FIZIOLOGIE GENERALA

Curs CONF. UNIV. DR. MANUELA PIA PUMNEA Homeostazia este starea de echilibru existenta la nivelul r!anis"ului.Mentinerea echilibrului#h "e sta$ia%&se 'ace cu a(ut rul "ecanis"el r ce intervin la nivelul c ")arti"entel r lichidiene ale r!anis"ului. Compartimentele lichidiene: I.Compartimentul extracelular#*+, din a)a din r!anis"%-.)las"a .lichidul interstitial .lichidul interstitial este cel "ai i") rtant de arece 'ace le!aturaintre vasul de san!e si tesuturi& .lichidul interstitial#"ediul intern%&trebuie sa )astre$e un echilibru al v lu"ului )entur buna 'uncti nare a tesuturil r& .daca lichidul interstitial este in cantitate "ai "are&se )r duc ede"e. II.Compartimentul inracelular#/+, din cantitatea de a)a din r!anis"% . Ex.. )ers ana de 01 2!& are 345 a)a. Cantitatea de a)a di'era in 'unctie de ti)urile de tesuturi-"uschi& ase&dinti&etc. ROlurile a)ei in r!anis".re)re$inta "ediul tutur r reactiil r chi"ice din r!anis"& ."entine v lu"ul celular#ex.he"atiile au ' r"a de ! ! asa si asi!ura trans) rtul O/&iar in li)sa a)ei isi " di'ica ' r"a )recu" si r lul l r%& .intervine in ter" re!lar&#a)a are caldura s)eci'ica "are&deci cantitate "ica de a)a&trans) rta cantitate "are de caldura%& .asi!ura trans) rtul substantel r in c ")ari"entul san!uin. Compozitia compartimentelor lichidiene:

Cele mai imporante componente:

Cei "ai i") rtanti i ni sunt- .Na67*8/"E9+l *

.:678"E9+l Dintre cei /&cel "ai i") rtant este :6.In intestine&n sindr "ul diareic&se s) lia$a "uc asa intestinala &se eliberea$a de celule si se eli"ina "ult :6. Ca667intervine in activitatea c ntractila#se !aseste in "uschii striati si nete$i% M!667intervine i")reuna cu Ca66&in siste"ele en$i"atice. Pr teinele au r l 'unda"ental structural al celulel r. ;luc $a intervine in "etab lis". Mecanis"ele de re!lare sunt "ecanis"e de 'eed.bac2# 6 sau .%. 1.Feed-back- reali$ea$a c ntr lul&)rin inter"ediul sau& )ara"etrii cu" ar 'i h r" nii&CO/&O/&!luc $a&<A&sunt adusi la val ri n r"ale. Feed.bac2 = este un "ecanis" de re!lare 'i$i l !ica a activitatii calulare. 2.Feed-back+ intervine in c nditii )at l !ice&)entru "entinerea directiei de " di'icare a )ara"etrului.Ex.un )ara"etru sca$ut&c ntinua sa scada&)e cand unul crescut&c ntinua sa creasca. Exce)tii-in "ecanis"ul de re!lare al h r" nil r&) ate sa a)ara 'eed.bac2 6.#" di'icarea 'i$i l !ica a secreiei unui h r" n &)entru a in'luenta secretia alt r h r" ni%Ex.in a *8 $i a ciclului "enstrual&creste secretia de estr !eni&deter"inand cresterea seretiei h r" nului luteini$ant&care deter"ina vulatia% Mecanismul de transport prin membrane celulara. Me"brana celulara&are structura c ")lexa&este ' r"ata din -.strat de !rasi"i#' s' li)ide% .)r teine.

