In uluitoarea lucrare 'The Keys of Enoch', J.J. Hurtak descrie, la Cheia 3.1.

7, ce inseamna
reconectarea si frecventele reconective.
Textul este scris in asa fel, incat se de!aluie la diferite ni!eluri de intele"ere, dre#t #entru
care J.J. Hurtak este foarte dificil de a$ordat in le"atura cu traducerea sau #u$licarea lucrarii
in alte li%$i.
&ra"%entul de %ai 'os (Cheia 3.1.7) este o %odesta incercare de trans#unere in li%$a
ro%ana, #entru a #utea fi folosit %ai usor ca %aterial de studiu de catre #racticienii de
!indecare reconecti!a*+econectare din +o%ania.
,entru %ai %ulte infor%atii sau #entru a co%anda cartea in ori"inal (l$. en"lea)-
htt#-**....keysofenoch.or"*
(De la LAURA CRISTINA din r!" "ract. Initiati de #RIC $#ARL in vindecare
reconectiva.%
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&&&&&&&&&
C'#IL# (IIT)AR#L)R LU*INARII N# S$UN C+ ,I)L)-IA *)L#CULAR+
(A .UNC/I)NA 0N CADRUL ASTR)N)*I#I *#DICAL#1 0N SC)$UL
A2UST+RII .LUCTUA/IIL)R D# $R#SIUN# -#)*#TRIC+ SU,IAC#NT#
*#CANIS*#L)R CAR# C)NTR)L#A3+ 4R#AC/IIL# I*UNITAR#5 LA 4N)I
*#*,R#51 4N)I )R-AN#51 4N)I /#SUTURI51 $RIN 4N)I5 LINII
A6IAT)NAL#1 STI*ULAT# $RIN CALI,R+RI D# ,RUIA2 D# T#*$#RATUR+.
1 /n cadrul tuturor siste%elor $iolo"ice func0ionea1 o cale de interschi%$a$ilitate, 2n !ederea
standardi1rii de ni!eluri !i$ratorii unice. Cor#ul nostru de crea0ie "alactic 23i controlea1
func0iile de re"enerare #rin linii axiatonale %eridiane, care sunt echi!alente cu liniile de
acu#unctur1, ce se "ot conecta c! sisteme stelare re7onante.
4 5ceste linii axiatonale nu sunt li%itate la un cor# fiic sau la o crea0ie $iolo"ic1, ci sunt
deschise la ca#ete 3i #ot conecta !ehiculul6cor# cu liniile axiatonale care e%an1 de la
diferitele #o#ula0ii stelare 3i care exist1 ca %ecanis%e de coduri chi%ice.
3 5tunci c7nd 8%ul !a #utea s1 desco#ere conexiunea dintre s"a8i!l s9! de via89 :i rilele
a;iatonale care controlea79 cor"!l "rin divi7i!ne cel!lar9 infinit91 )m!l va do<=ndi o
no!9 s!"er&:tiin891 c!nosc!t9 ca astronomia medical9.
9 :eoarece cor#ul o%enesc este un %icrocos%os, sau un %ic c7%# de s#a0iu6ti%# 2ntr6un
c7%# %ai %are. :ac1 #ute% s1 sus0ine% aceast1 !iiune, ne #ute% da sea%a c1 acu#unctura
este una dintre #ri%ele de%onstra0ii e%#irice ale di%ension1rii $iolo"ice existente 2n uni!ers.
; :ac1 a$ord1% acu#unctura din #unctul de !edere al $iofiicii 3i %ai 2n0ele"e% 3i c7%#urile
su#erioare de for0e care trec #rin siste%ul o%enesc, ca un %ic uni!ers deschis la ca#ete,
atunci #ute% s1 2n0ele"e% 2n ce fel acest or"anis% "7nditor, cunoscut dre#t fiin0a u%an1,
#oate fi ata3at la alte or"anis%e "7nditoare, 2n cadrul uni!ersului local.
< /n esen01, 8%ul este un su$6siste% $iolo"ic li$er, care exist1 2ntre c7%#uri =a"netice.
C7%#urile =a"netice dau for%1 liniilor e%$riolo"ice de cre3tere 3i cores#und "rilelor
%a"netice deli%itate 2n cadrul cor#ului.
7 5ceste linii e%$riolo"ice sunt controlate de ceasuri $iochi%ice, care, la r7ndul lor, sunt
controlate de factorii de reonan01 %a"netic1 din uni!ersul i%ediat.
