LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL COMUNA SMEENI

JUDEȚUL BUZĂU

VITAMINELE LIPOSOLUBILE A, D, E și K

PROIECT PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI

DE OBȚINERE A CERTIFICATULUI DE
COMPETENȚE PROFESIONALE
NIVEL 4

DOMENIU: RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

CALIFICARE PROFESIONALĂ: TEHNICIAN VETERINAR

Îndrumător: Candidat

Profesor: CRISTEA VALENTINA DARIE ADRIAN DANIEL

SMEENI 2023

CUPRINS
1
Argument.......................................................................................................................... p. 3

CAPITOLUL I – VITAMINELE.................................................................................... p. 4

I.1. Clasificarea vitaminelor............................................................................................. p. 5

I.2. Vitaminele liposolubile.............................................................................................. p. 6

CAPITOLUL II – DISVITAMINOZELE....................................................................... p.11

II.1. Tablou clinic............................................................................................................. p. 13

II.2. Vitaminele complexului B și consecințelor lipsei din organismul păsărilor............ p. 14

II.3.Vitaminele liposolubile...............................................................................................p. 17

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. p. 18

Argument

2
 Am ales tema aceasta de studiu pentru lucrarea de atestat “Vitaminele
liposolubile A, D, E, și K”, deoarece consider că este o tema interesantă și mi se
potrivește.
Când am fost in stagiul de practică, un domeniu important al specializării de
technician veterinar am întâlnit în general la tineret. Acest lucru m-a facut să studiez în
profunzime acest material

Vitaminele sunt substanțe organice diferite ca structură și proprietați care au

deosebit rol funcțional în doze mici, fiind indinspensabile vieții organismelor. Ele nu
reprezintă o sursă energetică și nu au rol structural, dar îndeplinesc un rol foarte important în
organism asigură creșterea, dezvoltarea și funcționarea normală a organismului, reglează
desfacerea proceselor metabolice și intervin în utilizarea energiei în organism, sunt
biocatalizatoare, funcționează drept coenzime. Exista o mare discrepanță între efectul
biochimic și cantitațile in care se gasesc în organism, lipsa lor genereaza starea de carență
care duce la disfuncții metabolice și chiar îmbolnăviri, unele vitamine au efect sinercig dar nu
se pot înlocui unele pe altele.

CAPITOLUL I – VITAMINELE

Vitamina A

3
 Se găseste în plante, sub formă de provitamine A (caroteni), care se transformă în
vitamine active din punct de vedere biologic (retinol și dehidroretinol) la nivelul intestinului
subțire. Vitamina A stimulează procesele de creștere, neglucoginoză, sinteză glicogenului și a
colesterolului stimulează funcțile hipofizei și tiroidei, sinteza mucopoliglucidelor din epitelii,
favorizând astfel cheratinizarea normală. Vitamina A stimulează mielinizarea nervilor și
participă în chimisul retinian.

Vitamina D
(vitamina antirahitică) Reprezintă un complex de vitamine(mai împortante fiind
vitamina D2 pentru mamifere și D3 pentru păsari) ce rezulta din transformarea unor
provitamine sub acțiunea razelor ultraviolete. Vitamina D asigura absorbția calciului și
menținerea raportului calciu/fosfor, reabsorbția calciului în nerforn și fixarea acestora în
matricea osoasa; intervine, de asemenea, in metabolismul glucidic și protidic. Lipsa vitaminei
D la tineret se manifesta prin rahitism, iar la adulte prin osteomalagie și osteoporoza.

Vitamina E
Are acțiunea antioxidantă și prin aceasta asigură stabilitatea vitaminei A și
protejează membranele. Se găsește în plantele verzi și în germenii de cereale. Lipsa vitaminei
E produce degenerarea epitelului germinațiv și atrofia gonadelor însoțite de sterilitatea,
mortalitatea embrionară și avorturi, a hipofizei și indirect, a altor glande endocrine; crește
permeabilitatea vasculară. La tineret produce „boala mușchilor albi”, iar la puii de găina,
encefalomalacia. Grăsimile râncede, excesul de ulei de pește au efecte antivitaminic.

Vitamina K
Este asigurată prin nutreturi vegetale, iar la rumegătoare, prin sinteza în rumen de
către simbioniți. Păsările sunt cele mai sensibile la lipsa vitaminei K. Fiind componentul
principal al enzimelor care participă la coagularea sângelui, în carența apar hemoragii pe
piele, mucoase și țesuturi conjunctive subcutanate. Warfarina și medicamentele anticocidiente
au efect antivitaminic.

