Sunteți pe pagina 1din 14

Vitaminele sursa de energie pentru o via sntoas

VITAMINELE Vitaminele sunt substane chimice organice necesare n cantiti mici pentru ca organismul s fie sntos. Vitaminele nu pot fi sintetizate de ctre organism, deci ele trebuie obinute din alimentaie. Suplimentarea cu vitamine este larg rspndit n ziua de azi. Multor alimente li se adaug vitamine n plus n timpul procesului de fabricaie. Termenul de vitamin a fost folosit pentru prima dat de biochimistul polonez Casimir Funk n 1912. Vita, n limba latin, nseamn via, iar sufixul amin este pentru amine; la momentul respectiv se credea c toate vitaminele sunt amine. Acum ns se tie c nu este aa.
Scderea coninutului de vitamine din organism determin instalarea bolii cunoscute sub numele de avitaminoz. Vitaminele luate fr discernmnt, nu se elimin din organism i produc hipervitaminoze, boli cu efecte grave la nivelul sistemului nervos.

CLASIFICAREA VITAMINELOR
Dup solubilitatea lor, determinat de structura moleculei. Vitamine solubile n ap (hidrosolubile) Vitamine care sun solubile n grsimi i solveni organici (liposolubile).

Vitamina B1- tiamina. Surse alimentare: Drojdia de bere, legumele(mazrea, fasolea, sfecla), n carne, fructe( nuci ,prune, struguri). Contribuie la buna funcionare a rinichilor, ficatului i inimii.

Riboflavina este o vitamin din grupa B. Aceasta particip activ n


procesele metabolice, formarea anticorpilor, celulelor pielii, precum i a celulelor roii ale sngelui. Stimuleaza cresterea organismelor tinere si participa alaturi de vitamina A in procesul vederii. Utilizare : Vitamina B2 se utilizeaz n:Afeciuni ale pielii;Anemii;Ciroze; unele afeciuni ale ochilor, precum cataracta, Afeciuni digestive. Simptome ale deficienei: dureri de gtt,buze crpate, inflamaii ale limbii

Substane bogate n vitamina B2: Laptele i produsele lactate, Oule, Carnea, Vegetalele( Tomate, mazre).

Vitamina B3, i vitamina P sau vitamina PP (Niacin)


Niacina se utilizeaz la prevenirea/lecuirea: Pelagri; Dermatitelor; Nivelului nalt al colesterolului; Durerilor de cap; Depresiilor/bolilor pihice slabe. Simptome ale deficinenei: Pelagra este o boal cauzat de o diet deficitar sau de incapacitatea organismului de a absorbi, fie niacina (una dintre vitaminele complexului B), Boala este ntlnit n anumite pri ale lumii, cu populaii care consum mari cantiti de porumb i se caracterizeaz prin ulceraii eritematoase cutanate, diaree, modificri ale mucoaselor i uneori simptome de boli mentale (demen sau schizofrenie). Boala se poate produce i ca urmare a tulburrilor gastrointestinale sau a alcoolismului. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) i "agra"(groas). Pentru prevenirea bolii e indicata o dieta ce conine legume, ciuperci, pete, ou i lapte, sau suplimente nutritive. Niacina mai poarta i numele de acid nicotinic.

Simptome ale supradozei de niacina afeciuni ale ochiului Surse comune:

ficat

inima

oua

nuci

pete

brocoli

Acidul pantotenic, sau vitamina B5, este cea mai rspndit vitamin, fiind
prezent n aproape toate felurile de mncare ( din limba greac pantoten - de peste tot).

Simptome ale deficienei:


Alergii, dermatite, pierderea prului;dereglri minore ale sistemului nervos. Surse comune: Aproape toate felurile de mncare, n special:ou, nuci, fructe.

Vitamina B7 Biotina, sau vitamina B7 sau vitamina H, este o vitamina a grupei B. Simptome ale deficinenei: Ameeal, oboseal, dureri de cap, inflamaie a cavitii bucale, dureri musculare
Vitamina B9 Acidul folic, sau vitamina B9, este o vitamin important din grupa B. Simptome ale deficinenei: Anemie, scderi n greutate, diaree, uneori cancer . Alimente bogate n acid folic

fasole

mazre

salata

lintea

spanac

fin

alune

portocale

banane

broccoli.