> +1s#unsurile la #ro$le%ele de cre3tere, le"ate de ceasurile $iochi%ice din cor#ul o%enesc,
!or #ro!eni din ex#eri%ente efectuate 2n afara c7%#ului "ra!ita0ional 3i electro%a"netic al
,1%7ntului.
? E!olu0ia u%an1 este un @ex#eri%ent #recondi0ionatA, 2n cadrul unei lu%i de relati!itate
coincidental1. &1r1 o #ro"ra%are su#erioar1 #entru e!olu0ie sau f1r1 o #ro"ra%are direct1 din
#artea unei inteli"en0e de la ni!elul Bu#ra6Binelui, siste%ul $iolo"ic o%enesc tre$uie s1 re!in1
2n fluxul "eneral de c7%#uri %a"netice, atunci c7nd se decor#oraliea1.
1C 5tunci c7nd 8%ul este #ro"ra%at direct de un Bu#ra6Bine, el nu %ai este 0inut 2n scla!ie
$iochi%ic1, 2n cadrul unei con3tiin0e tridi%ensionale, de @realit10ile a#arenteA ale ,1%7ntului.
11 /n acest ca, cor#ul este o "ril1 de do%enii %a"netice, care se de#lasea1 2ntre schi0a
#ri%ar1 a Bu#ra6Binelui 3i ti#arele un"hiulare ale or"anelor o%ene3ti (i.e., rela0ia axial1).
14 Diniile care conectea1 aceste do%enii %a"netice sunt liniile axiatonale.
13 Diniile axiatonale #ot s1 existe inde#endent de Bu#ra6Bine, dar tot au ne!oie de func0iile de
"u!ernare ale E!olu0iei Bu#erioare.
19 &unc0iile de "u!ernare sunt necesare, deoarece structurile "rilei axiatonale trec #rin %ai
%ulte ran"uri de e!olu0ie, care, toate, 2%#art 3i lucrea1 2n acela3i s#a0iu !ital local, la diferite
di%ensiuni ale acti!it10ii.
1; Ca ur%are, "rilele axiatonale tind s1 #1trund1 3i s1 sta$ileasc1 o interfa01 cu acti!itatea
$iolo"ic1 ce are loc la frec!en0ele !i$ratorii su#erioare sau inferioare din s#a0iul folosit de
diferite siste%e $iolo"ice. Cu toate acestea, aceste "rile nu sunt "u!ernate de le"ile 3i de
%ecanis%ele ce controlea1 e!olu0ia fiic1, deoarece ele o#erea1 #rin inter%ediul unei
a%#lific1ri de ener"ie #ro#rii, #entru a se 2ntre0ine.
1< /ns1 #e aceast1 #lanet1, este i%#ortant s1 3ti% c1 liniile de acu#unctur1, ca 3i linii de
acu#unctur1, se #ot o$0ine #rin linii axiatonale @#ro"resi!eA 3i @re"resi!eA. 5cest lucru se
datorea1 efectelor reiduale ale re$eliunii o%ene3ti.
17 Ca ur%are, acu#unctura, a3a cu% este folosit1 2n ulti%ii 14 CCC de ani ai existen0ei
e!oluti!e, a fost deconectat1 de la canalele de #ro"ra%are @#ro"resi!eA ale stelelor su#erioare,
atunci c7nd rasele de r1d1cin1 s6au re!oltat 2%#otri!a #ro"ra%1rii Tat1lui. 5cest lucru a dus la
deconectarea celor dou1s#reece %eridiane $iofiice de la conexiunea direct1 cu Bu#ra6
Binele.
1> /n continuare, interconexiunea $iolo"ic1 cu astrono%ia su#erioar1 s6a #ierdut la acel
%o%ent, astfel c1 este necesar9 interven8ia )fici!l!i Cristic "entr! a restr!ct!ra liniile
a;iatonale.
1? ,7n1 acu%, cor#ul a fost l1sat s1 lucree la ni!eluri %oleculare $iolo"ice nu%ai cu ti#are
li%itate de reonan01 %a"netic1, #entru a continua func0iile a%ino6aciilor E c1r1%iile de
$a1 ale !ie0ii.
4C 5stfel, la rasa o%eneasc1 au a#1rut caracteristici non65da%ice, deoarece ni!elurile
$iolo"ice %oleculare au fost deconectate de la siste%ul de trans%isiune de date care s#ri'in1
at7t %ecanis%ele astrono%iei %edicale su#erioare, c7t 3i acti!it10ile $io6electrice ale E!olu0iei
Bu#erioare.
41 Cu alte cu!inte, 8%ul a fost deconectat de la #unctele stelare su#erioare, care sunt
necesare #entru %en0inerea unei for%e #erfec0ionate de 5da% Kad%on.