I. Clasificarea vitaminelor:

Vitaminele pot fi grupate în două categorii:

vitamine hidrosoluibile (vitamina C și vitaminele din complexul B)
vitamine liposolubile (vitaminele A, D, E și K).

4
Diferențele dintre vitaminele hidrosolubile și cele liposolubile sunt foarte importante. Ele
determină modul în care fiecare vitamină acționează în interiorul organismului. Vitaminele
liposolubile se dizolvă în grăsimi. Ele sunt de regula absorbite în chilomicroni, care circulă
prin sistemul limfatic al intestinului subțire și în sistemul circulator general al corpului (prin
sânge). Vitaminele solubile în grăsimi, în special A și E, sunt apoi stocate în țesuturile din
corp.

Aceste vitamine, odata ce au fost depozitate sau stocate în țesuturi, tind să rămănă acolo. Asta
înseamnă că, daca o persoană ia o cantitate prea mare dintr-o vitamină solubilă în grăsimi, in
timp, este posibil să fie prezent un procent prea mare din acea vitamină în corp, iar aceasta
este o afecțiune potențial periculoasă, numită hipervitaminoza sau toxicitatea vitaminelor
(literalmente, exista o cantitate prea mare din acea vitamină in corp).

Vitaminele pot fi: Liposolubile (solubile in grăsimi): vitamina A (si provitamina A – carotenul
care în organismul omului se transforma în vitamina A), D, E, K
Vitaminele pot fi stocate în organism într-o oarecare măsura, de exemplu, vitaminele
liposolubile sunt stocate în ficat și țesutul subcutanat, în timp ce vitamina C este stocată în
cortexul suprarenal, etc.
Multe dintre vitamine sunt necesare în cantități foarte mici, dar ele joacă un rol foarte
important în cele mai multe reacții chimice în organism. Ele nu sunt alimente, dar nici
suplimente alimentare și nici nu ofera energie, deși nici un om nu poate trai fără vitamine.
Multe dintre aceste reacții de celule sunt realizate de către enzime, fiecare alt fel de enzima
fiind responsabiă pentru desfașurarea unor reacții chimice speciale în cadrul corpului.

VITAMINELE LIOPOSOLUBILE

Enzimele sunt formate dintr-o combinație complexa de vitamine și minerale. Astfel,

dacă o vitamina se întamplă sa lipsească, aceea enzima nu poate fi formata și, deci, anumite
funcții importante din organism, în care este implicata enzima, nu vor putea fi îndeplinite.

5
Vitaminele își fac efectul în cantități foarte mici. Prin urmare, nevoia totala zilnica este de
obicei foarte mică. Necesarul zilnic al unei vitamine pentru o persoană variază în funcție de
rată metabolismului organismului. Astfel, persoanele care efectuează munci grele, femeile
însărcinate, sau cele care alăptează, copiii în creștere, au nevoie de o cantitate mai mare de
vitamine este mare. În general, un om care depune un efort obișnuit poate obține destule
vitamine din diete echilibrate mixte.
Au rol biocatalizator în cadrul schimburilor nutritive, iau parte în procesele oxidoreducătoare
și intra în compoziție complexelor enzimatice. Se găsesc în cantități mici în produse vegetale
și unele produse animale. Unele sunt cunoscute bine ( structura, acțiunea etc), fiind sintetizate
în industrie. Carenețele pot fi datorate insuficientei vitaminelor de rație, unei resorbiți sau
utilizări defectuase sau necesitaților crescute în cursul gestație, lactației creșterii, unor stări
patologice etc. Ele pot fi combătute cu furaje bogate în vitamine sau ajutorul preparatelor
farmaceutice pe baza de vitamine care se pot utiliza și în tratamentul altor boli care nu au
nimic cu hipovitaminozele.
Vitaminele sunt parțial distruse și parțial secretate de către organism. Însă sunt înlocuite, prin
alimentație, în momentul în care organismul simte nevoia de vitamine.

Vitamina A
Este necesarî pentru vedere, creșterea și formarea oaselor și rezistenta organismului.
Întărește mecanismele de apărare ale organismului, dezintoxica. În asociere cu vitamina E
protejează organismul împotriva cancerului, ameliorează vederea nocturnă, întreține pielea și
cicatrizează

Surse: ficat, untură de pește, ouă; legume precum morcovul, cartofii dulci, dovleac; alte
legume precum spanacul; fructe precum mango, papaya, curmale; roșii, fasole verde.
ATENTIE!!! Doze prea mari, administrate perioade prea îndelungate, pot deveni toxice.

