1 ml cu 300.000 u.i./ml et x 5; 10 Pa 1,77 ; 3,09 Admin.adulți inj. i.m. o fiolă

6)Vitamina A

- caps.gelatin. 50.000 u.i. et x 30. Pa 3,41 Admin.orală. Adulți 1 capsulă/zi.

Vitamina A și D în combinații

7) Vitamina A+D2:

-vit. A 2750 u.i.; vit D 550 u.i. Caps.gelat. Ct x 30

Admin.oral . Adulți 2-4 caps./zi.

Combinații de vitamine

8)Eurovita A+E ; Forte

Acetat retinol 2500 u.i.; Acetat tocoferol 50/150 mg. Capsule moi ct x 30. Admin. 1-2
caps./zi

9)Mixavit

Vit.A; Vit. D; Vit. B1; vit. B2; vit. B6; vit. B12; vit. C; Nicotinamida.Sirop,flacon x 120 ml.

2.2.VITAMINA D – CALCIFEROL

13
 În secolul al 17-lea deficitul de vitamina D era atât de frecvent la copiii din Marea
Britanie,încât afecțiunea era cunoscută ca ,,boala copiilor englezi”.

La mijlocul secolului al 18-lea ,uleiul de ficat de cod a devenit foarte obișnuit pentru
tratamentul acestei boli.

Elmer McCollum și colaboratorii au descoperit în 1925 că substanța antirahitică din

ficatul de cod este vitamina D.

Vitamina D(calciferolii),numită și vitamina antirahitică ,este o vitamină liposolubilă.

Vitamina D se prezintă sub formă de cristale incolore sau pulbere cristalină albă,fără miros
și fără gust.La aer și la lumină se descompune.

Solubilă în cloroform,eter,uleiuri grase,practic insolubil în apă.

Se conservă în recipiente bine închise,ferite de lumină,la rece,la Separanda.

În grupul vitaminei D sunt incluse 6 vitamine ,de la D2 la D7.Cei mai importanți compuși
din grupul calciferolilor sunt:

-ergocalciferol ( D2)

-colecalciferol (D3)

-calcifediol- metabolit activ

-calcitriol- metabolit activ

-alfacalcidol

-un analog sintetic al vitaminei D,dihridrotahisterol.(vezi anexa 1 ,fig.3)

2.2.1.SURSE DE VITAMINA D

Colecalciferolul( vitamina D3) are origine endogenă și exogenă.

El este sintetizat la nivelul pielii plecând de la 7 dehidro-colesterol (provitamina D3)

care este convertit în vitamina D3 sub influența razelor U.V.

Ergosterolul,provitamina D2,preluat din alimente este transformat în ergocalciferol și apoi

în colecalciferol.

Vitamina D se găsește în:

-ficat,pește gras,unt,lapte,brânză,gălbenuș de ou,dar și expunerea la soare minim 15

min.,câteva zile pe săptămână (vezi anexa 2,fig.1).

Deoarece vitamina D este relativ stabilă în alimente,multe țări au recurs la fortifierea

formulelor și produselor de lapte cu vitamina D pentru a preveni rahitismul.

14
 Expunerea la lumină a laptelui fortifiat cu vitamina D poate duce la pierderea de cantități
semnificative din această natură.

Vitamina D este absorbită în partea superioară a intestinului subțire ,odată cu grăsimile din
alimente și transportată la ficat.La nivel cutanat ,radiațiile ultaviolete transformă un derivat de
colesterol în colecalciferol,care trece în circulație și care este transportat și el către ficat.

La nivel hepatic,vitamina D este transformată în calcidiol,o formă inactivă care circulă în

sânge .Rinichii preiau calcidiolul și îl transformă într-o formă activă de vitamina D –calcitriol.

Persoanele cu insuficiență renală cronică au nivele foarte mici de calcitriol și trebuie să

primească un supliment de vitamina D de rutină.

2.2.2.FARMACOCINETICĂ

ABSORBȚIA. Vitamina D administrată oral se absoarbe rapid din intestinul subțire

,necesitând prezența bilei.Față de vitamina D2,vitamina D3 se absoarbe complet și mai rapid.

Absorbția scade în:

-afecțiuni biliare și hepatice

-sindrom de malabsorbție

Vitamina se absoarbe bine și după administrarea intramusculară.

DISTRIBUȚIA. După absorbție ea este transportată la ficat.În sânge ea circulă legată de o

proteină specifică.Ea poate fi stocată în țesutul adipos și ficat timp îndelungat.

METABOLIZAREA. Are loc la nivelul ficatului și rinichilor ,unde se formează o serie de

metaboliți activi.

ELIMINAREA. Vitamina D se elimină prin fecale prin intermediul bilei și o mică cantitate
este excretată în urină.

2.2.3.FARMACODINAMIE.ROLURILE VITAMINEI D

Vitamina D este implicată în homeostazia calciului și fosfaților prin influențarea:

-absorbției

-mobilizării din oase

-eliminării renale a acestora

Cea mai cunoscută funcție a vitaminei D este aceea de a regla nivelele serice de calciu și
fosfor.

15
 Vitamina D crește absorbția acestor minerale de la nivelul tractului gastrointestinal.În
comparație cu parathormonul,vitamina D favorizează reabsorbția calciului la nivel renal și
mobilizarea lui în oase.

Vitamina D controlează nivelul seric,dar și pe cel intracelular,al calciului,dacă aportul

alimentar nu este optim.

Calcitriolul influențează creșterea celulelor normale și a anumitor celule

canceroase.Aportul adecvat de vitamina D s-a apreciat că ar reduce riscul de cancer la
sân,colon sau prostată.

Implicarea calciului în contracția musculară,inclusiv a miocardului,deficitul de vitamina D

putând fi incriminat prin hipocalcemie,în anumite tulburări de contractilitate miocardică.

Nivelul seric scăzut de calciu și fosfat aduce la eliberarea hormonului paratiroidian din
glandele paratiroidiene,hormon ce crește activitatea enzimatică la nivel renal și favorizează
conversia vitaminei D în formele sale active,respectiv în calcitriol.