44 ,entru a reconecta interconexiunea $iolo"ic1 cu #lanurile ener"etice
su#erioare, care slu'esc #ro"ra%1rii e!olu0iei su#erioare, liniile de acu#unctur1
ale !echiului #ro"ra% tre$uie conectate cu @noiA linii axiatonale (la intersec0ia
acestora), #entru ca "rilele celulare s1 fie 2n ar%onie cu toate %anifest1rile fiice
#er%ise de ierarhia "u!ernant1.
43 5ceasta 2nsea%n1 #unerea laolalt1 a $iolo"iei %oleculare 3i a astrono%iei %edicale, 2n
cadrul #ro"ra%elor de crea0ie.
49 Da acest %o%ent, o%ul este #ro"resat c1tre un nou #ro"ra% $iolo"ic de crea0ie.
4; 5ceast1 #ro"resare necesit1 ca liniile sale de acu#unctur1 s1 fie #relun"ite #7n1 la liniile
axiatonale, care !or fi conectate direct cu Bu#ra6BineleF c1ci, #entru ca 8%ul s1 continue
#ro"resia sufletului, el tre$uie s1 23i conectee liniile axiatonale cu Bu#ra6Binele s1u, care 3i el
face o 2n1l0are la ur%1torul ni!el cuantic al 5da% Kad%on, a3a cu% 3i cor#ul 5da% Kad%on
face o 2n1l0are la un #ro"ra% cu totul nou, din uni!ersul nostru &iu.
4< 5ici, 5da% Kad%on 23i asu%1 noua defini0ie a Tat1lui :i!in, #rin =etatron. Tat1l :i!in
chea%1 2naintea Ba unitatea care a fost echili$rat1 #erfect 2ntre cor#ul ulti%ului 5da%
Kad%on 3i cor#ul fiico6s#iritual al #ri%ului 5da% Kad%on, 2nainte ca Cristul Colecti!, ca
,ri%ul 3i Glti%ul, s1 #oat1 s1 ofere aceast1 icoan1 Tat1lui 3i s1 o treac1 2ntr6un nou eon de
Du%in1 Hie.
47 5ici, crea0ia fiic1 nu %ai este se#arat1 de di!ina 5in Bo#h, din caua ulti%ei c1deri, ci
este restaurat1 #rin Du%ina Cristic1 ce #enetrea1 carnea 3i #rin Du%ina :i!in1 ce #enetrea1
Bu#ra6Binele, astfel 2nc7t a%$ele cor#uri #erfec0ionate, s#iritual 3i fiic, s1 de!in1 unul 2n
ochii Tat1lui.
4> Da acest %o%ent se creea1 o s#ecie cu totul nou1, #rin #unerea laolalt1 a crea0iei
o%ene3ti a Bu#ra6Binelui 5da%ic, care !a #er%ite ca aceast1 ex#resie s#iritual16$iolo"ic1 a
+asei Cristice s1 fie #ro"resat1 c1tre ur%1toarea on1 te%#oral1 de con3tiin01 a crea0iei.
4? Diniile axiale fac #arte din siste%ul circulator al di%ensiunii a cincea, ce co%$in1 culoare
3i sunet E 3i sunt folosite #entru a atra"e de la cor#ul Bu#ra6Binelui ener"ia de $a1 folosit1
#entru func0iile de re"enerare ale cor#ului o%enesc e!oluti!.
3C ,e de alt1 #arte, liniile axiatonale func0ionea1 2nainte de #oten0ialul de ac0iune #entru
ani%area s#eciei u%ane.
31 /n continuare, ele #un laolalt1 !i$ra0iile tonale extre% de i%#ortante care "u!ernea1
fiecare ax1 3i toate acti!it10ile ultrasonore conectate cu culorile !indec1rii, care se ra#ortea1
la fiecare ton 3i la %ulti#lii acestuia.
34 5stfel, liniile axiatonale #ot fi folosite #entru re"enerarea co%#let1 a unui or"an 3i chiar
#entru re2n!ierea %or0ilor, atunci c7nd sunt acti!ate de ener"iile cores#un1toare.
33 5ceast1 cheie tre$uie folosit1 la %o%entul c7nd "rilele %oleculare e!oluti!e o%ene3ti sunt
2n aliniere direct1 cu "rilele de reonan01 ale e!olu0iei su#erioare, #er%i07nd #ulsa0iilor
ultrasonice s1 #er%it1 schi%$1ri directe 2n cadrul cor#urilor !asculare.