Vitamina D
Este esențială în formarea și menținerea în buna stare a oaselor și dinților. Ajuta și la
bună funcționare a sistemului nervos și a celui muscular.
Surse:grăsimi animale, lactate, margarina, oua și unt, lumina soarelui.
Doze prea mari pot sa antreneze probleme cardiace.

Vitamina E
Protejează grăsimile și vitamina A aflate în organism. Ca antioxidant, stabilizează
membranele celulelor. Facilitează schimburile dintre celulele cerebrale., menține pielea suplă,
întârzie apariția petelor de vârsta și a alunițelor, prelungește viața globulelor roșii.
Vitamina E, denumita popular și vitamina fertilității, datorita rolului important pe care îl
joaca în funcția reproductiva a organismului, are un puternic efect antioxidant, sprijină

6
sistemul imunitar și are grija de sănătatea epidermei, fiind folosită în producția de dermato-
cosmetice și suplimente anti-aging.

Vitamina K :
Funcția de bază a acestei vitamine este de a coagula sângele.
Surse : spanac, varză, cartofi, căpșuni, roșii, ficat, carne, Lumina soarelui, margarina, lapte,
ouă și unt.
În doze prea mari, poate să împiedice dezvoltarea creierului la copii și să provoace anemie
adulților.

Liposolubile (ce se dizolvă doar în grăsimi), acestea sunt stocate în ţesutul adipos
şi la nivelul ficatului. Vitaminele de acest tip pot fi stocate în corp zile întregi şi chiar luni.
Complexul celor 8 vitamine B şi vitamina C fac parte din clasa hidrosolubilelor.
Vitaminele A, HYPERLINK
"https://www.suplimente-vitabolic.ro/catalog-suplimente/vitamine-minerale-si-acizi-grasi-
omega/vitamin-d3-2000ui-k2-100caps" HYPERLINK
"https://www.suplimente-vitabolic.ro/catalog-suplimente/vitamine-minerale-si-acizi-grasi-
omega/vitamin-d3-2000ui-k2-100caps" HYPERLINK
"https://www.suplimente-vitabolic.ro/catalog-suplimente/vitamine-minerale-si-acizi-grasi-
omega/vitamin-d3-2000ui-k2-100caps" HYPERLINK
"https://www.suplimente-vitabolic.ro/catalog-suplimente/vitamine-minerale-si-acizi-grasi-
omega/vitamin-d3-2000ui-k2-100caps" HYPERLINK
"https://www.suplimente-vitabolic.ro/catalog-suplimente/vitamine-minerale-si-acizi-grasi-
omega/vitamin-d3-2000ui-k2-100caps" HYPERLINK
"https://www.suplimente-vitabolic.ro/catalog-suplimente/vitamine-minerale-si-acizi-grasi-
omega/vitamin-d3-2000ui-k2-100caps" HYPERLINK
"https://www.suplimente-vitabolic.ro/catalog-suplimente/vitamine-minerale-si-acizi-grasi-
omega/vitamin-d3-2000ui-k2-100caps"D, E, K din clasa liposolubilelor.
Voi clasifica vitaminele după solubilitate, dacă este sau nu predispusă distrugerii prin
preparare termică, ce afecţiune apare în urma deficitului substanţei respective şi ce afecţiuni
pot apărea în funcţie de supradozaj.

Vitamina.A
Este un nutrient cheie pentru păstrarea sănătăţii ochilor, prevenind inflamarea acestora
şi reducând riscul apariţiei cataractei. De asemenea, este importantă mai ales pentru vederea
în timpul nopţii. În acelaşi timp, vitamina A ajuta la creşterea imunităţii organismului, este un
puternic antioxidant, previne uscarea pielii, păstrând pielea strălucitoare, fără riduri şi alte
semne ale îmbătrânirii şi este un factor important în menţinerea sănătăţii părului, danturii şi
gingiilor.
Ficatul şi organele în general, lactatele, gălbenuşul de ou, fructe şi legume verzi (broccoli,
spanac), galbene (pepene galben, cartofi), portocalii (morcovi) şi roşii (ardei gras, roşii).
.