-La nivel intestinal

Vitamina D(calcitriolul)stimulează absorbția calciului și fosfatului,favorizând sinteza unor

proteine.

-La nivel renal

Vitamina D activă(calcifediolul)crește retenția din urină a calciului și fosfatului prin

creșterea reabsorbției acestora la nivelul tubilor renali proximali.

-La nivel osos

Calcifediolul și calcitriolul participă la mineralizarea normală a oaselor.Când valorile

calcemiei scad,la nivelul osos are loc o stimulare a reabsorbției osoase.

Când există un deficit de calciu în oase,sub acțiunea vitaminei D crește calcemia și are loc
depunerea calciului în oase.

-La nivelul paratiroidelor

La nivelul paratiroidelor ,calcitriolul inhibă sinteza parathormonului într-un mod indirect

crește calcemia și inhibă expresia unei gene responsabilă de sinteza sa.

Calcitriolul intervine în diferențierea și maturarea mononuclearelor,keratinocitelor și

producerea de limfokine,el putând de asemenea inhiba anumite proliferări celulare.

Dihidrotahisterolul mobilizează calciul din oase și crește calcemia,având acțiune rapidă și

de scurtă durată față de calciferol.

2.2.4.FARMACOTERAPIE

Hipovitaminoza D poate să apară :

16
 -prin lipsa sau insuficiența expunerii la soare;

-prin aportul insuficient de alimente;

-la cei cu afecțiuni hepatice și biliare ce pot afecta absorbția vitaminei;

-la persoanele cu acidoză hipocloremică și insuficiență renală cronică,datorită

inhibării calcitriolului;

-la femei insărcinate și-n perioada de alăptare;

-la prematuri și-n perioadele de creștere;

-la cei cu toleranță (rezistență) la vitamina D,datorată probabil unei deficiențe

genetice;

-la persoanele ce folosesc timp îndelungat medicația

anticonvulsivantă(fenobarbital,fenitoină),care prin efectul inductor enzimatic afectează
metabolismul vitaminei;

-la cei ce folosesc doze mari de glucocorticoizi;

Rahitismul se exprimă clinic prin deformări ale sistemului osos,începând de la nivelul

craniului-bose frontale,craniotabes-și continuând cu șanțul submamar Harrison,mătăniile
costale,deformări ale cartilajelor de creștere,tibie incurbată,acestea corectându-se dacă se
administrează în timp util un supliment de vitamina D.

Aceste semne sunt întâlnite și la pacienții cu sindrom de malabsorbție a lipidelor.

La adulți,deficitul de vitamina D este responsabil de osteomalacie sau ”oase moi„ ,crescând

riscul de fracturi de șold sau cu altă localizare.

Deficitul de vitamina D contribuie de asemenea la osteoporoză.

INDICAȚII

Vitamina D este folosită în prevenirea și tratamentul stărilor carențiale(hipovitaminozei) D.

Ea se indică în:

-rahitism

-osteomalacie

-osteoporoză

-hipocalcemie

-hipoparatiroidie

-tuberculoză cutanată

17
 Suplimentul de vitamină D la vârstnici reduce riscul de fracturi osteoporotice.Nou-născuții
prezintă depozite de vitamină D care durează aproximativ 6 luni.

Laptele de mamă conține relativ puțină vitamină D liposolubilă,dar este bogat într-un
derivat hidrosolubil(sulfat de vitamina D) ceea ce asigură un aport suficient de vitamină D
pentru sugarii alimentați la sân.

Se recomandă pentru țările cu climat temperat,o expunere bună la lumina solară și un aport
suplimentar de vitamina D sub controlul medicului pediatru.

Adulții și mai ales vârstnicii prezintă risc de deficit de vitamina D din mai multe
motive:tegumentul,ficatul și rinichii își pierd capacitatea de a sintetiza și activa vitamina D
odată cu înaintarea în vârstă,iar adulții consumă puțin lapte sau deloc.

Persoanele în vărstă se aventurează tot mai rar în afara casei,și dacă o fac nu se expun prea
mult la soare sau se protejează cu creme cu ecran solar,ceea ce contribuie la scăderea sintezei
cutanate de vitamina D.

Cremele cu ecran solar cu factor de protecție 8 sau mai mare,împiedică sinteza vitaminei
D.Expunerea la soare nu determină intoxicații cu vitamina D,iar pentru mulți dintre noi
expunerea feței ,mâinilor și a brațelor în zilele de vară,timp de 15 min, 5-6 zile/saptămână
furnizează suficientă vitamina D.

Persoanele cu pielea închisă la culoare au nevoie de o perioadă de expunere la soare mai

lungă,deoarec melanina (un pigment cutanat) funcționează ca un ecran de protecție solară.

Recomandările dietetice sunsțin că nu este necesar un supliment de vitamina D la

adulți,dacă se respectă regulile de expunere la soare.

Totuși pentru persoanele care nu se aventurează în afara casei sau care locuiesc într-un
climat nordic ori predominant înnorat,este nevoie de o atenție suplimentară privind sursele
naturale de vitamina D,eventual de un supliment medicamentos.

Plantele sunt sărace în vitamina D,astfel că un regim strict vegetarian impune acoperirea
necesarului prin expunerea prelungită la soare,alimente fortificate ori suplimentate de
vitamina D.

2.2.5.FARMACOTOXICOLOGIE

Administrarea în cantități mari a vitaminei D poate duce la fenomene de

hipervitaminoză,cu hipercalcemie și hipercalciurie,însoțite de calcefieri ale țesuturilor moi de
la nivelul inimii,rinichilor,vaselor de sânge,plămânilor,ochilor.

Manifestările ce apar sunt:

-digestive :greață,vomă,anorexie,diaree și constipație;

-renale:poliurie,proteinurie,calculi renali;

18
 -cardio-vasculare: hipertensiune arterială,calcifierea arterelor aritmii;

-oase,mușchi: dureri musculare,întârzieri de creștere la copil,osteoporoză;

-nervoase:astenie,cefalee;

-la făt: stenoză aortică, cu suprimarea activității paratiroidiene.