39 5strono%ia %edical1, 2%#reun1 cu $iolo"ia %olecular1 (atunci c7nd se !a redo$7ndi
aceast1 le"1tur1 dual1 de co%unicare) !a #er%ite %oleculelor de t+I5 s1 fac1 celulele s1 23i
%odifice #ro#riet10ile nor%ale, care, a#oi, !or #ri%i trans%isiunile "enetice ori"inale (ale
5da% Kad%on), f1cute #rintr6un J#unct de s#inK, la o celul1. 5ceste trans%isiuni la #unctele
de s#in furniea1 o instruc0iune de re"enerare #entru #roducerea eni%elor 3i #roteinelor
care sunt c1r1%iile #entru Jnoile 0esuturiK sau Jnoua for%1 de or"anK, care este re"enerat1 2n
#lanul fiic.
3; 5stfel, liniile axiatonale fac s1 ai$1 loc noi ti#are de circu%!olu0ie celular1.
3< ,roiectarea de ener"ie la #unctele de s#in #er%ite for%area unei $laste%e (%as1 de celule
de ti# #ri%iti!), care d1 na3tere 0esutului re"enerat.
37 5stfel, #rin #unctul de s#in, celulele de!in 0esutul res#onsa$il #entru "enerarea 3i
trans%iterea de se%nale de curent continuu, folosit 2n #rocesele de re"enerare.
3> /n actualele condi0ii $iolo"ice, de!oltarea e!oluti!1 2n cor#urile !ii de la cel dint7i 2nce#ut
ur%ea1 se%iconducti!itatea unicelular1, ca o %atrice #ieoelectric1 !ie, #rin eta#e care
#er%it 0esuturilor de $a1 #ri%iti!e ("lia, celule satelit 3i celule Bch.ann) s1 s#ri'ine neuronii
din siste%ul o%enesc, unde #rinci#ala surs1 este electric1.
3? 5cest lucru s6a ar1tat %ai ales 2n reac0ia de de!oltare de %as1 osoas1, ca reac0ie la stresul
%ecanic 3i la fracturi, care s6a de%onstrat c1 au caracteristicile unor siste%e de control care
folosesc electricitatea.
9C ,oten0ialele de curent continuu, %1sura$ile #e su#rafe0ele intacte ale tuturor fiin0elor !ii,
#reint1 un ti#ar co%#lex de c7%#uri, ra#ortat s#a0ial la aran'a%entul anato%ic al siste%ului
ner!os.
=ecanis%ele de trans%isiune a datelor 3i control 2n or"anis%ele !ii au fost li%itate, #ractic, la
#oten0ialul de ac0iune neural1, la a"en0ii chi%ici 3i la siste%ele 5:I*5+I.
91 ,oten0ialele de su#rafa01 sunt asociate direct cu ele%ente ale di!erselor siste%e
circulatorii.
94 5tunci c7nd at7t structurile de su#rafa01, c7t 3i structurile interne cu ener"ii creatoare
su#erioare sunt ata3ate la cel de al cincilea siste% circulator (#rin aran'are axiatonal1), #oate fi
#ro"ra%at1 o su#rafa01 cor#oral1 cu totul nou1, #e $aa unei celule de #iele din unul sau %ai
%ulte dintre sectoarele %a'ore ale cor#ului.
93 5l cincilea siste% circulator este conectat cu un curent intern (care func0ionea1 #rin liniile
de acu#unctur1), care func0ionea1 #er%anent 3i este dis#oni$il #entru a %odela siste%ul de
#oten0ial de ac0iune.
99 Ca ur%are, acest siste% de #oten0ial de ac0iune din cor# exist1 #e un su$strat de #oten0iale
de curent continuu, care #reced1 #oten0ialele de ac0iune ale unui %ecanis% de trans%isiuni de
date. 5stfel, #oten0ialele de curent continuu #re6existente au func0ii ini0iale, care "u!ernea1
func0iile ce controlea1 #ro#riet10ile de $a1 ale or"anis%elor !ii.
9; 5ceast1 cheie d1 2nce#utul unei 3tiin0e cu totul noi, nu%it1 astrono%ia %edical1, care !a
#er%ite sti%ularea structurii nodale a %e%oriei celulare, astfel 2nc7t noi %e%$re, or"ane 3i
0esuturi s1 u%#le s#a0iul anato%ic al cor#ului care trece #rin #rocesul de re"enerare.
9< 5l cincilea siste% circulator este %odelul #entru trans%utarea fiic1.
97 ,unctele de conexiune 2ntre acest al cincilea siste% circulator 3i #unctele nodale ale
%e%oriei celulare sunt cunoscute ca #uncte de s#in.