7
 Vitamina.D

Ajută la o mai bună absorbţie a calciului din alimente. În cazul vârstnicilor, o doză zilnică de
vitamina D ajută la prevenirea fracturilor şi împiedică fragilizarea oaselor, iar la copii ajută la
dezvoltarea armonioasă a sistemului osos şi la prevenirea rahitismului, afecţiune ce se
manifestă prin arcuirea picioarelor, genunchi mari şi oase fragile, predispuse la fracturi.

Aparent aţi spune că nu au nici o legătură una cu cealaltă. Însă lucrurile stau exact pe dos.
Vitamina D joacă un rol esenţial în dezvoltarea şi funcţionarea cerebrală, iar studiile confirmă
că administrarea dozelor crescute de vitamina D sunt asociate cu o ameliorare vizibilă a
simptomelor depresiei.

Te dor frecvent oasele, prezinţi slăbiciune musculară, ai probleme cu vederea, ţi-e somn în
timpul zilei, oboseşti repede, ţi-e sete tot timpul.

Constipaţie; Anorexie (reducerea poftei de mâncare). Deshidratare; Astenie; Iritabilitate;

Vărsături.
Efectele hipercalcemiei, complicaţia imediată a excesului de vitamina D se manifestă la nivel
muscular, renal şi cardiac, apărând: Retenţie de calciu în oase; Litiaze renale; Hipertensiune
arterială.

Tocoferol, numită şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii,
vitamina E face parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă. Datorită
acţiunilor sale ca antioxidant, vitamina E se recomandă în tratarea a numeroase boli: scăderea
imunităţii, lupus eritematos diseminat, afecţiuni cardiovasculare, Zona Zoster, hemoroizi,
ulcer gastric, litiază biliară, dismenoree, fibrom uterin, astm bronşic, ascită şi altele. Prin
acţiunea sa puternic antioxidantă vitamina E este utilă şi în tratamentul epilepsiei.
Vitamina E reduce considerabil riscul apariţiei cataractei, a unor forme de cancer
(gastrointestinal, pulmonar), asigură protecţia organismului împotriva dioxidului de azot
(smogul), a radiaţiilor, chimioterapicelor şi a fumului de ţigară.
Vitamina E măreşte fecunditatea. Ea intervine în procesul fertilităţii, stimulând la bărbaţi
formarea spermatozoizilor asigurând bună desfăşurarea a sarcinii la femei.
Aportul corespunzător de vitamina E scade de patru ori riscul apariţiei bolii Parkinson. La
bolnavii deja afectaţi de această maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E încetineşte
procesul de degradare a neuronilor şi evoluţia bolii.

Germeni de grâu, uleiuri vegetale şi margarină, avocado, produse din cereale integrale,
gălbenuş de ou, fructe cu coajă lemnoasă (nuci, arahide, alune, migdale), ficat, unt de arahide.

Determină anemie hemolitică (datorită fragilităţii crescute a eritrocitelor şi scăderii duratei de

viaţă a acestora), afecţiuni neurologice cu evoluţie lent progresivă, caracterizate prin ataxie,
areflexie, pierderea sensibilităţii proprioceptive şi vibratorii (neuropatii motorii şi senzoriale
reversibile), distrofii musculare, creşterea cantităţii de colesterol în ser şi în muşchi, precum şi
instalarea aterosclerozei.
Carenţa de vitamina E se întâlneşte mai des la bătrâni şi la malnutriţi cu diferite boli cronice,
sindromul ameliorându-se la tratamentul parenteral cu vitamina E.
Carenţele de vitamina E pot apărea în caz de afecţiuni hepatice, renale, anumite tipuri de
cancer etc şi se manifestă prin: anemie, acnee, greaţă, afecţiuni cardiovasculare, hepatice şi
gastrointestinale, diaree, impotenţă sexuală, leziuni ale aparatului genital feminin şi
masculine, oboseală musculară şi scăderea masei musculare, mers instabil, pierderea
reflexelor.

8
Apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putând conduce la oligospermie,
azoospermie în cazul bărbaţilor, iar la femei involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului
menstrual. De asemenea, administrarea excesivă de vitamina E scade absorbţia de vitamina K
şi creşte astfel riscul producerii de hemoragii.