Tratamentul acestei hipervitaminoze constă în oprirea vitaminei D,diminuarea calciului,aport

de lichide,eventual glucocorticoizi.

TOXICITATE

Efectele toxice ale vitaminei D apar când se administrează excesiv suplimente

medicamentoase.

Exemplu: administrarea a mai mult de 2 picături de vigantol/zi la sugar,combinarea

vigantolului cu preparate de tip polivitamine,care conțin ele însele o cantitate suficientă de
vitamina D sau administrarea concomitentă de vigantoli și vitamina D injectabil i.m. cu atât
mai periculoase cu cât sunt administrate pe o perioadă mai mare de timp.

Excesul de vitamina D crește nivelul seric al calciului ,urmat de precipitarea calciului în

țesuturile moi și formarea de calculi renali unde calciul se concentrează într-un efort al
organismului de a-l excreta.

2.2.6.FARMACOGRAFIE

Necesarul zilnic recomandat de vitamina D este:

-copii până un an: 0,0075-0,010 mg; copil 1-10 ani : 0,010 mg ; bărbați: 0,005- 0,010 mg ;
femei însărcinate: 0,010 mg.

Ergociferolul se administrează:

-profilactic la gravide și femei ce alăptează: 1000-5000 u.i./zi;

-curati la gravide și femei ce alăptează: 600000 u.i./zi la 4-6 săptămâni;

-pentru profilaxia rahitismului la sugar : 400-1000 u.i./zi;

-pentru tratamentul rahitismului: 400000-600000 u.i. oral,injectabil într-o priză sau 5000-
15000 u.i./zi în 2-3 reprize,timp de 3-6 săptămâni asociat cu calciu.

Colecalciferolul se administrează :

-profilactic în rahitism: 200000-400000 u.i. la 6 luni;

-curativ în rahitism 200000 u.i. pe săptămână ,2 săptămâni ;

-curativ în osteomalacie: 200000 u.i.la 2 săptămâni pentru 3 luni.

19
Dihidrotahisterolul se administrează oral, 0,5-1 mg/zi. Alfacalcidolul se adm. între 0,00025-
0,001 mg/zi (0,25-1 ng/zi) la adult și 0,00005-0,0001 mg/kg/zi ( 50-100 ng/kg/zi) la copil.
Calcitriolul se adm. 0,00025-0,0001 mg/zi (0,25-1 ng/zi).

2.2.7.PRODUSE FARMACEUTICE CE CONȚIN VITAMINA D

Ulei de pește cu vit.D: -ulei de pește 300 mg

-vitamina D2 200 u.i. ( 5 mg)-capsule moi ct x 30.

Vitamina A+D2(Biofarm): -vit.A 2750 u.i.

-vit D 550 u.i. ,caps gelatinoase ct x 30

ERGOCALCIFEROL

-Sicovit D2 (sicomed) –Fiolă inj. de 1 ml cu 400.000 u.i.; 600.000 u.i. (15 mg), ct x 5

DIHIDROTAHISTEROL

-A.T.10 (Mern,Germania) – Pic. orale, sol. 1 mg/ml. Flacon 15 ml.

TACHISTIN ( CHAUVIN ANKERPHARM,GERMANIA) –Pi. orale,sol. 1 mg/ml. Fl. 20

ml.

Sol.buv. 1 mg/ml. Flacon 20 ml.

ALFACALCIDOLUM

Alpha D3 (Teva,România)

-caps. moi 0,25 meg ct x 50

- caps. moi 0,50 meg ct x 30

-caps. moi 1 meg ct x 30

CALCITRIOLUM

-Osteo D (Teva,Israel)

-Rocaltrol (Roche,România)

-caps. moi 0,25 meg ct x 100

-caps. moi 0,50 meg ct x 100

COLECALCIFEROLUM

Vigantol oil (Germania)

-sol.orală în picături 1 ml/30 pic. Conține 0,5 mg colecalciferol,coresp. la 20.000 u.i.

vit. D3 , Fl. 10 ml.
20
VIGANTQLETTEN- 500-1000 (Merck. ,Germania)

-compr. cu 0,0125/0,250 mg colecalciferol, coresp. la 500/1000 u.i. vit. D3, Fl.30 ml

VITAMINA D3 (BIOFARM)

-pic.orale, sol.0,45 mg/ml. Fl.10 ml.

SICOVIT D3 (SICOMED SA) ZENTIVA

-fiole 1 ml cu 200.000 u.i. colecalciferol în sol.apoasă inj. ct x 5 f- fiole de 2 ml cu 600.000

u.i. colecalciferol în sol. inj. – fiolă buvabilă 600.000 u.i. /ml.

PARICALCITOLUM

ZEMPLAR (Abbott labs.Itd.,Spania) – sol.inj. 5 ng/ml. Fiolă 1ml,2 ml ct x 5

COMBINAȚII

FLUOR.VIGANTOLETTEN.500,100

-vit. D3 500 u.i.

-fluorură de sodiu 0,55 ng(0,25 mg) – vit.D3 1000 u.i.

-fluorură de sodiu 0,55 mg (0,25 ng),compr. x 30

2.3.VITAMINA E – TOCOFEROL

Sub numele de vitamina E este desemnată familia tocoferolilor,cel mai activ fiind alfa
tocoferolul.

Este o vitamină liposolubilă ,numită și vitamina antisterilitate,stabilă la lumină și căldură în

absența oxigenului,dar care se oxidează în prezanța oxigenului.(vezi anexa 2,fig.2).

Legăturile între deficitul de vitamina E și infertilitate la șoareci a fost descoperită prima

dată în 1922 de către Herbert Evans și Katarine Scott Bishop.

Denumirea chimică a vitaminei E- tocoferal-derivă din toco-legat de nașterea unui copil.