Pr teinele care strabat "e"brane celulara se nu"esc )r teine canal si au r lul de a re!al intrarea si iesirea substantel r din celula. Mecanis"ul de trans) rt este -.)asiv#di'u$iunea celulara% .activ TRANSPORTU PAS!" se 'ace in sensul !radientului de c ncentratie sau )reiune#"are"ica&Cc%Di'u$iunea se 'ace 'ara c nsu" de ener!ie. Di'u$iunea-*..directa )rin "e"brana celulara#si")la% /..)rin canalul )r teic ,..)rintr.un canal )r teic care are nev ie de caraus#'acilitate&a(utata% #.$i%uziunea simpla#)rin "e"brane celulara% trec substante care au ur"at rii )ara"etrii.substante li) s lubile ." lecula "ica& .sa treaca cu vite$a ' arte "are. >ubstante care di'u$ea$a si")lu us r/

.CO/&O/#!a$ele res)irat rii&li) s lubile% .?/O.trece ra)id#are "ulte )articule "ici care s ci cnesc si se incarca cu ener!ie cinetica ' arte "are% .t ate substantele li) s lubile-."edica"ente& .substante t xice# travuri%. &.$i%uziunea prin canale proteice&este s)eci'ica )entru substante de ti) i ni-:6&Na6&Ca66 .i nii traversea$a "e"brane celulara in sensul !radientului de c ncentratie&dar nu"ai )rin canale i nice7)r teice&care sunt incarcate cu ener!ie 6 & ' sau neutra. .canalul )r teic isi " di'ia starea in 'unctie de barierele )e care le au si care se deschid c ntr lat. Ex.7canalele de Ca66-. cand Ca66 este in "uschi&"uschiul se c ntracta& .cand bariere se inchide&Ca66&ra"ane in exteri r&iar "uschiul se relaxea$a. ($i%uziunea %acilitate se 'ace in sensul !adientului electric sau de c ncenatie. .are nev ie de un caraus#alta )r teina%& )r teina canal cu structura )articulara in $ na extracelulara&)r teina caraus are )e su)ra'ata ei " di'icare care )er"ite 'ixarea )r teinei. .Ex.a%!luc $a este in c ncentratie "are in a'ara celulei&iar insulina#)r teina caraus%&duce !luc $a in interi rul celulei& b%sina)sa neur .neur nala&)rin care in'luxul nerv s este trans"is )rin neur trans"iat ri#carausi%-adrenalina&n radrenalina&acetilc lina. TRANSPORTU ACT!" se 'ace cu c nsu" de ener!ie in sens invers !radientului de c ncentratie-cC si se 'ace cu a(ut rul un r )r teine nu"ite pompe proteice& .este i") rtant )entru ." di'icarea electrica la nivelul celulei#) ")a de Na6&:6% .)entru asi!urarea c ncentratiei de Ca66 in "usculature#) ")a de Ca66% .)entru i d la nivelul tir idei#) ")a de i d%

$!U)!UN*A AP*!+OSMO)A
.a)a trece liber )rin "e"brane celulara&dat rita 'a)tului ca este li) s lubila&are )articule "uci&si dat rita 'a)tului ca se a')tului ca se a'la intr. "iscare )er"anenta @r Aniana& .se 'ace de la Cc& .a)a asi!ura ' r"a si v lu"ul celulel r& .a)a se "isca )er"anent si ur"areste "entinera v lu"ului celulel r si a v lu"ului de san!e#v le"ia%& .)resiunea )e care reali$ea$a )articulele straine intr.un c ")arti"ent&se nu"este presiune osmotica7)resiune data de nu"arul de )articule straine.