Vitamina K
Naftoquinonă, numită şi “vitamina antihemoragică”, vitamina K este unul dintre
factorii esenţiali de coagulare a sângelui, iar în lipsa unui aport suficient chiar şi o mică
tăietură ar putea cauza sângerarea continuă.
Există trei forme de vitamina K: K1 - filochinonă (care se găseşte în plante verzi), K2 -
menachinonă (varianta vitaminei K care este produsă de bacterii în intestine, dar şi în produse
de origine animală) şi K 3 - menadionă (variantă sintetică a vitaminei K, inclusă în
suplimentele alimentare).
Vitamina K este un nutrient esenţial care ajută la prevenirea hemoragiilor, afecţiunilor pielii,
scade riscul de atac de cord, reduce riscul de menstruaţii abundente şi dureroase, împiedică
formarea pietrelor la rinichi, vă poate feri de greaţă, stări de vomă, osteoporoză, artrită şi alte
afecţiuni ale oaselor şi favorizează refacerea epidermei după intervenţiile chirurgicale.

Legumele cu frunze verzi, cum este spanacul, broccoli, salata, varza, feniculul, pătrunjelul,
năutul, varză de Bruxelles, germenii de grâu, uleiul de rapiţă şi cel de măsline, ficatul de vită,
ceaiul verde.

Se poate manifesta prin: slaba coagulare a sângelui, sângerări ale gingiilor, hemoragii nazale,
sânge în urină sau în scaun, sângerare abundentă la menstruaţie, o durată de sângerare mai
mare când te tai, vânătăile fără motiv, dar mai ales anemia, precum şi un risc crescut al
hemoragiilor interne şi o anume fragilitate osoasă. În special nou-născuţii sunt predispuşi la
deficienţe de vitamina K, deoarece laptele uman este destul de scăzut în vitamina K, aceştia
putând fi expuşi unui risc major de sângerări intracraniene, motiv pentru care este recomandat
ca la naştere să se administreze copilului o injecţie cu vitamina K1. Însă nici adulţii nu sunt
feriţi de efectele negative ale carenţei de vitamina K, în special cei care suferă de fibroză
chistică şi boala celiacă, afecţiuni care se manifestă prin incapacitatea organismului de a
absorbi în mod adecvat vitaminele din alimentaţie.

Este destul de rar, însă este indicat să nu luaţi doze mai mari de 500 de micrograme fără
consultul medicului, deoarece acţiunea acesteia ar putea interfera cu anumite medicamente
anticoagulante. De asemenea, dacă este consumată fără limită, vitamina K poate duce la
apariţia anemiei, din cauza distrugerii globulelor roşii din organism, dar şi la intoxicaţii la
nivelul ficatului.

Două menţionări notabile dar nu suficient de relevante pentru tema articolului ar fi:

1. Pseudo-vitaminele sunt compuşi în urma asimilării cărora putem avea un anumit

beneficiu - ameliorarea sănătăţii, dar lipsa lor din alimentaţie nu are ca rezultat îmbolnăvirea
propriu-zisă.
Componentul alimentar poate fi ori absolut necesar vieţii, ori neimportant pentru organism

9
spre deosebire de vitamina care este, însă, absolut necesară. (ex: coenzima Q10, vitamina F,
vitamina B15 etc)

2. Anti-vitaminele sunt acei compuşi care determină un efect de inhibare partiala sau
totală a activităţilor vitaminelor prin descompunerea, inactivarea, interferenţa sau
împiedicarea asimilării acestora.

CAPITOLUL II. DISVITAMINOZELE

Vitamina A și deficiența ei la păsări

10
Vitamina A (retinol)se feorrmează în organismul animal din precursori, respectiv provitamine
denumite carotide care sunt de origine exclusiv vegetală. Plantele nu sintetizează retinoli,
prezenta in țesuturile animale este rezultatul transformării provitaminelor ingerate.
Carotinoidele ingerate se absorb prin peretele intestinal in prezenta lipazelor si a sărurilor
biliare, absorpția este insotita de reactii de oxidare cu formare de retinoli si retinali, o data
absorbite se acumuleaza in diferite organe, in special in ficat si ovare, sub forma de esteri cu
acizi grași superiori, precum si laptele si gălbenușul de ou. Din punct de vedere structural
retinoli sau vitaminele A se prezinrta in trei forme structurale denumite retinoli,
dehidroretinoli ( A2) si vitamina A3, retinolul ( A1 ) manifesta cea mai intensa activitate
vitaminică.
Formarea retinolilor in organismul animal se produce prin scindarea oxidativa a carotenilor in
prezenta enzimei carotnaza, reactia are loc la nivelul peretelui intestinal, sediul absorbției
carotenilor. Inițial se formează retinalul (aldehide corespunzătoare) care este redusă la retinol
in prezenta enzimei alcool dehidrogeneza.
Retinolii sunt substanțe usor oxidabile in prezenta oxigenului, transformându-se în compuși
biologic inactivi, de aceea trebuie protejați prin substanțe antioxidante .
Vitamina A2 sau acidul retinoic este implicata în morfogeneza din timpul dezvoltării
embrionare la păsări, în integritatea țesutului epitelial, creșterea țesutului osos, imunitate etc.