Vitamina E se prezintă ca un lichid uleios ,vâscos,limpede,galben-verzui,fără

miros,fotosensibil.

Ușor solubil în acetonă,alcool absolut,cloroform,uleiuri grase,practic insolubil în apă.Se

conservă în recipienți bine închiși feriți de lumină.

Vitamina E acoperă o familie de 8 componente,apărute pe cale naturală:patru tecoferoli și

patru tecotrienoli,dintre care alfa-tecoferolul este singurul cu activitate de tip vitamina E la
nivelul organismului uman.

21
 Vitamina E este foarte susceptibilă ,de a fi distrusă de oxigen,metale,lumină.Prin
urmare,depozitarea și conservarea pe termen lung al alimentelor este urmată de scăderea
cantității de vitamină E,la fel și prepararea termică prin prăjire în grăsime animală.

Ca la orice vitamină liposolubilă,absorbția vitaminei E necesită o bună absorbție a

grăsimilor alimentare.

Vitamina E este depozitată în principal,în țesutul gras și numai în mică parte în țesutul
muscular.De altfel,mai poate fi găsită și în membranele celulare.

2.3.1.SURSE DE VITAMINA E

Vitamina E o găsim în următoarele produse:

-uleiuri de origine vegetală (ulei de soia);

-legume cu frunze verzi;

-cereale integrale;

-ficat,carne;

-unt,lapte;

-ouă;

-grăsimi animale.(vezi anexa 2,fig. 3)

2.3.2.FARMACOCINETICĂ

Absorbția. Vitamina E se absoarbe la nivel intestinal incomplet ( între 2-40 % ), având

nevoie pentru absorbție de prezența sărurilor biliare.Ea intră în circulație și ajunge la ficat.

Distribuția. Transportul în sânge se face cu ajutorul lipoproteinelor.Se distribuie larg în

organism,țesuturile cu concentrație ridicată de vitamina E fiind țesutul adipos,ficatul,anumite
glande endocrine și trombocitele.

Metabolizarea. Vitamina E este puțin sau deloc metabolizată în organism,suferind procese

de oxidare și conjugare.

Eliminarea. Se elimină prin intermediul bilei în fecale,o mică parte eliminându-se și urinar
ca și glucuronoconjugați.

2.3.3.FARMACODINAMIE.ROLURILE VITAMINEI E

Vitamina E îndeplinește mai multe roluri în organism:

-Are efect antioxidant în vitro și în vivo;

-Este implicată în metabolismul acizilor nucleici;

22
-Intervine în metabolismul seleniului;

-Intervine în activitatea glandelor sexuale;

-Are un rol în intergritatea morfo-funcțională a mușchilor ;

-Are activitate antiagregantă plachetară;

-Intervine în funcția imună unde crește imunitatea mediată celular la vârstnici.

Vitamina E este un bun antioxidant și unul dintre principalele mecanisme de apărare a

organismului împotriva leziunilor oxidative provocate de radicalii liberi.

Activitatea ei este crescută de alți antioxidanți,cum sunt vitamina C și seleniu.

Vitamina E întrerupe lanțul reacților determinate de radicalii liberi prin oxidarea

acestora,protejând astfel membrana celulară de atacul radicalilor liberi.

Oamenii de știință au stabilit implicarea stresului oxidativ în dezvoltarea cancerului,artritei

cataractei,bolilor de cord și în procesul de îmbătrânire însuși.

Nu s-a dovedit încă dacă suplimentarea cu megadoze de vitamina E oferă protecție împotriva
bolilor de cord și a cancerului mai mare decât cea obținută prin dietă și schimbarea stilului de
viață.

-Prevenirea aterosclerozei și de aici prevenirea accidentelor vasculare cerebrale de origine

ateromatoasă,scăderea riscului de afecțiuni coronariene;

-Prevenirea cancerelor (în principal cancer de prostată la fumători).

Carența de vitamină E care se poate instala în cadrul sindromului de malabsorbție lipidică

nu prezintă simptome specifice,putănd apare:

-tulburări neurologice;

-tulburări musculare;

-fragilitate eritrocitară și anemie hemolitică la prematuri;

-scăderea activității suprarenalelor și hipofizei;

-creșterea riscului aterosclerotic.

2.3.4.DEFICITUL DE VITAMINA E

Datorită unei largi răspândiri a utilizării uleiurilor vedetale ,deficitul de vitamina E este destul
de rar.Majoritatea deficitelor apar la persoanele cu sindroame de malbsorbție.

Adulții fumători cu diete foarte sărace în grăsimi au risc de a prezenta deficit de vitamina
E.Prematurii sunt susceptibili în mod particular la anemie hemolitică (determinată de
distrugerea eritrocitelor) din cauza deficitului de vitamina E; ei sunt născuți cu depozite mici

23
de vitamina E,care sunt depășite de creșterea rapidă,și nu absorb eficient vitamina E din tubul
digestiv.

Pentru a preveni acest tip de anemie pentru prematuri au fost concepute formule speciale de
lapte îmbogățit cu vitamina E sau se recomandă administrarea de suplimente de vitamina E.

Indicații.

Vitamina E este indicată pentru prevenirea și tratarea stărilor carențiale la:

-Cei cu malabsorbție intestinală;

-Femeile însărcinate și cele care alăptează ;

-La prematurii hrăniți artificial,la cei cu fibroplazie retroleticulară cărora li s-au administrat
cantități mari de oxigen;

-La vărstnici cu tulburări de circulație periferică.Mai poate fi indicată în:-avort

habitual;sterilitate;distrofii musculare;hepatită cronică;dermatoze;

2.3.5.FARMACOTOXICOLOGIE

Dozele mari și tratamentele îndelungate pot produce tulburări genitale cum ar

fi:oligospermie ,ozospermie involuția ovarelor,tulburări ale menstruației.

Pot apărea hemoragii ,dureri de cap,oboseală,greață,tulburări de vedere.Dozele mari de

vitamina E interferează cu acțiunea vitaminei K sau care primesc tratament cu warfarină ori
aspirină prezintă risc de megadoze de vitamina E.