.t ate c ")arti"entele-)las"a&san!e&tesutul interstitial&celula&au un nu"ar e!al de )articule straine intr. )er"anenta "iscare& .substante i$ t ne7 au aceeasi )resiune s" tica-/B/ "Os"+l& .Ex.sucurile dulci " di'ica )resiunea s" tica )rin )re$enta "ai "ult r )articule stranine. Rolul presiunii osmotice a,mediul izoton7este cel care are acelasi nu"ar de )articule straine si in interi rul celulei si in a'ara ei. . s lutie i$ t na nu " di'ica v lu"ul celular& .se distribuie uni' r" si asi!ura hidratarea celulei si "entinerea v lu"ului )las"atic& .s lutii i$ t ne-.!luc $a 35 .ser 'i$i l !ic .s lutia rin!er b,mediul hiperton7are )utina a)a si ' arte "ulte )articule straine& .a)a are tendinta de a iesi din celula&celula se deshidratea$a&se ratatinea$a& .Ex.deshidratarea celulel r la nivelul centril r setei&deter"ina sen$atia de sete. .s lutii hi)ert ne-.!luc $a *15&,,5& ."anit l .s lutiile hi)ert ne se ad"inistrea$a "ai lent decat cele i$ t ne&)entru a evita deshidratarea #necr $a% celulel r din )eretii vasculari. c,mediul hipoton7tendinta este ca a)a sa )atrunda in celula&iar celula se u"'la&)ana cand se ) ate distru!e celula#une ri%&eliberandu.se en$C"e )r te litice care distru! celulele din (ur si sti"ulea$a celulele nerv ase de la acel nivel deter"inand sen$atia de durere. .s lutii hi) tane-.a)a distilata.

Presiunea coloid-osmotica
.este )resiunea data de )r teine& .are val ri di'erite )entru ca si )r teinele se !asesc in c ncentratii di'erite& .are tendinta de a "entine a)a in v lu"ul de san!e& .Ex.7daca a) tul de )r teine scade&scade si )resiunea c l id. s" tica ceea ce deter"ina acu"ularea de lichid in tesuturi a)arand ede"ul& .in b li renale&scade )resiunea c l id. s" tica&se )ierd )r teinele din vasele de san!e&)rin urina&si a)ar ede"ele.

Potentialul de repaus al celulelor

.t ate celulele au incarcatura electrica& .celula este ) lari$ata 6la exteri r&. la interi r in c nditii de re)aus& .) lari$area celulei se ex)lica )rin distributia i nil r de )arte si de alta "e"branei celulare& Cellule au "ult Na6in exteri r si "ult :6in interi r& .c ncentratia "are de )r teine din interi rul celulei deter"ina )laritate "are in interi r& .in c nditii de re)aus&celula are un ) tential #incarcare electrica% c nstanta& .exista cellule care au )r )rietatea de aut "atis". Potentialul de actiune al celulei .)entru ca celula sa.si ) ata inde)lini 'unctia s)eci'ica&celula trebuie sa su'ere " di'icari electrice1)depolarizarea7se reali$ea$a sub actiunea unui sti"ul s)eci'ic& .)r )rietatea celulei de a ras)unde la un sti"ul s)eci'ic&se nu"este e-citabilitate#aceasta )r )rietate au t ate celule vii% 'stimul7 rice 'el de ener!ie#ex.lu"ina )entru chi%& .c nditiile )e care trebuie sa le inde)ineasca un sti"ul )entru a declansa excitabilitatea sunt8

.sti"ulii trebuie sa aiba anu"ita intensitate nu"ita pra./ .daca sti"uli nu au intensitatea )ra!&celula se de) lari$ea$a& .sub in'luenta sti"ulil r )ra!&se deschid canalele i nice )rin care intra Na 6 in celula&) tentialul de re)aus a(un!e la val area de ) tential )ra!&val are la care se deschid canalele de Na6 v lta( de)endente si are l c re) lari$area. 2)repolarizarea7cand se atin!e val ara de var' a ) tentialului &canalele de Na 6v lta( de)endente se inchid si se v r deschide canalele de :6 v lta( de)endente&:6 iese "asiv din celula si celula se re) lari$ea$a&se atin!e val area ) tentialului de re)aus&dar distributia i nil r de Na6 si :6 este " di'icata& iar ) ")ele de Na6si :6re'ac echilibrul i nic. .de) lari$area si re) lari$area se reali$ea$a dat rita deschiderii si inchideriincanalel r de Na6si :6.Celula are un "ecanis" de )r tectie-. PRA7)eri ada re'ractara abs luta& .PRR7)eri ada re'ractara relative PRA7este )eri ada ) tentialului de actiune in care celula nu "ai rasunde la nici un sti"ul indi'erent de intensitatea lui&este )eri ada de de) lari$are a PA#) tentialului de actiune% PRR7este 'inalul re) lari$arii si este )eri ada in care celula ) ate sa reacti ne$e la un sti"ul de intensitate ' arte "are&creste )ra!ul de excitabilitate si PA are a")litudine "ica.