Rol biochimic:
- stimuleaza procesul de crestere al organismelor tinere;
- previn apariția unor leziuni ale țesutului epitelial, keratinizarea epidermei si a mucoaselor si
in același timp protejează aceste țesuturi;
- intervin in sinteza mucopolizaharidelor;
- stimuleaza organele hematopoetice;
- au actiune antiinfecțioasa si conferă rezistență organismului;
- intervin in biochimia procesului vizual;
- riscul crescut al cancerului in carență de vitamina A este rezultatul depleției in beta-caroten
care este un oxidant efectiv si se considera ca reduce riscul de cancer.
Carența in retinol poate fi:
- consecința unor rații furajere deficitare in provitamine;
- consecința unor defecte de absorbție intestinală sau a unor defecte de asimilație;
- prezenta in rație furajeră a substanțelor antagoniste etc.
Efectele carențiale sunt complexe, și anume;
- incetinirea cresterii, pierderii in greutate si neralizarea sporului;
- Keratinizarea epiteliilor
- xeroftalmie si hemeralopie;
- tulburari in funcționalitatea aparatului reproducator etc.
Biochimia procesului vizual.
Procesul vizual se realizeaza in cadrul unui ciclu la care participa retinolul, retinalul si
pigmentii fotosensibili de natura proteica (rodopsina si porfiropsina, prezente in celulele
tip ,,bastonas,, alături de iodospină si scotopsină in celulele de tip ,,conuri,,).
Pentru ca lumina ce cade asupra retinei sa poată determină semnele care sa fie transmise
sistemului nervos, ea trebuie sa fie absorbița de pigmenții fotosensibili din retina. Rodospina
este proteina conjugata, constituita dintr-o componenta proteica opsina si retinalul(aldehida
vitaminei A1).
In momentul in care o molecula de rodospină absoarbe o cuanta de lumina, componentă
aldehidică suferă o izomerizare totală care este implicată semnului nervos, in esentă
chimismul vizual se bazează pe scinderea rodospinei la opsina si eliberarea retinalului, in

11
asemenea condiții pentru asigurare a desfasurării normale a procesului vizual este absolut
necesar un aport constant si permanent prin rația furajeră de vitamina A.
În deficit de vitamina A este afectata sinteza rodospinei iar adaptarea la intuneric este
incompleta, uneori se produce si degenera retinei.

II.1. Tabloul clinic.

La păsări hipovitaminoza A se manifesta la toate stadiile de dezvoltare,astfel..

12
-la embrionii proveniții din oua carențate, la primul miraj se constata un procent ridicat de oua
nefecundate si o mortalitate ridicata in primele 4 zile de incubație, la al doilea miraj se
constata întârzieri in creștere, iar ,,puii moții in coaja,,,hipertrofe renala, depuneri de urâti si
fosfati de calciu in rinichi,mezenter, cord, vezicula vitelina si edeme ale pleoapelor,
ecloziunea este întarziata iar puii eclozionați sunt subponderali.
-la puii eclozați se observa resorbiția incompletă a sacului vitelin, peritonitavitelina
-la puii semnele clinice pot sa apară la vârsta de 3-10 săptămâni
-la puii mici se observa, tremurături, incordonare in mers, edem al ploapelor, spor redus in
greutate, dupa cateva zile de boala puii mor făra alte semne
-la mai mari de 3 saptamani se observa reducerea sporuloi in greutate, semne oculare
(ingrosarea conjunctivei, hemeralopie, edem al ploapelor, xeroftalmia, etc), semne de coroza
(jetaj purulrnt, depozite cazeoase infraorbitale), tulburari nervoase (pareza picioarelor, pozitii
anormale, atexie contractii spastice uneori accese,penaj zburlit si fara luciu, crize
epileptiforme), moartea survine dupa cateva zile sau dupa saptamanii in urma instalarii
infectiilor secundare sau a diferitelor parazitoze.
-la gainele ouatoare, hipovitaminoza A apare dupa 2-3 luni de carenta, semnale clinice sunt
vag exprimate, asemanatoare celor de la puii, productia de oua scade drastic, se constata
infertilitatea oualor.

