FIERUL

Fierul este unelement chimicmetalic,notat cu simbolul Fe(din limba latină:ferrum), care numărul
atomic 26 și masa atomică 56. Este un metal aflat în prima grupă a metalelortranziționale.Este
elementul chimic cel mai întâlnit peTerra,formând cea mai mare parte anucleului acestei planete și
este al patrulea element ca abundență înscoarța terestră.Este produs în cantitate mare ca rezultat
defuziune înstelele cu masă mare, unde producerea de nichel-56(care se dezintegrează în fier) este
ultima reacție defuziune nucleară ce este exotermă,devenindultimul element care se produce
înaintea stingerii uneisupernovece duce la reacții ce împrăștie precursorii radionuclizilor fierului în
spațiu.

La fel ca și alte elemente ale grupei 8(cadmiu,osmiu,etc.), fierul prezintă numeroasestări de oxidare,
de la -2 la +6, deși cele mai comune sunt +2 și +3. Fierul elementar este întâlnit în meteoriți și unele
medii sărace în oxigen ,însă este reactiv cu oxigenul și apa.Suprafețele proaspăt tăiate ale fierului au
o culoaregri-argintie,sunt lucioase, însă seoxidează în aer, produsul de reacție fiind oxizii de fier,
cunoscuți de asemenea sub denumirea derugină.Spredeosebire de alte metale care pasivarează
straturi de oxid, oxizii de fier ocupă un volum maimare ca al volumului de fier, iar astfel oxizii de fier
pot fi îndepărtați și să expună suprafețe proaspete pentrucoroziune.

Fierul metalic a fost utilizat încă din Antichitate,deși aliajele cu punct scăzut de topire al cupruluiau
fost folosite primele înistorie.Fierul pur este moale (mai moale decâtaluminiul), însă nu se poate
obține prin topire.Materialul este întărit de impurități din procesul de topire,precumcarbonul.O
anumită proporție de carbon (între 0,2% și 2,1%) produceoțelul,care poate fi de 1000 de ori mai
rezistent decât fierul pur. Fierul metalic brut este obținut in furnale,unde minereul este redus de
către cocslafonta.O prelucrare ulterioară cu oxigen reduce conținutul de carbon pentru a se obține
oțel. Oțelurile și aliajele din fier cu conținut scăzut de carbon, încombinație cu alte metale, sunt de
departe cele mai comune metale în industrie,datorită numărului mare de proprietăți dezirabile.

Compușii chimici ai fierului, care includ compuși feroși și ferici, au multe utilizări.Oxidul de fier
amestecat cu pudră de aluminiu poate fi aprins pentru a crea termitul,folosit în prelucrarea
minereurilor. Formează compuși binari cu halogenii și calcogenii.Printre compușii organometalici,
ferocenul a fost primul compus-sandwich descoperit.

Fierul joacă un rol important în biologie,formând substanțe compuse cu oxigen molecular în

hemoglobina și mioglobina ;acești doi compuși sunt proteine comune ce au rol întransportul
oxigenului lavertebrate.De asemenea, fierul este metalul cel mai utilizat în enzimeleredoxcele mai
importante, care sunt implicate în respirația celulară, procesele de oxidare și reducere la organismele
vegetale și animale.

Fierul – element chimic, metal greu, cu Z = 26, A = 56 aflat în grupa a VIII B, perioada a 4a, care aliat
cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseşte pe scară largă în industrie înobţinerea aliajelor.

Proprietatile fierului

• în stare pură este un metal cenuşiu, prezintă luciu metalic caracteristic;

• are duritatea 4 şi densitatea 7,8kg/dm3, fiind un metal greu;

• este bun conductor de căldură şi de electricitate

• este maleabil şi ductil.

Proprietati chimice :

• fierul se combină cu oxigenul şi sulful, formând oxizi şi respectiv sulfuri;

Fe + S = FeS sulfura de fier

3Fe + 2O2= Fe3O4

fier – oxigen – oxid de fier

• fierul reacţionează cu acizii diluaţi şi formează sărurile corespunzătoare: cloruri, sulfaţi, azotaţi;

Fe + 2HCl = FeCl2+ H2

fier – acid clorhidric – clorura de fier II – hidrogen

• fierul înlocuieşte unele metale din sărurile lor.Fe + CuSO4= FeSO4+Cu↓

fier – sulfat de cupru – sulfat de fier – cupruFe + H2S04= FeS04+ H2

fier – acid sulfuric – sulfat de fier – hidrogen Fe + HNO3

– NU reacţionează; fenomenul poartă numele de pasivitate.

-Fe rugineşte în aer umed.

Utilizările fierului:

• metalurgie;

• conducte şi tuburi;

• confecţionarea vaselor; sârmei; tablei; sobelor, etc.

• obţinerea aliajelor.

Surse alimentare de fier: fructe si legume, in special legume cu frunze de culoare inchisa,
nuci,portocale, struguri, banane, stafide, sfecla, morcovi, suc de rosii, sparanghel, patrunjel,
fasole,castraveti, dovlecei, broccoli, mure, produse din cereale integrale, avocado.