NEURONU PER!FER!"
Neur n7unitatea " r' l !ica si 'uncti nala a site"ului nerv s. >iste"ul nerv s7. ner#os sistemul central,' r"at din ence'al si "aduva s)inarii .sistemul ner#os peri$eric&' r"at din !an!li ni si nervii )eri'erici. >iste"ul nerv s7.sistemul ner#os somatic reali$ea$a le!atura cu "ediul extern #s "at sen$itiv6s "at " t r % .sistemul ner#os #e%etati#7are activitate inv luntara&aut "ata. >tructura neur nului-.c r) neur nal #cu un sin!ur nucleu% .ra"i'icatii7.dendrite#scurte si "ulte% .ax ni# ra"i'icatie unica% Le!atura dintre neur ni se 'ace )rin sina)se.R lul sina)sel r este de trans"itere unidireci nala a in'luxului nerv s. >ina)se7.intre d i neur ni7sina)sa neur .neur nala .intre neur n I "uschi7neur ."usculara >tructura sina)sei-."e"brana )resina)tica#neu n )resina)tic% .'anta sina)tica ."e"brana ) stsina)tica <rans"iterea sina)tica&in "e"brana )resina)tica se !asesc niste ve$icule in care se !aseste "ediat rul chi"ic sau neur trans"itat rul.Cand ) tentialul de actiune a(un!e la nivel )resina)tic&ve$iculele cu "ediat r se s)ar!&se eliberea$a "ediat rul in 'anta sina)tica&"ediart rul se 'ixea$a )e canalele s)eci'ice ale "e"branei ) stsina)tice&canalele se deschid&)atrunde Na6 in neur nul ) stsina)tic si ast'el se trans"ite in'luxul nev s. Neur trans"itat ri-.sti"ulat ri#stari de bine% .inhibit ri#stari de rau&b ala% "onducerea neuronala Pr )rietatea neur nului de a c nduce in'luxul nerv s se nu"este conductibilitate. In structura ax nului exista niste celule >chAann care au r lul de a secreta "ielina7 substanta de natura li)idica care ' r"ea$a un invelis la nivelul ax nului si are r l i$ lat r. .l cul unde li)seste "ielina se nu"este n d Ranvier .c nducerea in'luxului nerv s in 'ibrele "ielinice se 'ace de la un n d renvier la altul#saltat r% .%ibrele ner0oase mielinice&c nduc in'luxul nerv s cu vite$a "are#'ibre nerv ase " t rii&ra)ide% C nducerea in 'ibrele "ielice.avanta(e3

.ra)ida&cu un c nsu" redus de ener!ie#de 31 de ri "ai ra)ida decat in cele a"ielice% .c nsu"ul i nic este sca$ut&de arece se de) lari$ea$a nu"ai la nivelul n dului Ranvier. .%ibrele ner0oase amielinice&au c nducere lenta #intra in strctura siste"ului nerv s ve!etativ% In 'ibrele a"ielice.scaderea ) tentialului cu /1 "v&deter"ina )r )a!area excitatiei in a"bele sensuri .vite$a de trans"itere este direct )r ) rti nala cu dia"etrul 'ibrei& .'ibrele a"ielice c ntin **1 canale de Na6 *1! * CON$UCT!2! !TAT!! *%Inte!ralitatea neur nului#neur nal trebuie sa 'ie inde"n% /%C nducerea i$ lata #nu"ai in directia le!aturil r interneur nale% ,%C nducerea indi'erenta#daca neur nal este i$ lat&trans"iterea se 'ace in a"bele sensuri% 8%C nducerea nedecre"entiala#c nducerea cu aceeasi intensitate a in'luxului% Clasi%icarea %ibrelor ner0oase in %unctie de 0iteza de conducere A Clasi%icarea %ibrelor ner0oase 3n %uncie de 0iteza de conducere ' 4 #cea "ai "are vite$a% .5 . 6#cea "ai "ica vite$a% .7 .Fibrele sunt ataate " t neur nil r i )r )ri ce)t ril r 2 Clasi%icarea %ibrelor ner0oase 3n %uncie de 0iteza de conducere C 8ibre pre.an.lionare 0e.etati0e .vite$a "ica .sunt a"ielinice .' r"ea$D 'ibrele ) st!an!li nare ve!etative i nervii sen$itivi ce c nduc durerea.

