VITAMINELE

Vitaminele sunt substanţe organice cu rol funcţional important în creşterea

şi dezvoltarea organismului, fiind indispensabile vieţii; au un rol esenţial în
menţinerea proceselor celulare vitale. Aceste substanţe se comportă în
organism ca nişte catalizatori biologici, în lipsa lor procesele metabolice fiind
frânate sau chiar blocate. Din vitamine sau cu ajutorul lor, se sintetizează
numeroase coenzime, enzime sau sisteme enzimatice, care întreţin toate
funcţiile fiziologice ale organismului uman.
Microflora intestinală poate sintetiza în foarte mică măsură unele vitamine
(B,, B 2 , PP, B 6 , B 12 , K, biotina, acid lipoic, acid folic etc.)
Vitaminele nu se pot stoca în organism decât în cantităţi mici şi, din acest
motiv, omul are nevoie în permanenţă de surse externe (exogene) de vitamine.
Aportul insuficient de vitamine provoacă hipo- sau avitaminoze (carenţe de
vitamine). Hipo- şi avitaminoza mai pot apărea şi în următoarele situaţii:
distrugerea vitaminelor în procesul prelucrării termice a alimentelor sau
păstrarea lor timp îndelungat, deprimarea florei intestinale normale, în bolile
gastrointestinale, bolile hepatobiliare, defecte congenitale de absorbţie,
suprapopularea cu floră intestinală patogenă sau paraziţi intestinali, acţiunea
antivitaminică a unor medicamente (antibioticele şi sulfanilamidele provoacă
disbacterioza cu consecinţe de hipovitaminoză K, grupul B etc.), necesităţi
sporite de vitamine (efort fizic intens, unele condiţii climaterice, stări de stres
neuropsihic, boli, excreţia sporită a vitaminelor etc.), unele stări fiziologice
(perioadă de creştere, sarcină, lactaţie etc.).
Neasigurarea de cantităţi suficiente de vitamine pentru organism se
caracterizează prin dereglări biochimice. Apare datorită folosirii în
alimentaţie cu precădere a produselor rafinate (pâine albă, zahăr industrial,
mâncăruri de tipul fast-food, regim lipsit de fructe şi legume, băuturi gazoase,
conserve etc.).
Vitaminele se clasifică în:
I. liposolubile: dizolvabile doar în grăsimi;
II. hidrosolubile: dizolvabile în apă;

I. Vitaminele liposolubile
Sunt reprezentate de vitaminele A, D, E, K şi F.

1. Vitamina A (retinol)

Provitamina beta-caroten este principalul precursor de vitamină A.

ROLURI - îmbunătăţeşte vederea, ajută ochii în adaptarea lor la întuneric,
are rol important în creştere şi reproducere, asigură integritatea pielii, a
mucoaselor, a scheletului, a dinţilor, creşte rezistenţa la infecţii, stimulează
sinteza glicogenului în ficat, participă la sinteza hormonilor steroizi şi sexuali,
este antioxidantă.
Carenţa de vitamină A scade adaptarea ochilor la întuneric cu apariţia
hemeralopiei nocturne (orbul găinilor), provoacă îngroşarea pielii, uscarea
corneei (xeroftalmie) şi a mucoaselor, scade rezistenţa organismului la infecţii
(respiratorii, digestive) mai ales la copii, întârzie creşterea şi dezvoltarea
copiilor; carenţa poate duce la formarea litiazei renale şi vezicale la femeile
gravide, atrofia organelor genitale feminine, sterilitate la bărbaţi.
Hipervitaminoza A duce la acnee, fragilitatea părului şi a unghiilor,
ulceraţii ale pielii, apariţia de negi şi veruci cutanate.
SURSE – untura si ficat de peste,oua, uleiuri vegetale, lapte, derivate. Ca
provitamina in fructe si legume colorate.
Notă: provitamina beta-caroten se transformă în vitamina A la nivelul
ficatului. Beta-carotenul se asimilează mai bine în prezenţa proteinelor şi a
lipidelor.