II.2.Vitaminele complexului B si consecințelor lipsei din organismul

pasarilor

13
Complexul vitaminic B, cuprinde
-vitamina B1(tiamina, aneourina, vitamina antinevritica, vitamina antiberbirica)
-acidul lipoic
-vitamina B2 (ribolbovina)
-vitamina B3 (acidul pantotetnic)
-vitamina B4 factor capabil sa protejeze puiide găina de o afecțiune neuromusculara, care se
aseamănă clinic cu paralizia de nutriție, diferența fiind aceea ca degetele nu sunt torsionate ci
in extensie,
-vitamina B5-factor ce servește la menținerea greutății puiului de găina si de porumbel
-vitaminaB6(piridoxina)
-vitaminaB7-factor care se pare ca este necesar pentru functia normala a tubului digestiv al
porumbelului, se gaseste in coaja bobului de orez
-vitaminaB8-este acidul adenilic sau acidul adenozin monofosforic, joaca rol in respiratia
celulara si in metabolismul glucozei,
-vitaminaB9,10,11, nu au fost isolate
-corinoide-vitaminaB12(cobolamina, dancobolamina)
-vitaminaB13- nu se cunosc date precise
-vitaminaB14, factor hematopoetic,
-acidul folic, factor antianemic pentru pui
-biotina
-acizii pteroiglutamici(folacina)
-acidul pangamic(vitaminaB15)
-mezoinozitol
-acidul para-amino-benzoic( PABA)
-colina
-vitamina U factor necesar pentru cresterea puilor de gaina
-vitamina PP ( acidul nicotinic-antipelagroasa)
Vitaminele din complex B pot fi clasificate dupa actiunile lor in:
-vitamina antinevritica(B1)
-vitamine dermotrope sau antipelagroase (vitamina PP , biotina , PABA)
-antianemice, hematoformatoare ( acizii foligi si folinici, vitaminele B12 )
Vitaminele din complex B prezinta urmatoarele caracteristici generale:
-sunt solubile in apa sau in mediu apos
-se caracteriseaza prin rolul de oenzime
-acționeaza activatori stimulând diferite procese metabolice si interviin in reglarea acestor
procese
-constituie factori de crestere pentru microorganism și pentru pui tineri
-majoritatea pot fi sintetizate de catre floarea microbiana din intestinal gros( tiamina, acidul
pantotemic, nicotinamida)
Vitaminele D sunt considerate pro-hormoni de tip sterolic intrucat prin hidrolixari
suplimentare se formeaza in organisim, hormonal calcitriol care joaca rol important in
metabolismul calciului si fosforului.

Vitamina D3 rezultă prin acțiunea radiatilor UV asupra coloesterolului care este transformat
in 7-dehidrocolesterol, iar ulterior aceasta se tranforma in colecalciferelor. Date recente au
demonstrate ca forma active a colecalciferolului este de fapt 1,25 dihidroxicolecalciferolului
( 1,25 DHCC) a carui formare implica 2 etape .