5ceste #uncte ad%it !i$ra0ii de sunet 3i lu%in1 care %odific1 s#in6ul %oleculelor celulare la o
!ite1 %ai ra#id1, #ro!oc7nd for%area de %icro6fi$rile de lu%in1, care, a#oi, 2n a$sen0a
%e%$ranelor, #er%it cre3terea unei one co%#let noi de 0esut sau a unui or"an nou.
9> Gnicitatea #unctului de s#in este aceea, c1 el #reia ener"ie 3i 0ese "rilele de lu%in1 care
for%ea1 0es1tura re"ener1rii celulare.
9? Ti#arul de lu%in1 0esut de #unctele de s#in controlea1 #unctele de #resiune de #e
su#rafa0a celular1 2n a3a fel, 2nc7t fluctua0iile de #resiune sunt a'ustate 2n ti%#ul func0ion1rilor
sale, astfel 2nc7t noile celule s1 fie echili$rate #erfect cu toate 0esuturile 2ncon'ur1toare.
;C ,unctele de s#in 23i #ri%esc ener"iile #rin liniile axiatonale.
;1 Bchi%$ul de lu%in1 axiatonal1, sti%ulat de ti#are de $ruia' de te%#eratur1, #roduce rotirea
unor %o%ente de ato%i, care sunt #unctele de #ulsa0ie de $a1 din !i$ra0iile cor#ului, 2n acord
cu c7%#ul de schi%$ nor%al. Lesutul #ri%e3te 3i un sti%ul de re2nnoire 3i este ca#a$il s1
ad%it1 un nou %e%$ru, un nou or"an sau un nou s#a0iu tisular, control7nd reac0iile i%unitare.
;4 5cest lucru 2%#iedic1 de!oltarea tisular1 s1 re!in1 la acela3i ti# de li%itare. 5ici, 2n
#rocesul de for%are, noua ener"ie a$soar$e li%it1rile !echilor su$di!iiuni #rinci#ale ale
acti!it10ii celulare.
;3 Cu alte cu!inte, acest #roces de 2nnoire este ata3at cu structura ato%ic1 3i cu #ulsul de
und1 su$iacent al acti!it10ii cor#orale, care este deschis la noile ener"ii, ce schi%$1 #ere0ii ce
deli%itea1 do%eniul cre3terii.
;9 ,rocesul !ie0ii, care este exe%#lificat #rin di!iiunea celular1 nesf7r3it1, aici este
reor"aniat #rin acti!it10ile co%$inate ale ener"iilor de lu%in1 axiatonal1, aduc7nd 2n siste%ul
$iolo"ic o nou1 reonan01 %a"netic1, ce duce la acti!area #unctelor de s#in #rin inter%ediul
fluxului de lu%in1 al liniilor axiatonale, 2n crearea de "rile %icro6celulare de Du%in1.
;; 5ceste "rile sunt or"aniate #entru a schi%$a infor%a0ie "enetic1 2n tot cor#ul, #rintr6o
re0ea de celule6%esa"er, care sunt trans%ise 2n orice #arte a cor#ului. Cu alte cu!inte, #rin
"rilele axiatonale este furniat cadrul cheie, necesar #entru for%area cores#un1toare a unui
nou %e%$ru, or"an etc. 5ceast1 re0ea "ril1 din cor# este conectat1 cu 3ira s#in1rii, care este
antena #rinci#al1 #entru 2%#1%7ntarea se%nalelor de Du%in1.
;< 53a cu% #oate s1 fie 2%#1r0it1 o celul1, 2ntrea"a re0ea a 3irei s#in1rii #oate fi 2%#1r0it1 #rin
linii axiatonale 2n orice nu%1r de re0ele cor#orale #aralele, deoarece 3ira s#in1rii cu#lea1
toate cele 3a#te c7%#uri %a'ore ale cor#ului (chakrele) 2n ra#ort cu trunchiul cere$ral #ri%iti!
3i cu cortexul cere$ral.
;7 5ceasta controlea1 cuantiarea s#a0ial1 necesar1 #entru echili$rul cor#ului, 2n ra#ort cu
%edula, cu for%a0iunea #ons, cu creierul %i'lociu, cu tala%usul 3i cu hi#otala%usul, care #ot
fi sti%ulate #entru a acce#ta noul %e%$ru, or"an sau 0esut.