&ctul re$le'
.Re'lexul re)re$intD reacia de rDs)uns inv luntarD i inc ntientD& a)DrutD la a)licarea unui sti"ul asu)ra unei $ ne rece)t are .La aceastD reacie )artici)D siste"ul nerv s .@a$a anat "icD a re'lexului este arcul re%le-& ' r"at din 3 ele"ente- rece)t rul& calea a'erentD& centrul nerv s& calea e'erentD i e'ect rul 'Receptorii sunt re)re$entai de ter"inaiile nerv ase libere sau s)eciali$ate .C9ile a%erente sunt ' r"ate din 'ibre nerv ase sen$itive& au neur nii de ri!ine En !an!li nii s)inali sau En !an!li nii nervil r cranieni c res)un$Dt ri cel r s)inali .Centrii ner0oi sunt En "Dduva s)inDrii sau En eta(ele su)ra(acente .Calea e%erent9 este ' r"atD din 'ibre nerv ase s "atice sau ve!etative '*%ectorul este "uchiul sau !landD Receptorii .Rece)t rii sen$itivi trans' r"D di'eritele ' r"e ale variaiil r de ener!ie din "ediul extern En se"nale nerv ase .Fn rece)t ri are l c c di'icare a in' r"aiei .>tructural& rece)t rii sunt ter"inaii nerv ase libere sau a)arate s)eciali$ate .>e clasi'icD En exter ce)t ri i inter ce)t ri& clasi'icare veche .Clasi'icarea n uD este du)D natura ener!iei care Ei in'luenea$D.Mecan rece)t rii& tactili& auditivi& bar rece)t rii .<er" rece)t rii .Rece)t rii electr "a!netici #vi$uali% 4

Clasi'icarea du)a ti)ul sti"ului )erce)ut.Che" rece)t rii& #sensibili la " di'icDri chi"ice%& sunt l'activi& !ustativi& sau di'erii rece)t ri l cali$ai )e traiectul arb relui circulat r #!l "usul sin car tidian& a rtic& detectea$D variaiile c ncentraiei de O/% .Al! rece)t rii sau n cice)t rii sunt activai de sti"ulii durer i Centrul ner0os al arcului re%le.Este ' r"at din sina)sa neur nului sen$itiv cu cel " t r .P ate 'i sin!urD sina)sD& sau dacD intervin neur nii intercalari sina)sa este "ulti)lD Sinapsa Le!Dtura dintre / neur ni a ' st denu"itD ast'el de >herrin!t n En *BG0 La nivelul sina)sei neur ." t rii ave" un sin!ur neur trans"itat r#"ediat r chi"ic%&nu"it ACE<ILCOLINA. La nivelul sina)sei neur .neur nale neur trans"itat rii#"ediat rii chi"ici%) t 'i sti"ulat ri sau inhibit ri. ? r" nii sunt neur trans"itat ri de rdinul II.&au actiune nu"ai )e anu"ite ti)uri de rece)t ri. .ExistD "ai "ulte ti)uri " r' l !ice de sina)se descrise cu "icr sc )ul electr nic*..Fn nervii ve!etativi& ter"inaii subiri care aderD de celulele cu care vin En c ntact /..@ut nii sina)tici& ter"inaii En!r ate ase"DnDt are unei "Dciuci ,..<er"inaii ase"DnDt are unei cu)e& cele din hi) ca") .L cali$area sina)sei ) ate 'i-. )e c r)ul neur nal #sina)sD ax .s "aticD%& .)e dendrite #sina)sD ax .dendriticD% . )e ax n #sina)sD ax .ax nicD% La nivelul )lacii neur ."usculare&en$i"a7 c linestera$a&de!radea$a anu"ita cantitate de acetilc lina&trans' r"and. in acetil si c lina&cre sunt reca)tate in "e"brana )resina)tica&re$ultand n i cantitati de "ediat r. ! Oboseala sinaptica .centrala&data de di"inuarea trans"iterii in'luxului nerv s la nivel central .)eri'erica&le!ata de neur trans"itat r&'recventa este ' arte "are&dar de)aseste ti")ul de sinte$a a n ii cantitati de "ediat r in "e"brana )resina)tica. !! Oboseala la ni0elul membranei postsinaptice .la nivelul r!anului e'ect r&instalata )rin e)ui$area re$ervel r )eri'erice.