2. Vitamina D (calciferolul)- VITAMINA ANTIRAHITICA

Vitamina D3 se sintetizează în piele sub acţiunea razelor solare ultraviolete

si este activata in ficat.
Vitamina D2 este adusa prin alimente
 ROLURI - Participă la asimilarea lipidelor şi la absorbţia calciului şi a
fosforului din intestin, la depunerea lor în schelet şi dinţi, măreşte
rezistenţa organismului la infecţii, normalizează funcţionarea glandelor
tiroidă, hipofiză, pancreas.
Lipsa vitaminei D la copii provoacă rahitism, iar la adulţi sau vârstnici, osteoporoză
şi osteomalacic
Hipervitaminoza D (nivel crescut) duce la depunerea sărurilor de calciu în
organele interne, creşterea nivelului de colesterol în sânge, inapetenţă,
vărsături, instalarea aterosclerozei.
SURSE- ulei de peste, ciuperci, lapte, oua

3. Vitamina E (tocoferolul)

ROLURI - stimulează şi reglează funcţionarea glandei hipofize, are rol

important în procesele de reproducere, în dezvoltarea embrionului, în
producţia de spermatozoizi, ajută în afecţiunile prostatei, are rol în
funcţionarea normală a ţesuturilor musculare şi nervoase, ajută la acumularea
glicogenului în ficat, ajută în producţia hormonilor sexuali, apără şi ajută în
bolile cardiovasculare.
Eficienţa vitaminei E creşte în prezenţa vitaminei inozitol (B7)
Carenţa de vitamină E provoacă hemoliza eritrocitelor, tulburări de
reproducere (sterilitate) la bărbaţi şi femei, malformaţii congenitale la făt, avort
sau moartea intrauterină a fătului, tulburări musculare şi nervoase, angină
pectorală etc.
SURSE – GERMENI DE CEREALE, ULEIURI VEGETALE, SEMINTE, LEGUME
VERZI.

4. Vitamina K (fitochinona)- ANTIHEMORAGICA

De fapt, vitamina K este alcătuită din două componente naturale: fitochinona
(vitamina K) şi farnochinona (vitamina K 2 ).

ROLURI – procesul de coagulare a sângelui, micşorează permeabilitatea capilarelor,

favorizează procesul de regenerare a ţesuturilor; şi în prevenirea apariţiei cariilor dentare.
 Carenţa de vitamina K duce la apariţia hemoragiilor musculare, cerebrale,
retiniene, dentare, nazale (mai ales după tratamente îndelungate cu antibiotice
şi sulfanilamide), produce tulburări la nivelul celulelor hepatice (ciroză
hepatică), determină apariţia hematoamelor, colitelor, diareei.
SURSE – sintetizata la nivel intestinal sau obtinuta din surse alimentare –
plante verzi.

5. Vitamina F- ACIZII GRASI ESENTIALI

Vitamina F constă într-o grupare de acizi graşi mono- şi poli- nesaturaţi, intrând în
componenţa uleiurilor vegetale (acid linoleic- OMEGA 6, acid linolenic- OMEGA 3
şi acid arahidonic- OMEGA 9). Sunt acizi esenţiali care nu se produc în
organism, ei sunt liposolubili, foarte uşor oxidabili şi activi numai în prezenţa
vitaminelor B 6 şi E.

ROLURI – intră în structura fosfolipidelor şi facilitează transportul şi eficienţa utilizării

grăsimilor în organism. Este hipocolesterolemiantă, deci şi antisclerotică, constituind
factorul de creştere şi susţinere a funcţiei antitoxice a ficatului; ajută la menţinerea
permeabilităţii normale a membranelor celulare, nu permite migraţia bacteriilor intestinale
producătoare de toxine, asigură sănătatea pielii şi a părului, combate diferite afecţiuni
cardiace, ajută la scăderea greutăţii corporale prin arderea grăsimilor saturate.

Carenţa de vitamina F duce la apariţia anginei pectorale, infarctului miocardic,

tulburărilor hepatice şi nervoase, leziunilor renale, tulburărilor digestive, varicelor,
litiazei biliare, migrenelor, la creşterea nivelului metabolismului bazal, la oprirea
creşterii etc.
SURSE – uleiuri vegetale presate la rece, ulei de peste.