;> 5ceast1 cheie se refer1 la o%ul co%#let la toate cele 3a#te ni!eluri, care este f1cut 3i
ref1cut 2ntru ener"ia lui Bhekinah. +e0eaua axiatonal1 a Bhekinah controlea1 fluctua0iile de
#resiune "eo%etric1 su$iacente %ecanis%elor ce controlea1 noile %uta0ii 3i a'ut1 la
con!ersia cores#un1toare a chi%iei s#ectrului lu%inos u%an 2n for%e de lun"i%e de und1
ale E!olu0iei Bu#erioare.
;? ,rin aran'a%entul axiatonal, at7t !i$ra0iile acustice ale Du%inii s#irituale, c7t 3i Iu$irea de
s#ri'in sunt trans%ise siste%ului o%enesc, aduc7nd $ucuria 3i "loria Du%inii Hii.
<C =etatron %i6a ar1tat cu% liniile axiatonale sunt conectate cu o serie 2ntrea"1 de for%e de
und1 uni!ersale, #rintre care se nu%1r1 3i frec!en0ele sonice 3i ultrasonice. &or%ele de und1
uni!ersale sta$ilesc !i$ra0iile, care sta$ilesc ti#arul #entru for%area !ie0ii.
<1 :u#1 sta$ilirea acestuia, cali$r1rile #rin $ruia' de te%#eratur1 "u!ernea1 3i sincroniea1
%ecanis%ele !ie0ii #rin re0eaua axiatonal1.
<4 Cheia deschide u3a !i$ra0iilor sonice (sunet 3i ultrasunet 2n structur1 cristalin1), "ener7nd o
lu%in1 "ra!ita0ional1 2n cadrul cor#ului.
<3 +e"iuni de s#a0iu asociate cu seturi de unde date (ale unui #ro"ra%) #er%it re0elei de
#uncte de s#in s1 de!olte %e%$rul, or"anul 3i 0esutul cores#un1tor 2n Jloca0ia
cores#un1toareK a cor#ului.
<9 ,rin scanarea acestui set de unde, &raternitatea Du%inii are ca#acitatea s1 scanee for%a
de und1 a cor#ului, #entru detectarea de ano%alii. :ac1 exist1 o ano%alie, se #oate #o%#a
ener"ie cu for%a de und1 nor%al1 sau s1n1toas1 2n oricare din aceste #uncte s#ecifice ale
re0elei, cunoscute ca #uncte de s#in, iar or"anul !a fi ref1cut la o stare s1n1toas1.
<; 5cest c7%# #olariat (al liniilor axiatonale) #er%ite noilor celule s1 creasc1 2ntr6o
confi"ura0ie %ai s1n1toas1, sl1$ind c7%#ul ini0ial al structurii ano%alice sau $olna!e 3i
2nt1rind c7%#ul structurii nor%ale sau s1n1toase.
<< 8dat1 ce aceste linii axiatonale din cadrul cor#ului o%enesc sunt sti%ulate co%#let #rin
cali$r1ri de $ruia' de te%#eratur1, &raternitatea are #osi$ilitatea s1 !indece direct cor#ul, #rin
c7%#urile de acu#unctur1 ale liniilor axiatonale.
<7 5cest #roces de !indecare sta$ile3te %ai 2nt7i #ara%etrii $ulelor de lu%in1, care sunt for%e
de lu%in1 su$ for%1 de scoici. 5ceste $ule de lu%in1 ac0ionea1 ca un %ediu de sus0inere 2n
'urul #unctelor de s#in.
<> Ele sunt sta$ilite #rin cali$r1ri de $ruia' de te%#eratur1, care au fost "enerate de radia0ii
cristaline.
<? +a#oartele cores#un1toare 2ntre for%ele de densitate %olecular1 3i ti#arele de $ruia' de
te%#eratur1 #er%it construirea #ara%etrilor $ulelor de lu%in1 2n 'urul #rinci#alilor #ere0i ai
do%eniului, 2n cadrul c1rora #ot s1 2ncea#1 re"ener1rile la #unctul de s#in.
7C ,ere0ii do%eniilor sunt one de trani0ie, #rin care #rocesul de %a"netiare din 0esutul care
se de"enerea1 sau care este i%un 23i in!ersea1 direc0ia. &or0a exercitat1 de #eretele
do%eniului se co%$in1 cu for0a c7%#ului exterior, #entru a di%inua #ierderea sau distru"erea
te%#orar1 a do%eniului.
71 ,rocesul continu1 la o anu%it1 for01 de c7%# a ti#arelor de $ruia' de te%#eratur1, #7n1 ce
discontinuit10ile sunt reduse la @do%enii insulareA, iar %icile c7%#uri %a"netice ad!erse
dis#ar.