14
 Prima etapa se produce la nivelul microzimilor celulei hepatice, cand este hidroxilat
colecalciferolul. In celulelor renale unde se formeaza 1,25 dihidroxicolicalciferolului a carui
producer este dependent de concentratia .
1,25 DHCC si calciferoli exercită următoarele funcții :
-previne si vindecă rahitismul
-măresc permibialitatea celulelor mucoasei intetinale pentru lonii de calciu si
actioneaza ca factori de reglare a calcerniei
-induc formarea si controleaza producerea unei protein specific care leaga calciul in
mucoasa intestinala
In carenta vitaminei D, mușchi scheletici își pierd tonicitatea iar afectarea
muschulaturi netede la nivel intestinala duce la alternarerea florei intestinale si a proceselor
biochimice de la acest nivel cea ce duce la alcalinizarea dejectiilor.
Corelatia cu glandele endocrine se releva prin modificarile tiroidei si hipofizei, scade
metabolismul bazeu in rahitismn iar corelatia cu partiroidele se evitentieaza prin reglarea
nivelului calciului si fosfatilor .
Tabloul clinic. La gainile ouatoare in sistem intensive (fara miscare, fara soare)
semnele clinice incep sa apara dupa 2-3 saptamani privare de vitamina D.
Primul semn clinic este o crestere marcata a numarului de oua cu coaja suptire sau
moale. Prin slabiciunea picioarelor, gainile adopta o pozitie caracteristica “ ghemuita de
penguin “.
Biochimic se constata scaderea calaceniei.
Deficiența de vitamina D influențeaza si incubația . Puii care provin de la gaini
carențate in vitamina D, care cu nu au eclozat prezintă condrodistofie iar mandibulele sunt
scurtate pana la punctual in care inchiderea lor nu mai este posibila, de fapt asupra incubatiei
are effect de 25-hidrocalciferonul
Nevoile zilnice de vitamina d, sunt la pasari de 180-300 U1 kilograme furaj la
puii de gaina, 800 U1 kilograme furaje la puii de curca 550-750 U1 la gainile de
reproductive,1200 U1 kilograme furaje pentru curca si 200-600 U1 pentru bobocii de rata si
gasca.
Cu totii am auzit de vitamine, si stim ca sunt foarte necesare pentru functionarea
corespunzatoare a corpului uman, dar si animalele au nevoie de vitamine. Vitaminele sunt
substante organice complexe, indispensabile vietii, care se gasesc in alimente iar in empoca
moderna se pot fabrica si sintetic, acestea au un rol vital in mentinerea proceselor celulare
vitale. Vitaminele se impart in doua categorii principale, in functie de solubilitatea
acestora:*vitaminele hidrosolubile*si*vitaminele liposolubile.
Vitaminele liposolubile*(adica sunt solubile in grasimi) sunt vitaminele A (retinol), E
(tocoferol), D (calciferol)si K (vitamina antihemoragica), iar vitaminele hidrosolubile (adica
solubile in apa) sunt vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B6 (piridoxina), vitamina B9
(acidul folic),*B12 (cobalamina), acidul pantotenic, colina,niacina (vit. PP), biotina (vit. B7),
*inozitolul, vitamina C.

15
II.3.Vitaminele liposolubile

Sunt absorbite prin alte procese decat cele hidrosolubile. Vitaminele liposolubile au
nevoie de prezenta sarurilor biliare si a lipidelor pentru a forma compusi care sunt absorbiti

16
pasiv, de obicei la nivelul duodenului si ileonului, si apoi sunt transportati la nivelul ficatului
si apoi la celule. In schimb vitaminele hidrosolubilesunt transportate activ pana la celule,
existand unele vitamine care au nevoie de un anumit factor de transport, numit factor
intrinsec.
Hipovitaminoza A* are urmatoarele manifestari: cainii tineri se dezvolta defectuos,
oasele se deformeaza si pot comprima tesuturile invecinate, determinand aparitia tulburarilor
nervoase, epiteliile se hipercheratinizeaza, se exfoliaza si ulcereaza.
Hipervitaminoza A este determinata de administrarea in exces a vitaminei A si poate
produce hemoragii intestinale si pulmonare si degenerari ale tesutului hepatic si renal. *In
urma hipovitaminozei A apare reducerea acuitatii vizuale la lumina crepusculara.
Hipervitaminoza D* determina hipercalcemie, hiperfosforemie, anorexie, constipatie,
prurit, agitatie, migrarea sarurilor fosfocalcice in rinichi, miocard, articulatii unde, prin
depunere, determina insuficiente.
Hipovitaminoza D* determina la tineret aparitia rahitismului cu hipocalcemie,
hipofosforemie, dezvoltarea anormala a oaselor membrelor, a coastelor, sternului, intarzie atat
aparitia dintilor, cat si schimbarea dentitiei de lapte. La cainii adulti, carenta in vitamina D
determina aparitia osteomalaciei, manifestata prin deformarea oaselor, durere la deplasare;
secundar, pot aparea deformarile osoase, pareze, paralizii, tetanii, scaderea tonusului
muscular.
In *hipovitaminoza E* apar distrofii musculare si hepatice.
In *hipovitaminoza K* (in cazul prezentei antivitaminelor K in hrana, afectiunilor
hepatice si biliare) apar hemoragii, din cauza lipsei sau intarzierii coagularii.
Hipervitaminoză K* nu este cunoscută, deoarece excesul de vitamina K se elimină
foarte ușor prin urina, fecale sau lapte.
In *hipovitaminoză B2* dezvoltarea este incetiniță, apar afecțiuni ale pielii, opacifierea
corneei si a cristalinului.

Bibliografie

https://animaledecompanie.info/caini/necesarul-de-vitamine-pentru-caini.html
https://www.beko.ro/blog/2020/12/01/vitaminele-ce-sunt-si-ce-rol-au
https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/vitamina-e...

17
"https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/vitaminele"d HYPERLINK
"https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/vitaminele"ele...
https://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527

18