II. Vitaminele hidrosolubile

1. Vitamina B1 (tiamină)

ROLURI - Ajută la arderea glucidelor şi a proteinelor, la normalizarea funcţiei

sistemului nervos, participă la procesul de creştere.

CARENTA provoacă:
 - tulburări nervoase: insomnie, iritabilitate, dureri şi parestezii
în membre, reducerea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală, cefalee,
transpiraţie;
- tulburări digestive: pierderea apetitului, greaţă, vărsături, constipaţie,
steatoză hepatică;
- tulburări musculare: atrofie musculară sau micşorarea masei musculare,
uneori apar simptome de paralizie a membrelor inferioare şi boala beri-beri;

Hipervitaminoza B, provoacă;
- tulburări cardiovasculare: slăbeşte muşchii cardiaci, determină tahicardie cu
tulburare respiratorie (dispnee sau respiraţie dificilă);
- tulburări renale: dereglări ale funcţiei rinichilor, anurie;

SURSE – ESTE SINTETIZATA SI LA NIVEL INTESTINAL, embrioni de cereale, fructe si

legume uscate, lapte, oua, organe de animale, drojdie de bere.

2. Vitamina B 2 (riboflavină)

ROLURI - participă la respiraţia celulară, măreşte rezistenţa organismului

împotriva substanţelor toxice şi microbiene, are rol în procesul de creştere,
ajută la metabolizarea şi asimilarea fierului în organism.
Carenţa produce leziuni ale limbii şi gingiilor, conjunctivită, fotofobie,
lăcrimare, căderea părului, dereglări ale hematopoiezei şi ale sintezei
hemoglobinei, micşorarea nivelului de glicogen în ficat, scade rezistenţa
organismului faţă de infecţii, opreşte sau încetineşte creşterea, determină
scădere în greutate, crăpături ale buzelor şi ale pielii, îngroşarea corneei,
tulburări ale digestiei şi absorbţiei, oboseală, fragilitatea unghiilor.
SURSE- Lapte, oua, organe de animale, ciuperci, drojdie de bere

3. Vitamina B 3 (PP, niacină, acid nicotinic, nicotinamidă)

ROLURI contribuie la normalizarea funcţiei sistemului nervos, a unor

glande cu secreţie internă, stimulează eritropoieza (producţia de globule roşii
în sânge), are rol în procesul de creştere la copii, scade nivelul de glucoza în
sânge, măreşte rezerva de glicogen în ficat, scade colesterolemia, favorizează
asimilarea fierului, normalizează funcţiile aparatului digestiv şi ale pielii.

Insuficienţa duce la apariţia tulburărilor digestive, nervoase şi la creşterea

sensibilităţii pielii la razele solare.
Avitaminoza B3 duce la apariţia bolii numită pelagră, care se manifestă prin:
demenţă, dermatită, cefalee, constipaţie sau prurit, mâncărimi ale pielii, greaţă,
vărsături, tulburări de memorie.
SURSE- se sintetizează în organism din aminoacidul triptofan sub acţiunea florei
intestinale. Alte surse - Drojdie de bere, cereale, viscere, carne.

4. Vitamina B 5 (acidul pantotenic)

ROLURI - normalizarea funcţiei suprarenalelor, contribuie la biosinteza

unor acizi graşi, fosfatide, steroli (care sunt lipide), îmbunătăţeşte respiraţia,
ajută la combaterea anemiei, echilibrează metabolismul.

Carenţa duce la dereglări nervoase şi ale pielii

Surse - este sintetizată de flora intestinală sau din alimente – drojdai de bere, viscere,
cereale.

5. Vitamina B 6 (piridoxină)

ROLURI - favorizează creşterea, funcţionarea celulelor nervoase, hepatice şi

cutanate, participă la sinteza ureei, serotoninei, histaminei, în transformarea
triptofanului în vitamină B 3 (PP) şi împiedică depunerea colesterolului
în pereţii arterelor.