74 Intensitatea acestui #roces, atunci c7nd schi%$1 #ere0ii de do%enii ai cre3terii, ocole3te
%etodele #reente folosite #entru a face distinc0ia 2ntre sfere ata3ate la anti"eni 3i sferele care
nu sunt ata3ate #rin anticor#i fluorescen0i.
73 5ceast1 consisten01 a lu%inii #oate s1 controlee direct eficien0a anticor#ilor, re#ar7nd
%ecanis%ele care controlea1 reac0iile i%unitare.
79 &iecare $ul1 de lu%in1 23i folose3te #ro#ria lu%in1 coerent1 %onocro%atic1, 2n func0ie de
func0iile #e care tre$uie s1 le execute. Dun"i%ea de und1 a $ulei este de#endent1 3i conectat1
cu scurte #ulsuri de lu%in1, 2n care $ula se extinde 3i cu#rinde nodul unde a#are re"enerarea
0esuturilor 3i a or"anelor.
7; 5ici, #rocesul re2nnoit de lu%in16!ia01 din cadrul re"iunilor o#tice ale s#ectrului nostru
o#erea1 acolo unde func0iile non6lineare sunt cu#late cu noi s#ectre de Du%in1 (#rin
#olariarea non6linear1 a cristalelor).
7< E!olu0ia Bu#erioar1 tre$uie s1 sta$ileasc1 aceste cali$r1ri de $ruia' de te%#eratur1, #entru
a fi acordate cu orice %atrice cristalin1 din siste%ul $iolo"ic o%enesc, inclusi! acele structuri
cristaline care au centri asi%etrici.
77 &raternitatea sta$ile3te cali$r1ri de $ruia' de te%#eratur1 #rin cristale de Du%in1, aliniind
%edii cristaline din re"iuni de trans#aren01 cristalin1 #ur1 cu re"iuni de for%a0ie cristalin1
linear1.
5stfel, "rile co%#lexe de culoare #ot s1 2nso0easc1 orice set de ti#are de $ruia' de
te%#eratur1. Trans#aren0a cristalin1 #ur1 #oate s1 func0ionee cu o %ultitudine de noi re"iuni
de lun"i%e de und1.
7> 5ici !ede% o de%onstra0ie a utili1rii #uterilor de re"enerare ale lui Gri% 3i Thu%%i%,
care controlea1 ti#arele de $ruia' de te%#eratur1 3i sti%ulea1 liniile axiatonale care sunt
"rilele de lu%in1 folosite 2n rela0ie direct1 cu &raternitatea care reor"aniea1 o anu%it1 #arte
a e!olu0iei u%ane.
7? Chiar 3i 2n circu%stan0ele #uterilor de re"enerare ale lui Gri% 3i Thu%%i%, !indecarea
%edical1 3i re"enerarea 0esuturilor tre$uie 2n0elese ca e!eni%ent localiat, 2n care o #ersoan1,
un 0esut, un or"an, un %e%$ru este !indecat #7n1 la #unctul de entro#ie nor%al1.
>C 5tunci c7nd siste%ul nostru solar i%ediat este ex#us la noi re"iuni de lun"i%i de und1, !a
fi #osi$il1 sus0inerea %ecanis%elor de re"enerare a !ie0ii.
>1 5tunci, #uterea trans#aren0ei cristaline #ure, care a#are 2n re"iunile de Biste%e Btelare de
,o#ula0ie II 3i III, !a fi folosit1 #entru a controla disocierile insta$ile 3i ra#ide de ener"ie din
Biste%ele Btelare de ,o#ula0ie I.
>4 Ioi face% #arte dintr6un Biste% Btelar de ,o#ula0ie I, 2n care intercalarea de siste%e cu
rate !i$ra0ionale de ener"ie su#erioar1 duce la #ierderi %ari din ener"ia dis#oni$il1 structurii
cristaline o%ene3ti #entru electro%edicin1, #entru #uterea cristalin1 3i #entru codificarea
structurii "enetice 2n st1ri alternati!e de ener"ie.
>3 /ns1 cu a'utorul unui fascicul coerent de cali$r1ri de $ruia' de te%#eratur1, care sti%ulea1
noi linii axiatonale, a#are for%area de noi co%#lexe %oleculare 2n stare excitat1.
>9 5tunci c7nd o %olecul1 exist1 2n starea excitat1 de a a!ea ioni de hidro"en satelit, sau st1ri
de reonan01 #e axe %ulti#le, ea #oate fi transfor%at1 2n %ulti#le st1ri de extensie ale
re"iunilor s#ectrale.