2.3.6.FARMACOGRAFIE

Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina E este:

-copii până la un an: 3-4 mg;

-copii între 1-10 ani: 6-7 mg;

-bărbați: 10 mg;

-femei: 8 mg;

-femei gravide: 10 mg;

-femei care alăptează: 10-12 mg.

2.3.7.PREPARATE CU VITAMINA E

-EURO VITA E: caps.moi 100 mg;400 mg; ct x 30;

-SICOVIT E : caps. 100 mg;fiole 1 ml/30 mg/ml; ct x 5;

-VITAMINA E: caps. gelatin. 100 mg-400 mg; ct x 30;

24
-VITAMINA E FORTE: caps. gelatin. 100 mg; ct x 30;

-VITAMINA E: capsule moi 200 mg,400 mg, Fl. x 30.

Combinații de vitamine

Acetat retinol 2500 u.i. ; acetat tocoferol 50/150 mg caps moi; ct x 30. Administrare: 1-2
caps./zi.

2.4.VITAMINA K – FITOMENADIONA

În anul 1929 cercetătorul Henrik Dam,a fost primul care a remarcat că vitamina K joacă un
rol important în formarea cheagului sangvin și a denumit-o vitamina K,de la koagulation.

Vitamina K se prezintă ca un lichid văscos,limpede,galben,aproape fără miros.Ușor solubil

în cloroform și eter ,puțin solubil în alcool,practic insolubil în apă.

Se conservă în recipiente închise ferit de lumină.

Vitamina K cuprinde o familie de compuși cunoscuți sub numele de chinone.Filochinonele

reprezintă forma cea mai activ biologic.(vezi anexa 3, fig.1)

Menachinonele sunt secretate de bacteriile colonice și absorbite,reprezentând aproximativ

10% din nevoile totale de vitamina K.Absorbția de vitamina K este dependentă de rația
normală de grasimi alimentare.

Vitamina K este depozitată în ficat.

În grupul vitaminei K intră mai mulți compuși care au în comun nucleul 1,4-
naftochinonic.Doza terapeutică în administrarea orală la adulți este de 50-200
mg/zi.Administrarea se poate face și parenteral,intramuscular ,1-2 mg/kg/zi.

Astfel au fost descrise: -vitamina K1 sau fitomenadiona,filochinona;

-vitamina K2 sau menachinona,farnochinona;

-vitamina K3 sau menadiona;

Aceste trei vitamine sunt liposolubile,primele două naturale,ultima de sinteză.

Se folosesc și formele hidrosolubile ale vitaminei K1 și K3,phytomenadioni natrii

diphosphas,respectiv menadionii natri bisulfis.De la menadionă s-au obținut alte vitamine K
sintetice,hidrosolubile K4-K7,K4 menadiolul,K5-K7 compuși cu grupări aminice.

2.4.1.SURSE DE VITAMINA K

Vitamina K1 este prezentă în produsele vegetale cum ar fi:

-frunze verzi(spanac)

-tomatele

25
-stigmatele de porumb

Vitamina K2 o găsim în produse animale cum ar fi carnea și peștele dar este sintetizată și de
flora intestinală la om.(vezi anexa 3,fig.2)

2.4.2.FARMACOCINETICĂ

Absorbție. Vitamina K naturală,liposolubilă,se absoarbe din intestin,având nevoie de

prezența sărurilor biliare.

Distribuția. În ficat o parte este depozitată (ficatul fiind cel mai bogat în vitamină),o parte
este oxidată la produși inactivi.

Metabolizare. Metabolizarea se face rapid,rezultând glucuronoconjugați polari,ușor de

eliminat.

Eliminarea. Eliminarea vitaminei K și metaboliților săi se face în principal prin fecale,o

proporție mică excretându-se și în urină.

2.4.3.FARMACODINAMIE

Vitamina K este implicată în coagularea sângelui ,intervenind în formarea unor factori ai

coagulării –factorii II,VII,IX,X, cât și a unor factori anticoagulanți- proteina C și S.Aceștia
sunt proteine specifice sintetizate în ficat plecând de la precursorii inactivi printr-un proces la
care participă vitamina K.

Produșii rezultați din carboxilarea dependentă de vitamina K intervin și în procesul

mineralizării osoase cum este cazul osteocalcinei produsă de osteoblaste.

Pentru a-și exercita efectul ,vitamina K are nevoie de celule hepatice sănătoase ,funcționale
care să sintetizeze precursorii factorilor coagulanți.

2.4.4.FARMACOTERAPIE

Deși organismul uman sintetizează vitamina K,carențe ale acestei vitamine pot fi întâlnite
în anumite situații:

-la nou-născut,datorită florei intestinale insuficient dezvoltată,aportului redus de vitamină prin

laptele matern și trecerii reduse a vitaminei prin placentă;

-după administrarea orală timp îndelungat a unor antibiotice și chimioterapice cu spectru larg
care pot distruge flora saprofită(sulfamide,tetracicline);

-la cei care primesc timp îndelungat alimentație parentală;

-cantitate redusă de bilă în intestin(icter mecanic, fistulă biliară);

-sindrom de malbsorbție;

26
-afecțiuni hepatice în care nu se pot forma prefactorii coagulării (hepatită,ciroză,insuficiență
hepatică severă);

Carența se manifestă prin sângerări de tip:echimoze,epistaxis,hemoragie

digestivă,hematurie,sângerări post-operatorii,rar hemoptizie și hemoragii cerebrale.

Reducerea nivelelor plasmatice ale vitaminei K determină o scădere a densității osoase și un

risc crescut de fracturi.

INDICAȚII

Tratamentul cu vitamina K se indică în:

-carențele vitaminei din cauzele prezentate mai sus;

-supradozarea anticoagulantelor orale,care sunt antivitamine K;

-diateze hemoragice;

-hipoprotombinemii ce pot apărea în tratamentele cu salicilați;

-supradozarea vitaminei A,care poate inhiba formarea vitaminei K de flora intestinală.