Carenţa produce anemie şi acumularea fierului liber în serul sangvin, în ficat şi

splină, determinând apariţia hemosiderozei. De asemenea, scade rezistenţa
organismului la infecţii.
 Vitamina B 6 este recomandată în unele afecţiuni: nervoase (cefalee,
iritabilitate, boala Parkinson, boala Alzheimer etc.), atrofia sau slăbiciunea
musculară, vărsături, greaţă la gravide, colici abdominale, intoxicaţia cu
alcool.

SURSE - este sintetizată de flora intestinală, drojdie de bere, cereale, viscere,

banane, varza, struguri.

6. Vitamina B 7 (biotina, vitamina H)

Roluri - participă la metabolismul lipidic şi glucidic; de asemenea, joacă un rol

important în sănătatea pielii şi a părului.

Carenţa duce la: uscăciunea pielii, căderea părului, scăderea apetitului (pofta de
mâncare), scăderea masei corporale, somnolenţă, stare de oboseală generală şi
slăbiciune.

SURSE - este sintetizată de flora intestinală, drojdie de bere, cereale, viscere,

leguminoase.

7. Vitamina B 9 (acid folic)

ROLURI - în producerea şi maturarea hemoglobinei (conţinută în

eritrocite). Participă în procesele de sinteză a proteinelor şi a acizilor nucleici
(ADN, ARN), în metabolismul unor acizi, are proprietăţi lipotrope.

Carenţa duce la apariţia anemiei megaloblastic hipocrome, leucopeniei

(scăderea numărului de leucocite), trombocitopeniei (scăderea numărului de
trombocite), stomatitei, gastritei , malformatii la nou-nascuti.

SURSE - este sintetizată de flora intestinală, drojdie de bere, cereale, viscere,

banane, varza, citrice
 8. Vitamina B 1 2 (ciancobalamina) – FACTORUL EXTRINSEC CASTLE

ROLURI - creşterea hematopoiezei şi funcţionarea celulei nervoase.

Intervine în sinteza hemoglobinei, protejează celulele hepatice, măreşte
rezerva de glicogen în ficat, stimulează procesul de creştere.

Carenţa de vitamina B 1 2 duce la apariţia anemiei pernicioase cu sindrom

anemic, tulburări nervoase, osteoporoză, gastrită, ciroză hepatică etc.

SURSE - drojdie de bere, cereale, viscere.

B9 SI B12 – ASIGURA FORMAREA GRUPARII HEM DIN HEMOGLOBINA

9. Vitamina C (acid ascorbic)

ROLURI -participă activ la biosinteza hormonilor medulosuprarenali

(catecolamine) şi corticosuprarenali (corticosteroizii). Are rol esenţial în
formarea şi menţinerea colagenului în ficat, în hematopoieză, în metabolismul
fierului, proteic, al colesterolului, în procesele metabolice celulare. Se
comportă ca un antioxidant energic, stimulează mecanismele de protecţie a
organismului împotriva infecţiilor, contribuie la vindecarea plăgilor şi a rănilor,
previne hemoragiile, stimulează apetitul, măreşte funcţia excretorie a
pancreasului, are acţiune antitoxică, antiradicali liberi, previne ateroscleroza,
previne îmbătrânirea precoce şi ameliorează semnele de îmbătrânire fiziologică
etc.

Carenţa de vitamina C scade rezistenţa organismului la infecţii şi agravează

evoluţia lor, scade rezistenţa la diferite substanţe toxice, provoacă sângerări
pronunţate în traumele mici;
în cazurile carenţiale mai grave, apare scorbutul care se manifestă prin: anemie,
hipotonie, sângerări şi inflamaţii ale gingiilor, căderea dinţilor, hemoragii
articulare, periarticulare şi interne.
Hipervitaminoza C produce insomnie, cefalee, hipertensiune arterială, întreruperea
sarcinii (avorturi).

ORGANISMUL NU POATE FACE DEPOZITE DE VIT C

ASPIRINA, ANTIBIOTICELE, ANTIDEPRESIVELE, FUMUL DE TIGARA,
STRESUL IMPIEDICA ACTIUNEA VIT C

SURSE- fructe, legume ( ardei, patrunjel, rosii, broccolii, citrice, catina, coacaze
macese )