Utilizare de catre organism:fierul este esential in formarea hemoglobinei, mioglobinei si anumeroase

alte enzime, necesar in procesul de formare a globulelor rosii, sustine lupta pe care oduce organismul
impotriva stresului si bolii. Fierul afecteaza eliberarea hormonului aldosteron,produs de suprarenale.
Aldosteronul mareste nivelul de sodiu, ceea ce sustine alcalinizarea siechilibreaza continutul de
potasiu organic.Conlucreaza cu glucoza si fructoza, dar si cu cateva vitamine (E si C) si cu anumiti
aminoacizi.Fierul intareste sistemul imunitar si mareste rezistenta la frig, infectii si boli. Este
aceacomponenta a sangelui, care transporta oxigenul. Alte posibile utilizari de catre
organism:dezvoltare, reproducere, dantura, schelet, ficat.

Vitamina E si zincul in cantitati excesive afecteaza absorbtia fierului

. De asemenea, cafeina din cafea, ceaiul sau bauturile racoritoare indulcite interfereaza cu absorbtia
fierului. Aportulexcesiv de fosfor, prezent la persoanele care consuma in special alimente conservate
si beaucantitati mari de racoritoare, blocheaza utilizarea fierului.Transpiratia abundenta sau tranzitul
intestinal rapid al alimentelor poate reduce cantitatea de fier.Cantitatile scazute de fier contribuie la
acumularea de plumb si invers. Plumbul interfereaza cuformarea hemoglobinei si poate induce
anemie provocata de carentele de fier.

Maladii carentiale:o usoara carenta de fier poate provoca epuizare, migrene, obtinerea unortimpi
mai slabi la sportivii profesionisti, slabiciune, probleme legate de ciclul menstrual,irascibilitate,
depresii si insomnie, sau tulburari de somn. Carenta severa de fier poate provocaanemie sau un
numar scazut de globule rosii, constipatie, sensibilitate sau eruptii in cavitateabucala, unghii casante
sau dificultati de respiratie.

Toxicitate: Consumul de fier in cantitati mari poate genera depuneri nesanatoase de fier inorganism,
ceea ce poate conduce la formarea de radicali liberi. Acumularea de fier in tesuturi este asociata cu o
boala foarte rara, numita hemocromatoza. Supradozele de fier, pot provocahemoragii la nivelul
stomacului sau al tesutului intestinal, scaderea tensiunii arteriale, afectiunihepatice, rezistenta
redusa la infectii si poate fi fatala pentru copiii mici.

Importanta fierului pentru organism

Fierul este un oligoelement prezent la nivelul fiecarei celule din organismul uman. 85 % dincantitatea
de fier din organism se gaseste in hemoglobina, organismul uman continand 2, 3grame de fier la
femei si 3, 5 g la barbati. Organismul uman are nevoie de o cantitate crescuta defier pentru a
functiona bine.Fierul este necesar pentru formarea hemoglobinei, a unor enzime, precum si a
mioglobinei.Acesta mai are si rolul de a vindeca si preveni anemiile, asigura nutritia mucoaselor,
secretiagastrica, respiratia celulara, ajuta la procesul de crestere, mareste rezistenta la imbolnaviri,
maiales la infectii, transporta diferite substante chimice implicate in metabolismul energetic,
areactiune antioxidanta, ajuta la cresterea armonioasa, asigura functia reproductiva.Femeile in
perioada menstruala sunt mai predispuse spre dezvoltarea carentei de fier, dar sifemeile insarcinate
sau in perioada de alaptare. Sugarii care incep sa aiba o alimentatiediversificata au un risc de a se
confrunta cu stari anemice daca alimentatia lor este slaba inproduse fortificate cu fier. Pana la opt
luni se spune ca rezerva de fier a sugarului este suficientapentru a-l feri de anemii dar este foarte
important ca dupa aceasta varsta sa fie introduse inalimentatia micutului suplimente de fier. In cazul
sugarilor, laptele matern are un continutsuficient de fier pentru ca acestia sa nu necesite niciun fel de
supliment.Laptele de vaca are un continut foarte scazut de fier, astfel acesta fiind un aliment
nerecomandatcopiilor, fiind cunoscut faptul ca in perioada de crestere acestia au o nevoie mai mare
de fierdecat un adult.Dintre inamicii fierului amintim alimentatia bogata in fosfati, zinc, cupru, cafea,
alcool, procesulde prelucrare a fructelor si a alimentelor in general, fierberea in exces sau taierea
marunt aalimentelor inainte de procesul de fierbere contribuind la pierderea unei cantitati ridicate
de fierdin alimente. De asemenea, fosfoproteinele si sarurile acidului fitic din cerealele integrale
potavea acelasi efect nefast.Necesarul zilnic de fier este de 15 mg la adultii femei si barbati. Femeile
insarcinate au unnecesar mai mare de fier ce poate ajunge pana la 30 de mg in ultima parte a sarcinii.
Dar dupanastere cantitatea de fier nu trebuie sa fie crescuta, deoarece este cunoscut faptul ca
imediat dupanastere menstruatia este absenta in primele luni. Organismul absoarbe doar 8% din
cantitatea defier ingerata. Transportul si depozitarea acestuia este dependent deproteinespecifice
sintetizatede ficat. Absorbtia acestuia este favorizata de calciu, cobalt dar si vitaminele B12, B9 si C.

Fierul este prezent in carne, galbenus de ou, peste, legume, frunze, fructe uscate, fasole uscata,linte,
cereale integrale, paine neagra, carnea de miel, mezeluri, scoici si moluste crude, fructeuscate,
spanac, urzici