F!(!O O)!& !N!*!!

Ini"a ese un r!an "uscul .caviatar alcatuit din d ua atrii&d ua ventricule si "uschiul cardiac. Mi cardul7tesutul "i cardic este ' r"at din.miocardul de lucru#asi!ura 'unctia de ) ")a a ini"ii si ' r"ea$a )eretii cavitatil r% 'miocardul contractil#asi!ura declansarea sti"ulil r% ! Miocardul contractil:de lucru, /este cu celule se)arate

.'ibra "usculara are un sin!ur nucleu&)r teinele c ntractile sunt dis)use striat ca si in "usculatura scheletica striata&ca)etele celulei "i cardice sunt bi'urcate&iar le!atura dintre celulele "i cardice se reali$ea$a )rin inter"edul un r discuri care se nu"esc discuri intercalare#au re$istenta electrica ' arte sca$uta si )er"it di'u$iunea ra)ida a i nil r de la celula la alta%. .dat rita acest r discuri intercalare&"i cardul de lucru 'uncti nea$a ca unitate& .este unitate 'uncti nala. Proprietatile miocardulul contractil.*.excitabiltatea ./.c nductibilitatea .,.c ntractilitatea .8.rit"icitatea .3.t nicitatea !! Miocardul embrionar&este structurat in celule dis)use sub ' r"a de n duli sub ' r"a de 'ascicule in.N dulul atri .ventricular .N dulul sin .atrial .Fasciculul ?iss i reeaua Pur2in(e

Mi cardul e"bri nar &are r lul )rinci)al de a declansa i")ulsurile dar si de a c nduce sti"ulii& Celulele e"bri nare au un "etab lis" di'erentiat&iar rit"ul de declansare al i")ulsuril r este di'erit.de la nivelul n dulul sin .atrial&'recventa este de 41.B1sti"uli+"in."etab lis"ul cel "ai intens .de la nivelul n dulului atri .ventricular&'recventa sti"uli r este de 81.41sti"uli+"in .de la nivelul 'asciculului ?iss&'recventa este de /1.81sti"uli+"inut. >ti"ulii care sunt res) nsbili )entru activitatea ini"ii ) rnesc din n dulul sin .atrial. Proprietatile miocardulul embrionar: .*.excitabilitatea ./.aut "atis"ul .,.c nductibilitatea .8.rit"icitatea