Vitamina K nu este eficace în hemofilie (deficit de factor VIII,IX),purpură(tulburări de

hemostază,leziuni vasculare,deficiențe ale trombocitelor),scobut(carență de vitamina
C),anemie aplastică(afectarea măduvei hematoformatoare).

2.4.5.FARMACOTOXICOLOGIE

Suplimentele de vitamina K1 și K2 sunt bine tolerate.Doze de 90 mg/zi,24 de săptămâni pot

produce reacții alergice și discomfort gastric.

Administrarea vitaminei K1 poate determina alterarea senzației gustului,înroșirea feței

,transpirație,bronhospasm,hipotensiune,tahicardie.De aceea administrarea i.v. trebuie să se
facă lent.

Administrarea menadionei se evită la nou-născuți prematuri și sugari fiind poate da anemie

hemolitică,hiperbilirubinemie,favorizănd icterul nuclear.

Dozele mari de vitamina K pot reduce efectul medicației anticoagulante

(ex.Warfarina).Persoanele care primesc tratament cu aceste produse trebuie să-și controleze
aportul zilnic de vitamina K.Suplimentele de vitamina A și K pot prezenta un risc pentru
statusul vitaminei K.

Vitamina A interferează cu absorbția vitaminei K,iar dozele mari de vitamina E scad nivelul
seric al vitaminei D și pot fi responsabile de sângerări.

Toxicitatea datorată unui aport alimentar foarte mare este improbabilă deoarece,organismul
elimină vitamina K mult mai rapid decat pe alte vitamine liposolubile.

27
 2.4.6.FARMACOGRAFIE

Necesarul zilnic recomandat de vitamina K este:

-copii până la un an: 0,005-0^) 1 mg;

-copii între 1-10 ani: 0,015-0,03 mg;

-bărbați: 0^045-0,08 mg;

-femei: 045-0,065 mg;

-femei care alăptează: 0,065 mg.

Fitomenadiona se administrează oral și parenteral.La adulți 5-10 mg/zi i.v. în hemoragii

obișnuite.În caz de supradozare a anticoagulantelor orale se administrează 20-100 mg/zi .Se
fac determinări ale timpului de protrombină.

Pentru nou-născuți se administrează 1 mg/kg i.m. într-o administrare și se repetă la 2-3 zile.

Pentru copii mai mari ,1-15 ani,se administrează 5-10 mg/zi i.m.,3 zile sau 10 mg/săptămână.

MENADIONA se administrează oral evitându-se la nou-născuți prematuri și sugari.

Produse farmaceutice ce conțin vitamina K

Fitomenadionă(Terapia)- soluție injectabilă 10 mg/ml.Fiolă 1 ml ct x 5.

CAPITOLUL III. PRODUSE FARMACEUTICE CU VITAMINE

OPTICAL COMPOUND.

Tiamina; vit.B2; vit. B6, Nicotinamida; Pantotenat de calciu; Vitamina C; Palmitat de Retinol;
Vitamina D2; Vitamina E; Carbonat de calciu; Gluconat feros.

Compr.eff. Tub x 12 compr.eff.

OPTICAL

Vitamina A; Vitamina B1; Vitamina B2; Vitamina B6 ;Vitamina C ;Vitamina D2; Vitamina E
;Pantotenat de calciu; Nicotinamidă; Carbonat de calciu.

Comprimate efervescente. Tub x 12.

PICOVIT

Vitamina A ; Vitamina D3 ; Vitamina B1 ; Vitamina B2; Vitamina B6; Vitamina B12;

Nicotinamidă; Pantotenat de calciu; Acid folic; Vitamina C ; Calciu; Fosfor.

Drajeuri. ct x 30.

28
 KIDDIPHARMA TON

1 ml sirop conține: Calciu sub formă de glicerofosfat de calciu; Fosfor; Vit.B1 ; Vit. B2; Vit.
B6; Vit. D3; Vit. E ; Vit. PP; Dexpantenol Flacon 100 ml,200 ml.

Adm.: - copii 1-5 ani: 7,5 ml (1-1,2 lingurițe pe zi)

-copii peste 5 ani,adolescenți,adulți: 15 ml (3 lingurițe ) pe zi.

DUOVIT

Drajeu roșu:

Vitamina A; Vit. C ; Vit.B1; Vit.B12; Vit. D3;Nicotinamidă; Ca pantot;Vit. B2; Acid folic.

Drajeu albastru:

Magneziu,Ca;Fosfor;Fier;Zinc;Cupru; Mangan; Molibden.Cutie 20 drajeuri roșii și 20

drajeuri albastre.

Adm.Adulți și copii peste 10 ani,un drj roșu și unul albastru pe zi.

MULTIBIONTA PLUS MINERAL

Vit. A; Colecalciferol; Vit. B1; Vit. E; vit. B2; vit.B6; vit.B12; Acid folic; Nicotinamida;
Pantotenat de calciu; Acid ascorbic; Fumarat feros; Fier Pulv.; Oxid de cupru; Sulfat de
mangan; Zinc oxid.Drajeuri. ct x 30.

SUPRADYN

Vitamina A; vit.B1; vit. B2; vit. B6 ; vit. B12; Biotina; Nicotinamida; Calciu pant.; Vit.C;
Vit.E ; Calciu; Magneziu; Fier; Mangan; Cupru; Molibdat sodic.

Comprimat efervescent. ct x 10 Adm.Oral. Adulți 1/zi. Copii ½-1/zi.

TRIOVIT

Betacaroten; Tocoferol acetat; Acid ascorbic;Seleniu. Capsule ct x 30

Adm. 1-2 caps/zi,după masă.Serii de 2 luni,2-3 serii/an.

MIXA VIT

Sirop,5 ml conținând: Vit.A 5000 u.L; vit.D 500 u.i.; vit.B1 5 mg; vit.B2 2 mg;vit.B6 6 mg;
vit.B12 6 mg; Nicotinamida 20 mg; vit.C 50 mg.