>; Ma%ele de e%isie sti%ulate 2n re"iunea de $and1 a for%ulei N...O indic1 ce anu%e tre$uie s1
confir%e o%ul, 2nainte s1 #oat1 s1 2n0elea"1 cali$r1rile #rin $ruia' de te%#eratur1.
>< 5strono%ia %edical1 necesit1 disci#linele surori ale electro%edicinei 3i ale #siholo"iei
#entru E!olu0ie Bu#erioar1, care s1 #re"1teasc1 con3tiin0a o%eneasc1 #entru a se eli$era de
di!ersele for%e de c7%#uri de %al6ilu%inare 3i s1 interac0ionee cu Du%ina Hie #roiectat1.
>7 C7%#urile de %al6ilu%inare sau c7%#urile de lu%in1 #oluat1, diferite de s#ectrul de
lu%in1, !or dis#1rea la !enirea unui nou siste% foto6$iolo"ic, care !a a!ea efecte chi%ice 3i
$iolo"ice asu#ra !ie0ii #lantelor, ani%alelor 3i oa%enilor, 2ntr6un nou %ediu lu%inos.
>> /n #reent, a$sen0a anu%itor #or0iuni din s#ectrul de lu%in1 creea1 ano%alii la ni!elul
#roducerii de hor%oni.
>? E%isiile de $ruia' lu%inos sti%ulate !or !indeca %ecanis%ele care #ro!oac1 or$ire, artrit1,
leuce%ie, cancer 3i anu%ite cauri de $oli %entale, atunci c7nd cali$r1rile #rin $ruia' de
te%#eratur1 sunt concentrate #rin anu%ite celule ale cor#ului.
?C (:e exe%#lu, celulele e#iteliale #i"%entate ale ochiului !or #reenta st1ri foarte !aria$ile
de cre3tere anor%al1 atunci c7nd sunt #lasate su$ concentrarea cali$r1rilor #rin $ruia' de
te%#eratur1.)
?1 =ai %ult, co%$ina0iile cores#un1toare de culoare 3i sunet !or sta$ili o "ril1 de reonan01
s1n1toas1 2n cadrul %atricii de hidro"en a !ie0ii, #er%i07nd ca ex#resia u%an1 a 5:I6
5+Iului s1 fie echili$rat1 cores#un1tor 2n cadrul celor <9 de litere, folosind nu%ele di!in.
?4 ,rin #ra"ul de Du%in1 cores#un1tor, astfel, chi#ul 3i ase%1narea "rilei di!ine (ex#resia
5da% Kad%on) sunt echili$rate cu "rila sacr1 de <9 de litere a 5:I65+Iului.
?3 ,rin !enirea &raternit10ii, !a exista un %ediu de lu%in1 cu totul nou #e #lanet1. =icro6
fi$rile de celulo1 !or da ex#resie la tot felul de for%e de !e"eta0ie, #rin lun"i reac0ii 2n lan0
cu !i$ra0iile axiatonale, #entru a de!olta noi %ateriale ali%entare dintr6un %ediu sintetiat de
lu%in1, care !a fi concentrat #e %ediile de sol ale #lanetei.
?9 /n acea i, nici eni%ele nu !or a!ea %e%$ran1, c1ci sintea artificial1 !a #er%ite
for%area de eni%e 2n a$sen0a !echilor structuri de %e%$ran1.
Da acel %o%ent, re"nurile #lantelor, ani%alelor 3i oa%enilor !or aduna lu%in1 2n chi# 3i
ase%1nare, a3a cu% era #osi$il 2n lu%ile dinaintea acestei lu%i.
?; ,reaiu$ite, Pedor Pah.eh se 2nnoie3te %ereu. Iu%ele sacru !a fi o se%n1tur1 #e fiecare
culoare chi%ic1 din !e3%7ntul t1u de carne 3i !a fi un se%nal #entru a 20i deschide !e3%7ntul
de carne c1tre ur%1toarea crea0ie.
?< &ie ca noua crea0ie s1 fie trans%is1 #rin !i$ra0iile acustice ale lu%inii
s#irituale 3i fie ca iu$irea sus0in1toare s1 fie trans%is1 %ereu.
Iassi% Hara%ein-
htt#-**fy%aaa. $lo"s#ot. co%*4CC?* C4*nassi%6 hara%ein6 noul6einstein.
ht%l
htt#-**!ideo. "oo"le.co%* !ideo#layQ docidR43<47;><;7
3>999?791ShlRro


htt#-**!ideo. "oo"le.co%* !ideo#layQ docidR63C71?>C1;
9C144914>ShlRro