Re0oluia cardiac9
.>ist la atrialD .Diast la atrialD .>ist la ventricularD B

.Diast la !eneralD

De la nivelul n dulului sin .atrial&in'luxul este c ndus )rin "i cardul atrial care se de) lari$ea$a &in'luxul a(un!e la nivelul n dulului atri .ventricular unde c nducerea este "ai lenta decat in "i cardul atrial ceea ce insea"na ca in'luxul este 'ranat in n dulul atri . ventricular.Din n dulul atri .ventricular&in'luxul este c ndus )rin 'asciculul ?iss si )rin reteaua Pur2in(e si a(un!e in "i cardul c ntractil ventricular&deter"inand de) lari$area ventriculil r care se c ntracta .Aceste eveni"ente#activitatea electrica% se des'as ara in tande" cu activitatea "ecanica-san!ele cur!e 'ara intreru)ere din vene in atrii &a) i )rin ri'iciile atri .ventriculare a(un!e in ventricule. Pentru c rd sunt ' arte i") rtanti-:6 si Ca66. Sistemul ner0os 0e.etati0 simpatic si parasimpatic. .si")aticul a(un!e la ini"a )rin lantul !an!li nar si")atic )aravertebral& .)arasi")aticul a(un!e la ini"a )rin nervul va!#H%. >i")aticul in'luentea$a activitatea r!anis"ului in c nditii de stres&su)ras licitare&e' rt 'i$ic&in c nditii ne bisnuite. Parasi")aticul are e'ect in c nditii de relaxare&cal"&s "n. .la **1 batai+"in ini"a este sub in'uenta si")aticului&intervine din cand in cand )arasi")aticul&iar 'recventa ini"ii c b ara la 41.01 batai+"in. .)este B1 batai+"in se scurtea$a diast la#re)ausul ini"ii%. Parasi")aticul-a%va!ul )rin ra"ura drea)ta acti nea$a asu)ra n dulului sin .atrial si deter"ina scadera batail r ini"ii la 41.01 batai+"in. b%va!ul )rin ra"ura stan!a in'luentea$a c nducerea i")ulsului in n dulul atri . . ventricular.

Circulatia hemodinamica

Sistemul arterial-.artere de ti) elastic&de calibru "are .artere de ti) "uscular&calibru "i(l ciu si "ic. Musculatura de la nivelul vasel r este in'luentata de >NV&si")aticul deter"ina vas c nstrictie si creste re$istenta )eri'erica. Sistemul 0enos-)resiunea este "ica )entru venele subcardiace&e'ectul cel "ai i") rtant il are )resiunea !ravitati nala. 8actori care inter0in in circulatia arteriala si 0enoasa. Circulatia arteriala este in'luentata de-)resiunea sIn!elui& vIsc $itatea& ra$a vasului& lun!i"ea vasului. Circulatia 0enoas9#int arcerea ven asa% este in'luentata de- !ravitaia& valvulele c nivente& c ntracia "usculaturii scheletice& c ntracia arterel r& variaiile de )resiune de la nivelul ini"ii& eta)ele res)iraiei

Re.larea circulaiei
.Fact rii nerv i- siste"ul nerv s ve!etativ si")atic i )arasi")atic .Fact rii u" rali- ald ster nul& vas )resina& P;#an!i tensinaII%& end telina. #.Aldosteronul+secretat de c rtic su)rarenale&acti nea$a la nivelul rinichiului si 'av ri$ea$a reabs rbtia de Na6 si eli"inarea de :6 in c nditii 'i$i l !ice&reechilibrandu.le si sca$and diure$a. &."asopresina+este h r" nul antidiuretic AD?#se secreta cand PA este ' arte sca$uta% si are / r luri-.vas c nstrictie la nivelul vasel r#rece)t ri @*% .la nivelul rinichiului se 'av ri$ea$a reabs rbtia de a)a. AD?.ul este secretat de hi) 'i$a ) steri ara. (.P1:an.iotensina !!,+h r" n cu e'ect vas c nstrict r la nivelul rinichiului&in ne'r n exista a)aratul (uxta!l "erular. Cand <A scade&se eliberea$a renina#en$i"a% sub in'luenta careia se secreta an!i tensina II care acti nea$a asu)ra circulatiei deter"inand cresterea <A )rin "ecanis" de 'eed.bac2. An!i tensina II are si r l sti"ulat r su)ra AD?.ului. <recerea din an!i tensina I in an!i tensina II se 'ace in )re$enta en$i"ei de c nversie. ;.*ndotelina este secretata la nivelul end teliului vascular si are e'ecte v s c nstrict are. *1

F!(!O O)!& RE+P!R&,!E!