Flacon 120 ml.

SANA-SOL

sol. internă,10 ml conținând: vit.A , vit.D3; vit.E 10 mg; vit.B1; vit.B2; vit.PP; vit.B6;
vit.B12; Acid pantotenic; Vitamina C; Flacon 500 ml.

29
 MULTI SIS V

Vit.A , vit. D2 ,Vit.C , vit.B2; vit.B12; Acid folic; vit.B1; vit.B6; Nicotinamida;Pantotenat de
calciu; Drj. ct x 40.

CENTRUM JUNIOR

Vit.A ; vit.B1 ; vit.B2; vit.B6; vit. B12;Acid folic; Biotina; Vit.PP; Acid Pantotenic; vit.C ;
vit.D3; vit.E; vit.K1; calciu; crom; Iod; Fe; Mg; Mn; Mb; Fosfor; Zn; Seleniu. Compr. mast.
Fl.x 30.

EEVIT PRONA TAL

Vit.A; vit.B1; vit.B2; vit.PP; vit.B5; Biotina; Acid folic; Vit.B12; vit.C; vit.D3; vit.E ;Calciu;
Fier; Mangan; Magneziu; Cupru; Fosfor; Zinc.

compr. film. ct x 30.

CENTRUM SIL VER

Vit.A ; Betacaroten; vit.E; vit.C; Acid folic; vit.B1; vit. B2; Nicotinamida; vit.B6; vit.B12;
vit. D3; Biotina; Acid pantotenic; Calciu,Fosfor;Iod; Fumarat Feros; Magneziu; Cupru; Zinc;
Mangan; Potasiu; Clor;Crom; Molibden; Seleniu; Nichel; Staniu; Siliciu;Vanadiu; Compr.
film. ct x 250;x 60; x 100.

GINSAVIT

Extr.Ginseng; vit.A; vit.D3; Vit.E; vit. B1; vit.B2; vit.B6; vit. B12; Acid folic; Calciu pantot;
Nicotinamida; vit.C; Inositol; Colină bitart; Cupru(sulfat); Zinc(sulfat); Mangan(sulfat);
Magneziu(sulfat); Potasiu(sulfat);Fier(sumarat);Calciu(hidrox); Fosfor(fosfat). ct. x 24 caps.

Indicații. Stări de epuizare,slăbiciune, scăderea capacității de concentrare,pt Creșterea

tonusului psihic.Adm. 1-2 cps/zi.

CENTRUM DE LA A LA ZINC

Vit.A; vit.E; Vit.C ;Acid folic; vit.B1; vit.B2; Nicotinamida; vit.B6; vit.B12; vit.D; Biotina;
Acid pantotenic; Calciu; Fosfor; Iod; Fumarat feros; Magneziu; Cupru; Zinc; Mangan;
Potasiu; Clor; Crom; Molibden; Seleniu; vit.K1; Nichel; Staniu,Siliciu; Vanadiu;

Cpr. film. ct. x 30; x 100.

CAPITOLUL IV.PLANTE CU CONȚINUT DE VITAMINE

Cynehatis fructus: reprezintă fructele false recoltate de la specii de Rasa Canina (măceș).

Conține:carotenoide,flavonoide,glucide,acid ascorbic.Principalele utilizări ale măceșelor

cuprind:

-avitaminozele

30
 -lipovitaminozele

Hippophae fructus: reprezintă fructele recoltate de la specia Hippophae

rhamnoides(cătina).

Conține:aproape toate vitaminele,carotenoide,ulei gras.Se administrează în avitaminoze ca

polivitaminizant.

Spirulina Platensis-algă brună

Conține: carotenoizi,din care o mare pondere o are B carotenul precursor al vitaminei

A,forma retinol.Acțiune antianemică și de creștere a capacității de apărare a organismului
față de infecții.

PRODUSE FITOTERAPEUTICE PE BAZĂ DE PLANTE CU CONȚINUT ÎN

VITAMINE LIPOSOLUBILE:

1) Spirulina:

-comprimate 200 mg,500 mg

-capsule opurulate 400 mg,500 mg

2) Uleiul de cătină:

-capsule

-soluție internă

-sirop

3) Extravit-M:

-conține extract total din fructe de măceș

-comprimate

4)Hiramnitam:

-capsule,spray ce conține ulei de cătină+ vit.E.

-soluție oftalmică ce conține ulei de cătină+vit. E, vit. K,ulei de floarea soarelui.

5)Hofîsan:

-supliment nutritiv-apo-fito-alimentar

-capsule operculate ce conțin coada șoricelului,pătrunjel,tărâțe,uleiuri esențiale,pipotă.

6) Spirulină cremă: -pentru uz cosmetic.

31
 CONCLUZII

Vitaminele se împart în hidrosolubile,liposolubile și vitaminogene.

Vitaminele hidrosolubile includ: acidul ascorbic(vitamina C), tianina(vitamina

B),riboflavina(vitamina B2),piridoxina(vitamina B6),acidul nicotinic,niacina(vitamina
PP),ciancobalamina(vitamina B12),acidul folic,folacina,acidul pantotenic(vitamina
B3),biotina(vitamina H).

Vitaminele liposolubile :retinol(vitamina A),calciferol(vitamina D),tocoferolul(vitamina

E),filochinona(vitamina K).

Vitaminogene:bioflavonoizii(vitamina P),colina,inozida,vitamina U,acidul lipoic,acidul

pangamic(vitamina B15),acidul orotic.

Vitamine liposolubile

Vitamina A (retinolul) asigură adaptarea ochiului la întuneric,normalizarea,creșterea și

reproducerea,mărește imaginea intergritatea pielii,mucoaselor,scheletului,dinților,rezistența
organismului la infecții,stimulează sinteza glicogenului în ficat și sporește conținutul
colesterolului în sânge,participă la sinteza hormonilor steroizi și sexuali.