Vitamina C este un nutrient esenial vieii, solubil n ap, implicat n


producia de glucocorticosteroizi i de anumii neurotransmitori (substane care permit transmisia influxului nervos), n metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic i al anumitor aminoacizi, n neutralizarea radicalilor liberi i a nitrozaminelor, n reacii imunologice, care faciliteaz absorbia fierului la nivelul tubului digestiv.
Surse de vitamina C -fructele de mce: -fructele citrice :(lmie verde, lmie, portocal, grepfrut); tomatele i cartofii

-alte legume si fructe: papaya, broccoli, varz de Bruxelles, coacze, cpuni, conopid, spanac, pepene galben ,kiwi, merioarele i ardeii iui

Vitamine liposolubile
Vitamina A: n legume (morcovi, varz, spanac), Unt, smntn, untur de pete, carne(ficat), ou. Vitamina A mareste rezistenta la infectii a cartilajelor, a mucoaselor si a pielii, ajuta la adaptarea vizuala, la dezvoltarea normala a scheletului si a smaltului dentar, precum si la buna functionare a ficatului, a tiroidei si a altor organe. Vitamina A este indicata in afectiuni cum ar fi: fotofobie, conjunctivita, cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree, arsuri, ulcere,

Vitamina D: untura de pete, lapte, unt, smntn, glbenu de ou, carne(ficat). Are rol in asimilarea calciului si a fosforului - la nivelul intestinului subtire, precum si in fixarea acestora in oase si in dinti. Aceasta vitamina previne instalarea rahitismului, de unde si denumirea care i s-a dat. Ea are rol benefic si in metabolismul magneziului, a fierului si a hidrocarburilor, precum si in mentinerea unui raport normal intre calciu si fosfor, in sange si in lichidul interstitial. Aceast vitamin ne protejeaz de razele ultraviolete.

Vitamina E (Tocoferolul ): germenele din bobul de gru, legrume, lapte, glbenu de ou, ulei de pete, carne (rinichi, muchi) Din componenta vitaminei E fac parte 8 tocoferoii, toti avand aceleasi actiuni fiziologice, mai activ si mai eficace fiind insa alfatocoferolul, in functie de care, de altfel, se si stabileste necesarul in vitamina E si, in mod normal, si continutul diferitelor alimente in aceasta valoroasa trofina. Tocoferolul are urmatoarele proprietati: previne imbatranirea celulelor; fortifica musculatura si tesutul conjunctiv, este eficient in diabetul zaharat, arsuri si rani greu vindecabile

Vitamina K (vitamina antihemoragic) Vitamina K face parte din grupul B de vitamine i este alctuit, de fapt, din dou componente naturale: vitamina K, (fitochinon) i vitamina K2 (farnochinon). Ea are un rol esential n coagularea rapid a sngelui, fiind indicat n oprirea hemoragiilor de orice natura, n diferite tulburri hepatice (icter, hepatita, insuficienta i ciroz hepatic), apoi n colite, urticarii, degerturi, slbirea rezistenei capilare.

hemoragie Carena de vitamina K

icter

hepatit

degerturi

Mrete timpul de coagulare a sngelui, care n mod normal este de 4-8 minute. Hipovitaminoza K se manifest i prin apariia de hematoame (hemoragii ale pielii), scurgeri de sange din nas (epistaxis), colite i diaree etc.

Vitaminele hidrosolubile: se pot pierde uor n timpul splrii, pstrrii, fierberii produselor alimentare datorit solubilitii lor n ap, se absorb uor n tubul digestiv mai ales n medii acide. Excesul se elimin n urin i nu dau dect rar hipervitaminoze. Vitaminele liposilubile: Se pierd prin ndeprtarea lipidelor din alimentaie, dar nu se pierd la prelucrarea alimentelor, la depirea necesarului zilnic excesul se depoziteaz n lipidele din esuturi i mai ales n cele din ficat.

Sfrit
Elevi: Truc Andreea Lctuu Mihai Truculete Darius