Rolul cailor aeriene:
*%<rans) rtul&c nduce aerul de la nivelul ' sel r na$ale in )la"ani.Miscarea aerului se reali$ea$a )asiv&dat rita " di'icaril r de )resiune. /%C nditi narea aerului ins)irat.)uri'icarea aerului#)re!atirea aerului&curatatrea de i")uritati% ." di'icarea te")eraturii aerului .saturarea aerului#in va) ri de a)a%

Mecanica respiratorie
#,!NSP!RAT!A7eta)a activa a res)iratiei se reali$ea$a )rin c ntractia "usculaturii t racice si a dia'ra!"ului&c ntractii care " di'ica cele trei dia"etre ale cutiei t racice-l n!itutinal&transversal&anter .) steri r.In ins)iratie&cresc cele , dia"etre ale cutiei t racice&scade )resiunea intra)ul" nara si aerul intra in )la"ani. Ins)iratia este un )r ces activ existand *4+*B ins)+"in. &,*<P!RAT!A7eta)a )asiva )rin revenirea structurii cutiei t racice la di"ensiuni initiale. Respiratia este automata.

Spirometria
>)ir "etria re)re$inta inre!istrarea v lu"el r res)irat rii. >)ir !ra"a

VC7v lu"ul curent7311 "l aer VIR7v lu"ul ins)irat r de re$erva7*311./111 "l aer VER7v lu"ul ex)irat r de re$erva7*311 "l aer VC6VIR6VER7CV#ca)acitatea vitala% VR7v lu"ul re$idual7*111.*311 "l aer#nu ) ate 'i sc s din )la"ani decat in c nditii )at l !ice.innec% CV6VR7CP<#ca)acitatea )ul" nara t tala% CV este in'luentata de -a'ectiuni ale )leurei&a'ectiuni ale )arenchi"ului. >chi"bul alve lar de !a$e se reali$ea$a dat rita. !radientului de )resiune )entru CO/si O/ **

.c e'icientului de s lubilitate a !a$el r res)irat rii. .saturatia in O/ a san!elui arterial trebuie sa 'ie intre G45 si *115

+&N)E E
>an!ele este un tesut lichid&care cntine celule.ele"ente 'i!urate si )las"a#c ") nenta lichidiana% ! COMPO)!T!*-.)las"a.)r teinele sunt cel "ai i") rtant c ") nent al )las"ei .ele"entele 'i!urate . eritrocitele cu r l in trans) rul O/ . sunt anucleatele7'ara nucleu . reticul citele sunt )recurs arele eritr citel r care au in cit )las"a resturi de aci$i nucleici. ' leucocitele7intervin in a)ararea antiin'ecti asa a r!anis"ului ' trombocitele7)lacutele san!uine au r l in he" sta$a !! RO UR! * SAN1* U! -de trans) rt )entru di'erite substante.substante nutritive-!luc $a&li)ide&vita"ine&substante "inerale&O/ .substante t xice.cele care trebuie eli"inate& .h r" ni#intervine in he" sta$a% .antic r)i#intervine in a)ararea antiin'ecti asa% .vita"ine .'act rii c a!ularii !!! PROPR!*TAT! * 8!)!CO'CH!M!C* .cul are#dat rata c "binatiil r he" !l binei% .vascu $itate#dat rata ele"entel r 'i!urate% .te")eratura#dat rata a)ei din )las"a% .densitate#dat rata )r teinel r )las"atice si ele"entel r 'i!urate% .reactia san!elui.)?.ul san!elui#cantitatea de substante acide din san!e%>iste"ele ta") n "entin echilibrul )?.ului-)?70&83.san!e arterial&)?70&,3.san!e ven s.>iste"ele ta") n ur"aresc a"eli rarea staril r de acid $a. 1RUP* * SAN1U!N* ;ENO<IP <IP >AN;E A;LU<INO;EN A;LU<ININE

OO OA.AA

O A

. A

AN<I A.J AN<I @.K AN<I @.K

O@.@@

AN<I A.J

A@

A@

A >I @

A!lutin !enul nu trebuie sa se intalneasca cu a!lutininele de acelasi ti).Ex.A cu J &@ cu K. */