Carența vitaminei A scade adaptarea ochiului la întuneric cu apariția hemeralopiei (orbul

găinii),provoacă îngroșarea pielii,uscarea corneei(xeroftalmie),mărește receptivitatea
organismului la infecțiile aparatului respirator,tractului
digestiv(faringite,bronșite,enterocolite),duce la retenta creșterii copiilor,pot apărea
malformații congenitale.

Surplusul vitaminei A în organism micșorează pofta de mâncare ,provoacă hiperestensia

pielii.Vitamina se găsește în ficat ,lapte,smântână,unt,gălbenuș de ou.Ea poate pătrunde în
organism sub formă de provitamină,numită caroten și în ficat se transformă în vitamina
A.Sunt bogate în retinol morcovul,urzica,varza roșie,salata verde,ardeii
grași,gogoșarii,tomatele,cireșele,caisele,prunele ș.a.Carotenul se asimilează mai bine în
prezența proteinelor și lipidelor.

Vitamina D (calciferol) participă la absorbția calciului și fosforului din intestin,la

depunerea calciului în dinți,mărește rezistența organismului la infecții,normalizează
funcționarea glandelor,tiroida,pancreas.Lipsa vitaminei D la copii provoacă rahitism,iar la
maturi –osteoporoză,osteomalacie.Administrarea dozelor mari de vitamina D,duce la
hipervitaminoza,ceea ce se manifestă prin depunerea sărurilor de calciu în organele
interne,hipercolesterinemie,inaperență,vomă.Vitamina D se găsește în
unt,frișcă,smântână,gălbenuș de ou,untură de pește.Vitamina D se sintetizează în piele sub
acțiunea razelor ultraviolete.

Vitamina E (tocoferol) îndeplinește un rol important în procesele de

reproducere,dezvoltarea embrionului ,ea determină funcționarea țesutului muscular și celui
nervos ,participă la acumularea glicogenului în ficat .Carența tocoferolului în organism

32
provoacă hemoliza eritrocitelor,tulburări de reproducere ca sterilitate la bărbați și femei
,malformații congenitale,avort,moartea intrauterină,hipogalacție la mamă,tulburări musulare
și nervoase.Vitamina E conțin ouăle,ficatul,laptele,untul vegetal nerafinat,pâinea neagră ș.a.

Vitamina K (fitomenadiona) este importantă în procesul de coagulare a sângelui

,micșorează permeabilitatea capilarelor,favorizează procesul de regenerare a țesuturilor. Lipsa
ei duce la apariția hemoragiilor musculare,cerebrale și apare mai des după tratamente
îndelungate cu antibiotice și sulfanilamide ce distrug flora intestinală,capabilă de a sintetiza
vitamina K.Ea se află în legume verzi( varză,spanac,cereale),tomate,gălbenuș de
ou,brânzeturi,ficat,carne,pește.

Vitaminele sunt substanțe chimice cu structură diversă care deși folosite în cantități foarte
mici,au un rol esențial în menținerea proceselor celulare vitale.Lipsa lor în alimentație
provoacă patologii de nutriție.Denumirea de vitamine provine de la cuvântul latin vita ceea ce
înseamnă viață.Vitaminele se găsesc în cantități mici în alimentele naturale,fac parte din
biocatalizatori și sunt factori alimentari indispersabili corpului.Ingerarea unor cantități
insuficiente de vitamine provoacă hipo-sau avitaminoze,boli care în cazuri grave se pot solda
cu moartea.

Microflora intestinală poate sintetiza unele vitamine în cantități mici( B1,B2;PP) și altele-
în cantități mari(B6,B12;K,biotina,acid lipoic,acid folic).Administrarea abuzivă de antibiotice
și sulfanilamide provoacă disbacteoriozeii consecințe de hipovitaminoza K,grupul B ș.a.

Pe lângă lipo și avitaminoze,se evidențiază forma subnormală de asigurare a organismului

cu vitamine ,care se caracterizează prin dereglări biochimice.Această formă este răspândită în
unele continente ale populației sănătoase(copii,studenți,muncitori,vârstnici).

Forma subnormală de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în

alimentație cu precădere a produselor rafinate (pâinea albă,zahăr),lipsite de vitamine,pirderii
vitaminelor în procesul de prelucrare culinară și păstrării îndelungate a produselor
alimentare,în urma hipodinamiei cu scăderea poftei de mâncare și, prin urmare,consumul
redus de produse alimentare(sursa principală de vitamine).Asigurarea subnormală a
organismului cu vitamine are drept consecință scăderea rezistenței organismului față de
infecții,sporirea acțiunii substanțelor toxice ,stres și alți factori nocivi.Din aceste considerente
se recomandă vitaminizarea suplimentară a populației cu poli vitamine.(Undevit,Hexavit, etc).

33
 BIBLIOGRAFIE
LUCRĂRI DE SPECIALITATE

1. Avram M.,”Chimie organică”,-Editura Zecasin,București,1995.

2. Cristea A.N.,”Tratat de farmacologie”,Ed.Medicală,2004 București
3. Dobrescu D.,”Farmacoterapie practică”,Ed.Medicală București,1989.
4. Dumitrașcu V.,”Farmacologie-Lucrări practice”,Ed. De Vest,Timișoara,2009.
5. Fulga I.,”Farmacologie”,Ed.Medicală,București ,2010.
6. Manolescu Em.,”Farmacologie”,Ed.Didactică și Pedagogică,București,1984.
7. Stoescu V.,”Bazele farmacologice ale practicii medicale”,Ed.Medicală
București,2009.

34
ANEXE

Anexa 1. Fig.1-Principalele vitamine

Anexa 1. Fig.2- Alimentație bogată n vitamina A

Anexa 1. Fig.3-
Structura vitaminei
D

35
ANEXE

Anexa 2. Fig.1-Alimentație bogată în vitamina D

Anexa 2. Fig.2 –Structura vitaminei E

Anexa 2. Fig.3 –Alimentație bogată în vitamina E

ANEXE
36
Anexa 3. Fig.1 –Structura vitaminei K

Anexa 3. Fig.2-Alimentație bogată în vitamina K

37